Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Stiinte politice


Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» Sistemul institutiilor europene dupa Tratatul de la Nisa


Sistemul institutiilor europene dupa Tratatul de la Nisa




Sistemul institutiilor europene dupa Tratatul de la Nisa

Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este sa contina prevederi pentru a asigura o buna activitate institutionala in momentul cand Uniunea va avea aproape 30 de membri, inscriindu-se deci in viziunea unei reforme institutionale ale carei trei axe principale sunt: componenta si modul de functionare al institutiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Ministri si consolidarea cooperarii intre institutii.

Tratatul de la Nisa a fost semnat pe 26 februarie 2001 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2003, dupa ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot in parlamentul national, fie prin referendum.

  • Tratatul de la Nisa si reforma institutionala



Trecerea la Uniunea politica extinsa a presupus o reforma institutionala importanta, iar conferinta Interguvernamentala care a inceput la 14 febroarie 2000, la Bruxelles, a avut acest mandat si s-a finalizat cu intrunirea Consiliului European de la Nisa din perioada 7-11 decembrie 2000, cand s-a decis accelerarea negocierilor de aderare cu statele candidate si s-a apreciat in mod pozitiv efortul acestora de a indeplinii conditiile pentru adoptarea si aplicarea acquis-ului.

Tarile candidate au fost atentionate, cu acesta ocazie cu privire la importanta mai multor aspecte cum ar fi: alinierea la practicile UE in ceea ce priveste relatiile cu tertele state si organizatiile internationale sau asigurarea unei functionari a pietei interne, in concordanta cu politicile UE, cu o atentie speciala acordata domeniilor agriculturii, justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului.

Au fost luate de asemenea in discutie de catre Consiliu si politica de securitate si aparare europeana, a fost aprobata agenda sociala europeana, s-a trecut in revista procesul de cercetare European, siguranta si sanatatea consumatorului, protectia mediului si servicii de interes general (libertate, securitate si justitie).

Sefii de stat si de guvern, prezenti la intrunirea Consiliului European de la Nisa, au adoptat la 1 decembrie 2000 textul Tratatului de la Nisa care a fost apoi semnat la 1 februarie 2001. Tratatul de la Nisa a intrat in vigoare la 1 februarie 2003 dupa ce a fost ratificat de catre fiecare stat membru.

In cadrul negocierilor de la Nisa au fost vizate o serie de domenii de o importanta majora cum ar fi :

componenta Comisiei Europene : numarul comisarilor nu trebuie sa depaseasca 27 de membrii

redistribuirea voturilor in Consiliu : s-a prevazut o noua scala de repartizare a voturilor de la 3 la 29

extinderea votului majoritar in locul unanimitatii, masura luata pentru a se evita blocajul procesului decisional ca urmare a cresterii numarului statelor membre

numarul membrilor Parlamentului European : s-a prevazut un numar de 732 de membrii

imbunatatirea sistemului cooperarii intensificate : cooperarea intensificata are in vedere posibilitatea unui numar limitat de state de a avansa mai repede decat altele in anumite domenii

In cadrul reuniunii de la Nisa un moment important l-a constituit semnarea la 7 decembrie 2000 a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE) care insumeaza in acdrul unui singhur document, pentru prima data in istoria Europei, intreaga arie a drepturilor civile, politice, economice si sociale.Textul sau este in armonie cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului si de aceea poate fi luat drept o confirmare a drepturilor mentionate in acesta .

Tratatul de la Nisa a fost atat un succes dar si un esec.Poate fi considerat un success pentru ca a deschis posibilitatea spre o noua forma de a gandi Europa, iar Tratatul de la Nisa a reusit sa gasaseasca solutii la cele trei “left-over-uri”ale Tratatului de la Amsterdam, referitoare la reforma institutiilor comunitare (componenta Comisiei Europene, extinderea votului cu majoritatea calificata si reponderarea voturilor in consiliu), iar un esec pentru ca a identificat alte patru probleme ce trebuiau solutionate in viitorul apropiat :

repartizarea competentelor intre nivelul comunitar si cel national

simplificarea Tratatelor

rolul parlamentelor nationale

statutul Cartei Drepturilor Fundamentale (proclamata de Consiliu datorita opozitiei unor state membre)

Tratatul de la Nisa nu a raspuns in ansamblu, pe deplin cerintelor de reforma si democratizare a UE deoarece criticile cu privire la metodele interguvernamentale s-au amplificat.





“Declaratia asupra viitorului Uniunii Europene” care a fost aexata la Tratatul de la Nisa a avut in vedere aspecte precum : delimitarea responsabilitatilor intre UE si statele membre, statutul Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, simplificarea tratatelor si rolul parlamentelor nationale in cadrul institutional al UE, adica alte “left-aver-uri” care au ramas de la Nisa.

Conventia privind Viitorul Europei a fost condusa de fostul presedinte francez, Valery Giscard d’Enstaing, vicepresedinti fiind fostii prim ministrii ai Italiei, respective Belgiei, G. Amato si J.L Dehane si era formata din membrii, reprezentand guvernele si parlamentele nationale ale statelor member si candidate, Parlamentul si Comisia Europeana.

La 13 iunie 2003, Conventia Europeana prezinta textul unui proiect de Constitutie pentru Europa care a fost adoptat la Consiliul European de la Salonic din 19-20 iunie 2003.

Acest proiect de Tratat Constitutional (T.C.) a avut ca scop inlocuirea tratatelor constitutive si modificarile aduse acestora, printr-un text unic, din necesitatea simplificarii unui cadru legislativ extrem de complex si a fost structurat in patru parti:

Prima parte a Tratatului Constitutional defineste Uniunea, obiectivele si prerogativele acesteia si ale institutiilor comunitare;

Cea de-a doua parte cuprinde textul Cartei evidentiind drepturile si libertatile fundamentale conferite de Constitutie Uniunii Europene si cetatenilor europeni;

A treia parte cuprinde politici comune si activitatile Uniunii Europene;

Ultima parte contine dispozitii finale si procedurile de adoptare si revizuiri a Constitutiei.

Tratatul Constitutional are meritul de a acorda Uniunii Europene personalitate juridical, transformand-o in subiect de drept international de sine statator (pana in acel moment doar Comunitatile Europene CECO, CEE, CEEA beneficiau de acest statut.

Tratatul stabilind o Constitutie pentru Europa a fost semnat la 29 octombrie 2004 la Roma si pentru a intra in vigoare ar fi trebuit sa fie ratificat in unanimitate.

Liderii europeni fac eforturi pentru a duce mai departe realizarile de pana acum, in ciuda numeroaselor impasuri si perioadelor de reflectie care au urmat.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de colegislator al Parlamentului European, procedura de codecizie urmand sa fie aplicata si in domeniile: lupta impotriva discriminarilor, coeziune economica si sociala, vize, azil, imigratie.

Domeniile in care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene au fost,de asemenea, extinse. Tratatul de la Nisa asigura o baza juridica partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care sa permita mai ales stabilirea unor reguli asupra modalitatilor de finantare a acestora. A fost stabilit un numar maxim de 732 de mandate in Parlamentul European (in loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). Prin Tratatul de la Nisa, numarul locurilor in Parlamentul European s-a redus pentru unele state. De exemplu, Franta are, conform Tratatului de la Nisa, 72 de locuri in Parlament, in timp ce inainte de intrarea in vigoare a Tratatului avea 87.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

În cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate doua proceduri de vot: unanimitatea si majoritatea calificata. În perspectiva viitoarei extinderi, mentinerea unanimitatii, procedura care asigura fiecarui stat drept de veto, ar putea face sa apara obstacole in luarea deciziilor. Majoritatea calificata are la baza un sistem de ponderare a voturilor in cadrul Consiliului Uniunii Europene, fiecarui stat fiindu-i atribuit un anumit numar de voturi, functie de populatia sa. Numarul de voturi per stat pentru UE cu 27 de state membre este:

Statul/Statele Numar de voturi/stat



Germania, Franta, Italia, Marea Britanie 29

Spania, Polonia 27

Romania 14

Olanda 13

Belgia, Republica Ceha, Grecia, Ungaria, Portugalia 12

Austria, Bulgaria, Suedia 10

Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda 7

Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Slovenia 4

Malta

TOTAL 345

Tratatul de la Nisa stabileste noi reguli ale majoritatii calificate, de aplicat incepand din 2005: pentru ca o decizie sa fie adoptata este necesar, pe langa o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 de state membre), si ca majoritatea statelor sa fi votat favorabil (14 din 27). Votul in majoritate calificata a fost extins la urmatoarele domenii, in care era necesara unanimitate: coeziunea economica si sociala, incheierea de acorduri internationale in domeniul proprietatii intelectuale si al serviciilor, cooperarea judiciara in materie civila.

COMISIA EUROPEANA

Conform Tratatului de la Nisa, incepand din 2005, in componenta Comisiei Europene intra numai cate un comisar de provenienta din fiecare stat membru. Atunci cand Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre, numarul comisarilor va ramane acelasi (27) si va fi instaurat un sistem de rotatie ale carui reguli vor fi stabilite de catre Consiliu prin vot in unanimitate. Pentru buna functionare a Comisiei, puterile presedintelui acesteia au fost extinse. Presedintele are in atributiile sale organizarea interna, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor. Presedintele este desemnat de catre Consiliul Uniunii Europene, prin vot in majoritate calificata.

CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE

Pentru o mai buna functionare a Curtii de Justitie si pentru scurtarea termenelor de judecata, Tratatul de la Nisa prevede unele modificari in ceea ce priveste competentele Curtii de Justitie si cele ale Tribunalului de Prima Instanta.

Curtea de Justitie, avand cate un membru din fiecare stat UE, se poate reuni in plen sau in camera largita. Prin Tratatul de la Nisa, actiunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Prima Instanta, care va avea competenta si asupra unor anumite actiuni pentru pronuntarea unei hotarari preliminare asupra validitatii unui act comunitar.

CURTEA DE CONTURI EUROPEANA, COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL SI COMITETUL REGIUNILOR

Tratatul de la Nisa prevede ca fiecare stat membru are cate un reprezentant in Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot in majoritate calificata. În ceea ce priveste Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un numar maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic si Social este reprezentantul organismelor

economice si sociale din societatea civila. Membrii Comitetului Regiunilor trebuie sa aiba un mandat electoral in colectivitatea pe care o reprezinta.

VALORI DEMOCRATICE

Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statuand cu o majoritate de 4/5 si dupa consultarea Parlamentului European, poate adresa o recomandare unui stat pe al carui teritoriu s-a constatat existenta riscului de violare a drepturilor fundamentale. “Declaratia privind viitorului Europei”, anexa a Tratatului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este incorporata in Tratat.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Stiinte-politice


Demografie
Stiinte politice