Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Stiinte politice


Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» ORGANIZATII SI RELATII INTERNATIONALE


ORGANIZATII SI RELATII INTERNATIONALE




ORGANIZATII SI RELATII INTERNATIONALE

Rolul organizatiilor internationale in societatea contemporana

Organizatiile internationale si-au demonstrate rolul de instrumente indispenabile in cadrul sistemului international, cu precadere in domeniile economic si social si in sfera drepturilor omului.O

Definitia organizatiilor internationale

O organizatie internationala este o “asociatie”, care poate fi statala, reunind deci mai multe state sau nestatala, si in acest caz reuneste personae fizice sau juridice vand nationalitati diferite si neurmarind scopuri lucrative




Elementele constituitive ale organizatiilor internationale

Elementele sale constitutive, statele, tratate multilaterale, obiective sau scopuri commune: mentinerea pacii si stabilitatii internationale; dezvoltarea economica; cooperarea financiara; dezvoltarea comertului; transfer de tehnologie

structura institutionala proprie, trebuie sa dispuna de un numar de organe. Asocierea intre doua sau mai multe state trebuie sa se stabileasca si sa se desfasoare in baza normelor de drept international

Clasificarea organizatiilor dupa criteriul compozitiei, al domeniului de activitate, al structurii institutionale

Potrivit compozitiei se disting organizatii cu caracter sau vocatie universala si organizatii cu character regional. Prima categorie priveste organizatiiledi care pot face parte toate statele lumii – cum ar M ONU si institutiile specializate din sistemul ONU – iar cea dea doua, o reprezinta organizatiile care reunesc un numar determinat de state, in baza principiului contiguitatii geografice

Organizatiile cu caracter universal

Organizatiile cu caracter universal n-au reusit sa devina intr-adevar universale. Cea ce este importantpentru a defini daca o organizate are sau nu caracter universal este faptul daca ea este sau nu ,conform statutului sau. Cu cat membrii efectivi ai unei asemenea organizatii se aproprie de universalitatea statelor member ale societatii internationale, cu atat regulile unei asemenea organizatii se vor impune intregii comunitati internationale

Organizatiile regionale

Constitue potrivit principiuluicontiguitatii geografice formate din state facn parte din aceeasi regiune

Caracteristicile comune ale organizatiilor cu caracter universal

Imperativele globarizarii constituirea si consolidarea organizatiilor universale, a rezultat din imperativele aplicarii descoperirilor tehnico-stiintifice, interdependentele economice si existentei unor provocari carora comunitatea internationala nu le putea face fata

Eterogenitatea organizatiilor internationale universale cuprind state de dimensiuni diferite, avand capacitate economice, tehnologice, militare de asemenea diferite

Organizatiile politice

Se pot implica in aproape or ice probleme legate de interesele vitale ale statelor

Organizatiile tehnico-economice

Organizatiile tehnico-economice, cele mai representative sunt institutiile specializate din sistemul ONU, cuprinde organizatii din domeniul comunicatiilor internationale. Institutii exercitand actiuni sociale institutii financiare bancare

Organizatiile internationale de cooperare

Organizatii internationale de cooperare si organizatiile denumite de integrare. Cea mai mare parte a organizatiilor internationale sunt organizatii de cooperare, ele sunt constituite de state prin vointa lor

Organizatiile de integrare

Tind sa impuna deciziile lor guvernelor si guvernantilor statelor member, o organizatie supra-nationala ar urma sa intruneasca urmatoarele conditii: deciziile sale sa aiba forta obligatorie; sa dispuna de organe proprii; sa exercite functii guvernamentale; amendarea sau dizolvarea sa sa nu se realizeze fara consimtamantul organelor supra-nationale

Actul constitutive al organizatiilor. Generalitati

Cererea unei organizatii internationale se realizeaza printr-un accord intre statele ce vor deveni member. Intelegerea dintre state pentru crearea unei organizatii internationale poate imbraca insa si forma unui accord in forma simplificata, cum a fost, de pilda, cazul constituirii Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT), care a luat nastere ca un simplu accord de servicii vamale intre unele din tarile participante la Conferinta de la Havana din 1948

Instrumentele juridice prin care sunt create organizatiile internationale poarta denumiri diferite: “ Pacat”, “Carta”, “Constitutie”, “Statut”, “Act constitutiv”, “Articole de intelegere”

15. Admiterea de rezerve la actul constitutive

Prin formularea unei reserve la un tratat multilateral un stat exprima o pozitie diferita in legatura cu aplicarea uneia sau unora din prevederile acestuia sau, refuzul de a fi legat de o clauza sau alta a tratatului. Rezervele pot fi formulate odata cu semnarea tratatului, cu prilejul aprobarii, acceptarii sau ratificarii acestuia, ori in momentul aderarii

18. Interpretarea actului constitutiv

Problema interpretarii actelor constitutive ale organizatiilor internationale este intim legata de aplicarea lor in practica, in mod logic or ice aplicare a unei reguli presupune o interpretare uniforma a sa. Uniformitatea interpretarii conduce la evitarea disputelor legate de aplicarea regulii.

Actele constitutive ale unor organizatii internationale, cuprind prevederi precise privind modul de solutionare a problemelor puse de interpretarea lor.

20. Personalitatea juridical internationala a U.I. Temeiul acesteia.

Personalitatea juridical internationala: pentru definirea acestei notiuni, care exprima calitatea organizatiioor internationale ca subiect de drept international, se impugn anumite clasificari in legatura cu fundamental personalitatii juridice a organizatiilor internationale, intinderea si opozabilitatea acesteia si cu formele sale de manifestare.

Temeiul personalitatii juridice a organizatiilor internationale: intr-o interpretare restrictive care beneficiaza de teritoriu, populatie si govern, pot avea personaliate juridica internationala, pot fi subiecte de drept international. Dar statele, pot crea entitati distincte, in speta organizatii interguvernamentale, pe care le investesc cu anumite functii si competente, cu scopul realizarii unor interese commune.

21. Limitele personalitatii juridice internationale a O.I.

Personalitatea juridical internationala a diferitelor subiecte de drept international nu este identical. Ea difera in functie de calitatea subiectului, state sau organizatii internationale, iar in cazul acestora din urma, poate sa rezulte o intindere maimare sau mai mica a personalitati lor juridice internationale. Organizatiile internationale sunt subiecte derivate de drept international. Potrivit dreptului international, statele sunt legate din punct de vedere    juridic si, personaliatea lor juridical lor juridical are un continut identic, in timp ce organizatiile internationale si manifestarile personalitatii lor juridice cunosc o varietate infinita





22. Opozabilitatea personalitatii juridice a O.I.

De 2 aspecte: opozabilitatea afta de statele member si opozabilitatea afta de celelalte state. IN acceptarea personalitatii internationale a ONU si opozabilitatea acesteia fata de tarile member, Curtea a avut in vedere ca aceasta decurge din: i) necesitatea indeplinirii scopurilor pentru care ONU a fost creata; ii) faptul ca dispune de organe cu sarcini speciale pentru indeplinirea acestor scopuri; iii) membrii organizatiei se angajeaza, prin Carta, sa-I acorde sprijin in realizarea obiectivelor sale, cum ar fi hatararile Consiliului de Securitate in aplicarea prevederilor capitolului VII din Carta, se oblige sa le accepte sis a le puna in aplicare.

23. Personalitatea juridica de drept intern. Fundamentul legal

Personalitatea juridica de drept intern: organizatiile internationale isi desfasoara activitatile pentru realizarea scopurilor pentru care au fost constituite in teritoriul unor state. Intra in raporturi juridice cu personae fizice sau juridice de drept intern. Pentru aceasta se impune ca ele sa aiba capacitatea de a fi titulare de drepturi si obligatii in raporturi de drept intern pe teritoriul oricaruia statele membre si, duap caz, pe teritoriul unor state nemembre.

Fundamentul legal: fundamental legal in virtutea caruia organizatiile internationale se bcuura pe teritoriul fiecarui stat membru de capacitatea juridical necesara pentru atingerea scopului si exercitarii lor, il constituie actul lor constituitiv. “Organizatia se bucura, pe teritoriul fiecaruia din membrii saui, de capacitatea juridical care ii este necesara pentru exercitarea functiilor si atingerea scopurilor sale

24. Personalitatea juridical de drept intern. Opozabilitatea

Personaliattea juridical de drept intern a organizatiilor internationale, este opozabila tututot statelor membre in calitatea lor de parti ale acestui tratat multilateral. Fiecare stat poate sa recunoasca aceasta personalitate asa cum este ea prevazuta in actul constitutive, dar poate si s-o largeasca sau s-o rastranga

In lipsa unor asemenea legi, organizatiilor internationale nu le se pot aplica, in statele membre, reguli de drept intern care ar putea prejudicial functionarea sau indeplinirea scopurilor pentru care au fost constituite

25. Aria de manifestare a personalitatii juridice a O.I.

Pentru determinarea naturii specifice personaliattii juridice a organizatiilor internationale, o trece in revista a principalelor competente exercitate de acestea, raporturilecu alte subiecte de drept international, apare ca demers necesar. In calitatea lor de entitai independente in ordinea internationala, distincte de statele care le compun organizatiile internationaleintra in raporturi cu statele membre, cu alte organizatii internationale si, in anumite conditii, cu statele membre sau alti participanti la viata internationala.

26. Relatiile O.I. cu statele membre

Raportuirle unei organizatii internationale cu membrii sai pot si atat de ordin intern cat si extern. Obligatiile nascute din actul constitutive sau alte decizii ale organizatiei, acaror aplicare revine tuturor membrilor, sunt obligatii interne, in timp ce obligatiile decurg dintr-un accord special intre organizatie si un anumit stat membru al sau sunt obliagtii externe. O relatie speciala de ordin extern intervine intre o organizatie si statul membru pe teritoriul caruia isi are sediu, materealizata in “acorduri d<< sediu”

27. Relatiile O.I. cu statele nemembre

Atunci cand un stat nemembru este interesat de activitatea unei organizatii, el are posibilitatea de a accede la lucrarile organizatiei in calitate de observatori sau membru asociat, in limitele statutelor respectivelor organizatii

28. Relatiile O.I. cu alte organizatii internationale

Sunt organizatii independente constituite pentru diferite domenii précis determinate ale cooperarii internationale. In acest “sistem” mai sunt incluse in anumite organisme care opereaza mai mult sau mai putin independent, dar care nu au o personalitate juridica proprie.

Raporturile organizatiioor din acest system comporta 2 aspecte principale: primul priveste legaturile institutiilor specializate si ale institutiilor care actioneaza ca organe ale Adunarii Generale cu Organizatia Natiunilo Unite, se refera la raporturile pe care aceste organizatii le stabilesc intre ele

29. Capacitatea de a incheia tratate a O.I.

Capaciattea organizatiilor internationale de a incheia tratate este stipulate in actele lor lor constitutive. Privind acordurile cu statele membre, Carta ONU imputerniceste Consiliul de Securiatte sa incheie acorduri militare cu acestea, in cazul aplicarii de masuri pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.

30. Dreptul de legatie. Legatia pasiva

Organizatiile internationale au dreptul de a fi reprezentate pe langa alte subiecte drept international si de a primi reprezentanti ai acestora. Dreptul de legatie imbraca o forma “pasiva” sau <<activa”: pasiva cand primesc reprezentanti ai altor subiecte de drept international si activa cand trimit reprezentantii lor pe langa acestea.

Legatia pasiva: organizatiile internationale pot primi pe o baza permanenta, misuni ale statelor membre, cu conditia ca aceasta posibilitate sa fi fost prevazuta in acordul de sediu dintre organizata respective si statul gazda sau in actul sau constitutive

31. Dreptul de legatie. Legatia activa

Legatia active: nici o organizatie internationala nu imputernicita express a trimita misiuni cu statut diplomatic in tarile membre

32. Recunoasterea altor subiecte de drept international

O organizatie intra in contact nu numai cu subiectele de drept international dar si cu alte subiecte de drept international – state nmembre sau alte organizatii internationale. Un nou stat membru este recunoscut de catre organizatia internationala prin admiterea lui ca membru, prin incheierea unui accord cu acesta sau prin invitarea lui la o sesiune sau conferinta a organizatiei

Este important de retinut inssa ca recunoasterea unui stat de catre o organizatie internationala nu implica, recunoasterea acelui stat sau a guvernului care il reprezinta de catre statele membre ale organizatiei

33. Capacitatea O.I. de a prezenta “reclamatii”

ONU, pentru a-si indeplini functiile pentru care au fost constituite, trebuie sa se protejeze si sa-si protejeze agentii care pot suferi daune in exercitarea atributiilor lor. Avand competenta de a action ape paln international, o organizatie internationala trebuie sa beneficieze si de posibilitatea de a-si reglementa deferentele, folosind mijloacele de reglementare a disputelor, indicate de dreptul international: negociere, folosirea arbitrajului, ancheta.

Cun un vot de 11 pentru si 4 contra, Curtea a mai precizat ca ONU poate prezenta reclamatii si pentru daune cauzate agentilor sai. Recunoasterea juridical a acestei capacitati se impunea pentru ca dreptul la repararea prejudiciului ar fi fost imposibil de realizat in lipsa dreptului sau capacitatii de a prezenta o cerere de reparatie

34. Privilegii si imunitati in cadrul organizatiei

Organizatiile internationale se bucura de anumite privilegii si imunitati. Privilegiile si imunitatile de care beneficeaza organizatiile internationale sunt prevazute in actele lor constitutive cum ar fi Conventia generala privind privilegiile si imunitatile Natiunilor Unite si Conventia asupra privilegiilor si imunitatilor institutiilor specializate.



Privilegiile si imunitatile organizatiilor internationale privesc organizatia insasi sa si imunitatile si privilegiile de care se bucura reprezentantii statelor, cand participa la activitatile organizatiei. Imunitatile de care se bucura agentii organizatiilor internationale, pe teritoriile statelor membre, pot fi assimilate privilegiilor si imunitatilor agentilor diplomatici

35. Dizolvarea organizatiior. Cauze de dizolvare

Dizolvarea organizatiior: principalele probleme ridicate de dizolvarea unei organizatii internationale privesc: cauzele dizolvarii, metodele de dizolvare sau, mai exact, actele internationale prin care se realizeaza incetarea activitatii unei organizatii internationale si consecintele dizolvarii sau problemele de succesiune legate de dizolvarea organizatiilor internationale

Cauze de dizolvare: cauzele care pot conduce la dizolvarea unei organizatii pot fi reduse la trei: a) realizarea sarcinilor pentru care a fost infiintata; b) schimbarea conditiilor care au determinat constituirea organizatiei; c) necesitatea crearii unei noi organizatii, in locul uneia existente, a unora din atributiile acesteia de catre noua organizatie

36. Metode de dizolvare a O.I.

Pe primul plan se situeaza propriile acte constitutive, multe dintre actele constitutive nu constin prevederi privind incetarea activitatii organizatiilor astfel create, intrucat este dificil de a prevedea in momentul crearii unei organizatii, conditiile dezvoltarii sale. Organizatiile ale caror acte constitutive contin prevederi clare privind dizolvarea lor sunt cele din domeniul financiar-bancar si Acordurile internationale pe produse, acestea din urma fiind infiintate pentru perioade limitate de timp

37. Consecintele dizolvarii O.I.

Rezultatele din practica in acest domeniu, pot si luate in considerare, dupa cum urmeaza:

principalele functii ale vechii organizatii pot si preluate de noua organizatie sau pot fi transferate altor organizatii

unele din actele juridice ale vechii organizatii sunt anulate odata cu dizolvarea acesteia, iar altele sunt preluate de organizatia succesoare,

acordurile incheiate de organizatia dizolvata, legate de functionarea acesteia ca si regulile sale de procedura, isi vor inceta efectele

38. Clasificarea organelor organizatiilor. Organe principale si organe subsidiare

Clasificarea organelor organizatiilor: in doctrina, opiniile exprimate cu privire la clasificarea organelor organizatiilor internationale prin folosirea unor criterii identice, nu a putut conduce la stabilirea unei clasificari unanim acceptate.

Organe principale si organe subsidiare: putem distinge organe principale si organe subsidiare. ORganele principale sunt cele prevazute in actul constitutive, iar cele subsidiare sunt cele create de un organ principal, sau prin delegarea puterilor acestuia

39. Clasificarea organelor organizatiilor. Organe politice, jurisdictionale si administrative

Organe politice, jurisdictionale si administrative: in conditiile in care problema diversitatii organelor organizatiilor internationale este privita prin prisma naturii competentelor acestora, distingem organe politice, jurisdictionale si administrative

Organe politice: denumirea de organ politic intr-o organiuzatie internationala este data organului in care sunt direct reprezentate state;e membre, singurele in masura sa stabileasca orientarea generala a activitatii organizatiei

Organe jurisdictionale: sunt putine organizatii internationale care dispun de organe jurisdictionale proprii. Printe organizatiile avand un organ judiciar propriu se numara, in primul rand, Organizatia Natiunilor Unite, prin a carei Carta se prevede constituirea Curtii Internationale de Justitie, a carei larga competenta contencioasa o plaseaza in randul celor mai importante instante internationale

Organe administrative: toate organizatiile internationale interguvernamentale duspun de un nucleu institutional cu functii administrative. Organizatiile cu competente largi dispun de secretariate cu personal numeros, ca organe cu character permanent, conduse, de regula, de o persoana indeplinind functia de secretar general, presedinte, director executive

40. Clasificarea organelor organizatiilor. Organe plenare. Organe cu compunere restransa

Pentru scopurile acestei lucrari vom lua insa in considerare, cu precarede, clasificarea organelor organizatiilor internationale din panelul de vedere al reprezentari statelor in aceste organesi, in functie de aceasta reprezentare, a gradului de participare a statelor membre la elaborarea politicii organizatiilor si in procesele decizionale

41. Organe plenare. Adunarea Generala

Organe plenare: in general, in categoria organelor plenare sunt incluse adunarile generale, adunarile parlamentare, comisiile plenare, reuniunile speciale

Adunarea generala: fiecare organizatie internationala are cel putin un organ principal, in care toti membrii pot fi reprezentati. Unele organizatii dispun de doua adunari plenare: Adunarea sefilor de stat si de govern si Consiliul de ministri

Adunarea generala este organul supreme al unei organizatii, de la care emana orientarile generale privind activitatea acesteia. Folosim termenul generic de “adunare generala” ca desemnand organul plenar al oricarei organizatii internationale, atat din ratiuni lisate de simplificarea expunerii, cat si datorita frecventei utilizarii acestui termen in actele constitutionale ale organizatiilor internationale

42. Adunarile plenare de rang inferior

Aceste organe se constituie de catre organizatiile internationale ale caror acte constitutive reclama prezenta in organul supreme a unor reprezentanti guvernamentali d erang inalt: sefi de stat sau de govern sau ministry

43. Adunari parlamentare

Unele organizatii, cum ar fi Consiliul Europeim Comunitatile Europene, OSCE, si-au creat organe proprii cu character parlamentar, in idea ca vointa denerala a populatiei statelor membre, asa cum este exprimata in parlamentele proprii, sa se poata reflect si in activitatile acestor organizatii. Primul organ de acest fel a fost creat de Consiliul Europei. Reprezentarea statelor in acest organ se realizeaza prin atribuirea unui numar determinat de locuri pentru parlamentari din parlamentele noationale, reprezentand intreg spectrul politic al parlamentelor respective

44. Comisii plenare. Comitete si grupe de lucru

Adunarile generale, ca organe supreme, isi pot constitui organe subordinate – comisii, comitete dau grupe de lucru – in cadrul carora se analizeaza, paralei cu lucrarile din adunarile plenare, diferite puncte de pe ordinea de zi sau unele aspecteale acestora. La fiecare din sesiunile sale, Adunarea Generala a ONU distribuie probleme inscrise pe agenda sa celor sapte comisii ale sale, care se cosntituie pe durata fiecarei sesiuni: Comisia problemelor politice si de securitate Comisia problemelor economice si financiare Comisia problemelor sociale, umanitare si culurale si Comisia pntru probleme politice speciale

45. Organe cu compunere restransa. Generalitati

Marea majoriatte a organizatiilor inernationale dispun de organe cu compozitie restransa, in care nu sunt reprezentate, toate tarile membre. Numarul statelor care pot face parte din aceste organe variaza intre o cincime pana la o treim din numarul membrilor organului pelanar

Constituirea unor organe neplenare decurge din cerintele asigurarii permanentei activitatii organizatiilor internationale, si a puterii in aplicare a deciziilor acestor organe supreme



46. Compozitia organelor restranse

In compunerea unui organ neplenar al unei organizatii internationale intra un numar determinat de state, variind, intre o cincime pana la o treime din numarul total al statelor membre. Din practica organizatiilor internationale reiese ca alegerea si reprezentarea statelor in organelle neplenare este in process complex si nu este identic pentru toate organizatiile

47. Reprezentarea geografica echitabila

O analiza comaprativa a pozitiilor adopatte de state in organelle plenare, evidentiaza faptul ca votul statelor din aceeasi regiune este foarte adesea identic. In interesul organizatiei ca in organul sau executive sa fie reprezentate toate regiunile. Competena acestui organ se va manifesta mai efficient in situatiile in acre in componenta sa sunt incluse state din toate regiunile, reprezetand interese, legaturi istorice si forme diferite de civilizatie.

Metoda folosita in vederea obtinerii unei reprezentari geografice echiatbile consta in rezervarea unui anumit numar de locuri in organelle neplenare pentru fiecare regiune geografica

48. Reprezentarea echiatbila a unor interese specifice

Anumitor state li se rezerva o prezenta permanenta in organelle neplenar alediferitelor organizatiim fiind nominalizate ca atare, in cadrul Consiliului de Securiatet, organul politic al ONU insarcinat cu mentinerea pacii si securitatii internationale, SUA, Rusia, China, Marea Britanie si Franta, au statut e membrii permanenti

49. Reprezentarea echiatbila a unor interese specifice

Este in interesul oricarei organizatii de a constitui organe neplenare omogene care sa cuprinda membri in care organizatia sa aiba deplina incredere. Alegerea in organelle restarnse se face pe 2 cai: alegearea de catre intreaga organizatie si alegerea de catre regiuni sau grupuri de interese. Alegerea embrilor unui organ restrans de catre intreaga organizatie presupune participarea la alegere a tuturor membrilor organizatiei

In conditiile in care distribuireageografica a locurilor in organul neplenar este prestabilita, statele care urmeaza sa candideze pentru locurile respective sunt stabilite prin intelegerea intre membrii din zina, in cat, prin rotatie, toti membrii acesteia sa poata fi reprezentanti, la anumite intervale de timp, in organul cu character restrans.

50. Competenta organelor neplenare

Dintre organelle cu compozitie restransa, locul principal in activitatea unei organizatii internationale revine celor executive, purtand denumiri de “consilii”, “comitete”

Competenta organelor executive se manifesta in trei principale planuri: a) pregatirea deciziilor pe care urmeaza sa le ia organul plenar, b) punerea in alicare a acestor decizii; c) supravgherea executarii deciziilor organelor plenare de catre celelalte organisme ale organizatiilor de catre statele membre

51. Secretariat. Generalitati

S-a simtit nevoia constituirii unui organ cu functionare permanenta si cu atributii administrative, denumit, cel mai adesea,”secretariat”, condus de un secretar general. Aceasta terminologie a fst preluata de ONu se de mai multe alte organizatii internationale. La cele mai multe dintre institutiile specializate ale ONU, pentru a distinge seful administrative al acestor organizatii de Secretarul General al ONU, se foloseste denumirea de “director general”

Pe masura crestinii interesului statelor pentru activitatea organizatiilor internationale, ele au atribuit treptat secretariatelor acestor arganizatii o serie intreaga de functii. In anumite privinte, secretariatele sunt considerate ca reprezetand vointa organizatiei in ansamblul sau, intrucat, in confrutarea de interese dintre tarile membre, ele se pot plasa pe o pozitie neutral.

Secretariatul unei organizatii international ear putea fi definit ca un mechanism administrative, actionand in afara administra nationale

52. Secretariat. Competenta

Competenta secretariatului se manifesta in domeniul bugetar, al cilegerii si difuzarii de informatiim pregatirea si desfasurarea reuniunilor. La orice organizatie internationala, pregatirea proiectului de buget cade in sarcina secretariatului. In privinta pregatirii si desfasurarii reuniunilor organizatiilor, secretariatele pregatesc studii si alte materiale documentare, in legatura cu punctele inscrise pe agenda acestorreuniuni, multe secretariate indeplinesc functia de depozitar al tratatelor internationale incheiate sub auspiciile organizatiei.

Una din cele mai importante atributii ale secretariatelor priveste colectarea rapoartelor de la tarile membre. Aceste rapoarte privesc modul in care acestea apreciaza ca si-au indeplinit obligatiile decurgand din hotararile adoptate de organizatie, sau cuprind punctele lor e vedere in legatura cu unele hotarari ori alte apecte ale activitatii organizatiei.

53. Secretariat. Conducerea secretariatului

Cea mai mare parte a organizatiilor internationale au secretariate proprii. Conducatorul acestora poarta titluri diferite: secretar general. Director general ori presedinte. Idiferent de denumirea pa care o poarta seful secretariatului unei organizatii internationale este ales sau umit de catre organul plenar al organizatiei. Perioada de timp pentru care ese ales seful secretariatului unei organizatii internationale variaza de al o organizatie la alta

54. Personalul secretariatului. Numirea personalului

Functionarii secretariatelor organizatiilor internationale sunt numiti direct de catre secretarul al organizatiei sau in numele sau. La unele organizatii , secretarii generali adjuncti sau directorii generali nu sunt insa numiti de catre secretarul general sau directorul general al organizatiei, ca in cazul FAO si OMM, fie d ecatre organul executive, ca in cazul FMI si OIM, ori de catre acestea impreuna, cum se prevede in actele constitutile ale ONU, UNESCO, OMS si AIEA

55. Personalul secretariatului. Obligatii

Obligatiile functionarilor organizatiilor internationale privesc, modalitatile de indeplinire a sarcinilor de serviciu si comportamentul personal. In prima categorie de obligatii se include, obligatia de a nu primi instructiuni de la guvernele tarilor de origine ori de la alte autoritati decat conducerea organizatiei acre i-a angajat, inclusiz. Impartialitatea si discretia in exercitarea functiilor lor oficiale reprezinta obligatii definitorii pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu

56. Persosalul secretariatului. Privilegii si imunitatilor

Secretarii generali    trebuie sa se bucure de anumite privilegii si imunitati. Inainte de adoptarea Crtei ONU le-au fost acordate privilegii si imunitati identice celor practicate pentru diplomati. Principiul legarii stricte a privilegiilor si imunitatilor functionarilor ONU de exercitiul functiilor pa care le indeplinesc este preluat si in constitutiile altor organizatii internatioanle. Dintre imunitatile acordate functionarilor internationali, cea mai importanta este imunitatea jurisdictie

57. Personalul secretariatului. Sediu

Organizatiile internationale dispun de un local propriu, in care este instalat secretariatul si in care se desfasoara cele mai multe din reuniunile organizatiei. Statele sunt interesate , in primul rand din considerente economice, pentru localizarea sediilor organizatiilor internationale pe teritoriile lor.

Odata cu extinderea si diversificarea activitatilor organizatiilor internationale, acestea isi deschid birouri regionale sua reprezentante in alte state decat cele de sediu unele dintre ele isi organizeaza in buna masura activitatea prin actiuni desfasurate pe plan regional.

Intre statul gazda si organizatia care si-a stability sediul pe teritoriul sau se incheie un accord de sediu, in baza caruia organizatia obtine imunitate fiscala si de jurisdictie, ca si o serie de privilegii si imunitati pentru functionarii sai, in raporturile cu autoritatile locale.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Stiinte-politice


Demografie
Stiinte politice