Implicarea societatii civile in realizarea democratiei participative

Implicarea societatii civile in realizarea democratiei participative

Societatea civila

"Comunitatea este un corp imaginar alcatuit din persoane individuale care se constituie ca membrii ai sai". (Jeremy Benthan, Introducerea la principiile moralei si ale legislatiei).

Societatea este formata din cetateni, asociati sub diferite forme, dar cu interese comune care lupta pentru drepturile, interesele lor, alocand timp cunostinte si experienta pentru relizare lor. De multeori termenul a fost confundat de catre cetateni cu termenul de "civil", ceea ce tine de conceptul "militar".[1]

In urma analizelor despre schimbarile contemporane de regim politic si despre consecintele acestora nici un alt concept cu exceptia "democratiei" nu a atras atata atentie ca si " societatea civila".

Societatea civila isi are originea in tarile vest-europene, iar practicile societatii civile au aparut , in primele secole ale celui de-al II-lea mileniu in asa - zisa "centura a oraselor-state" si anume, de la Londra pana la Florenta si Siena prin Tarile de Jos, valea Rinului, campiile elvetiene si valea Padului, de unde s-a raspandit treptat si neuniform catre regiunile estice, nordice si in sudul peninsulei europene.

Prin manifestele studentesti, greve " politice" ale muncitorilor, activitati ale comunitatilor, mitinguri etc. " societatea civila" a inceput sa fie un termen tot mai pronuntat si utilizat, incluzand activitatea sociala si organizatiile sociale, care intr-un mod direct sau indirect promoveaza democratia. Inca nu este clar ce se afirma prin "societatea civila", se spune ca societatea civila se refera la spatiu dintre stat si individ, spatiul dintre sfera publica si cea privata, in care are loc actiunea civica.

Organizatiile si indivizii din interiorul societatii civile, pot trage statul la raspundere, isi pot exprima si promova interesele, pot impartasi experiente, joaca rolul central de a trage la raspundere guvernul.

Se deosebeste de societate in general prin faptul ca implica cetatenii, in exprimarea intereselor, ideilor, eurilor, schimburilor de interese, lupta pentru a-si atinge scopurile comune, pentru a trage statul la raspundere. Din perspectiva liberalilor , societatea civila este un ajutor pentru stat, cat si un spraveghetor al exceselor lui. " Statul democratic este conceput ca un stat minimal." Din perspectiva radicalilor rolul societati civile e de a transforma statul.

Ca si compzitie este o confuzie nu se stie cine este inclus in societate si cine nu, compozitia societatii civile difera de la stat la stat, de la un regim politic la altul , daca sunt inclusi oamenii de rand (muncitorii) sau elitele ( intelectuali).

Realizarea democratiei este lupta dintre stat si societatea civila, care devine un instrument de corectare a dezechilibrelor statului capitalist.

Societatea civila nu detine un cadru exact, exista o imprecizie generalizata a canoanelor clasice, dar inschimb ea detine un loc central , atat in filozofie politica si sociala cat si in etica.

Caracteristicile societatii civile

v    " etica societatii civile reprezinta drepturile omului."

v    " societatea civila este spatiul in care viata insasi exista si se straduieste sa se faca posibila si tot mai posibila."

v    " societatea civila este atat spatiul domeniului public , cat si privat.

Participarea amplificata a cetatenilor, fireste societatea civila la propiile proiecte va putea duce la o crestere sau la o scadere a puterii societatii civile.

Societatea civila post-decembrista

In Romania , conceptul de societate civila ca si definitie a aparut dupa decembrie' 89.

Prima contributit dadorandu-se lui Mihai Botez, aflat pe atunci in SUA, unde a publicat lucrarea " Intelectualii din Europa de Est " in care facea si cateva referiri la societatea civila. Dupa' 90 societatea civila incepe sa prinda tot mai mult contur, in Romania, tot mai multi politolgi si sogiologi incep sa devina preocupati de acest subiect .

Numerosi autori considerau ca pentru a detine o societate puternica este nevoie de formarea altei societati civile, iar autorul, Aureliana Craiutu, " considera ca telul pe care societate romaneasca trebuia sa-l atinga, este faurirea unei societati ordonate, guvernate de cateva principii si institutii politice agreate de toti cetatenii permitand un pluralism rezonabil."

Deasemenea autorul mai considera ca pentru o functionare cat mai buna a societatii civile este nevoie ca cetateni sa fie bine informati si disponibili fata de valorile culturii politice de tip participativ si de asemenea respectand legea .

Societate civila nu poate fi creata de cineva ci ea se auto-creaza pe baze liberale si egale, provenid de la cetateni liberi si egali care doresc o conduite civilizate. La inceput fiind vazuta ca o solutie a tuturor problemelor mostenite de la fostul regim, iar statul era privit cu o mare neincredere, ulterior pe masura ce experienta cetatenilor creste statul si societatea nu mai era privit ca doua forte antagonice, ci ca forte ce actiona in directii .

Daca in timpul comunismului societatea nu putea fi construita, dupa decembrie 1989, societatea civila a inceput sa fie ceruta tot mai mult de catre cetateni cu toate ca nu prea stieau prea multe desprea ea si nici la ce sa se astepte de la ea sau cum sa procedeze. Pentru o societate civila mai echilibrata romanii ar trebui sa invete " arta asocierii" si sa uite de frica, deoarece multi oameni si mai cu seama cei ce au trait in regimul comunist, traiesc cu frica, de a se exprima liber chiar si astazi, mai ales in mediul rural unde amprenta regimului comunist a lasat urme adanci.

Alina Mungiu Pippidi, face o precizare foarte importanta privind caderea regimului comunist, cum ca nu societatea civila ar fi fost cauza deoarece ea nu a existat nici inainte nici dupa caderea regimului comunist " notiunea de constiinta civica nu are nici un sens la fel ca cea a drepturilor omului." In 1996 au mai aparut si alte voci care impartaseau acealeasi opinii ca si Alina Mungiu.

Chiar si dupa caderea regimului comunist, relatiile sociale au ramas marcate de anumite disfunctiuni, cu care din pacate ne mai confruntam si astazi, aceste disfunctii avectand intr-o oarecare masura dezvoltarea societatii civile.

Dezvoltarea societatii in Romania este dificil deoarece cetatenii se bazeaza pe legaturi de familie, de rudenie, au anumite interese - " o status societ". Iar acest gen de dezvoltare este numit ca fiind un sistem clientelar care afecteaza atat societatea civila cat si autoritatea statului.

In Romania, oameni sunt care detin puterea, iar institutiile sunt de decor, o astfel de situatie fiind denumita de autorul Daniel Barbu " stat birocratic" sau "stat de hartie" .

Solidaritatea romanilor este si ea bazata pe tipul acela de "clientela", ei nu ajuta oamenii necajiti care in urma caderii regimului comunist unii, dintre cetateni au cazut si ei sub pragul saraciei, astfel ei ajungand sa traieasca pe strazi, castigandusi existenta din cersetorie .

Cei care cersesc la un momendat se obijnuesc asa, incep sa creada ca ei nu pot face mai mult, ca sunt incapabili, iar cei care le dau, o fac sub forma constintei mostenite "pomana"sau pentru imbunatatirea imaginii, ne constientizand ca astfel ii incurajeza, pentru a cersi pe mai departe.

Daca pe timpul comunismului societatea civila era coplect interzisa, astazi ea nu doreste sa existe si acele cateva ONG-uri sunt conduse de oameni politici carea au anumite interese, uitand motivul pentru care lupta.

Astazi sunt doar cateva ONG-uri care reprezinta societatea civila , dar din pacate societatea civila este inteleasa eronat de catre majoritatea cetatenilor, este comparata cu ONG-urile, unde din start este o gresala imensa deoarece ea este reprezentata de organizatiile politice, religioase, sindicate, institutii culturale, etc . si nu este ea insasi o organizatie a nu se confunada " intregul cu particularul".

Scopul societati civile este de a extinde democratia si ca sarcina principala afost, este si va fi promovarea securitatii mondiale si administrarea bunurilor globale( apa, aer, resursele naturale etc.).

3 Functiile democratice ale societatii civile , conform perspectivei liberale

Societatea civila a inceput fi folosita odata cu folosirea de catre Aristotel " politike koininia" , tradus in limba latina - "societatea civila" ; Societate civila este explicata ca fiind o comunitate a cetatenilor, care s-au unit pentru obtinerea "binelui comun".

" O uniune astfel alcatuita este ceea ce astazi noi numim corp politic sau societate civila, iar grecii o numeau polis, adica cetate, ceea ce putea fi definita ca fiind o multitudine de oameni uniti ca o singura persoana de o putere comuna, pentru pacea , apararea si benificiul lor comun.

( Hobbs " Elemets of Law" )

Mai tarziu si John Locke, vorbeste si el despre societatea civila : " Cei care sunt uniti intr-un corp si au lege si o instanta de judecata stabilite in comun, pentru a apela la ele cu autoritatea de adecide in controversele dintre ei si de a-i pedepsi pe vinovati, aceia se afla in societatea civila unii cu ceilalti."

Hobbes , ne vorbeste despre rolul societatii civile ca fiind aceea de a asigura pacea si securitatea sociala, insa Locke este de parere ca prioritatea are asigurarea prosperitatii materiale, iar el mai confera si conceptul de "societate politica" care are rolul de securitate individuala.

Jean - Jeacques Rousseu, elaboreaza in secolul XVIII o conceptie total opusa conceptiei hobbesiene. Pentru el, societate civila s-a format astfel " primul om care a imprejmuit un teren , si s-a incumetat sa spuna acesta este al meu si care a gasit oameni destul de prosti ca sa-l creada a fost adevaratul intemeietor al societatii civile."

El foloseste " starea civila" in loc de "societatea civila" insa are aceeasi semnificatie ca si societatea civila si este descrisa ca fiind aducatoare de benificii oamenilor.

Societata lui Rousseau, este bazata pe o teorie a legitimarii, a libertatii si a egalitatii asa cum aceste avea sa apara si in Dlecaratia drepturilui omului.

Societatea este facuta pentru oamenii din prezent, din trecut si din viitor, iar cei ce mostensc societatea au ca datorie pastrarea si transmiterea mai departe.

Immanuel Kant, abordeaza si el subiectul " societatea civila" dar pentru el dreptul public ocupa o pozitie foarte importanta in societate, pe parcurs ajugand la aceeasi parere ca si Rousseau, cum ca vointa generala poate fi hotaratoare: "unul pentru toti si toti pentru unul".

Societate lui kant se bazeaza pe egalitate si libertate egala, iar oamenii trebuie sa se supuna doar legilor pe care ei le-au aprobat si nu unei legi albitrate de o oarecare persoana, punand in valoare independenta fiecarei persoane prin lege.

Edward Shils, defineste cateva caracteristici ale societati: libertatea de exprimare a opiniei, libertatea presei, parlament cu dezbateri publice drept organ reprezentativ, votul universal, toleranta religioasa, pluralismul partidelor etc; astfel s-a format rolul cetateanului cu drepturi depline in societate si de altfel si responsabil fata de ea.

Societatea poate fi puternica, nu mai daca constiinta colectivului este de a actiona impreuna, ea fiind ajutata sau ingreunata de sistemul de invatamant sau de cel juridic si legislativ, mai este nevoie de functionarea statului democrat si ca cetatenii sa se asocieze sub diferite forme, pentru a se putea indeplinii anumite obiective de interes general .

In toate tarile democratice societatea este reprezentata de clasa de mijloc la noi, clasa de mijloc este foarte fragila, iar oamenii sunt "satuli" de birocratie, de impozite pentru a se mai ocupa de civism.

Clasa de mijloc, la noi in tara este ca si ne existenta, gradul lor de participare in viata politica este foarte scazut, deoarece monopolul este detinut de catre "clasa de sus", mai exact de "clasa de oligarhii". Acesta clasa este cea care detine monopolul, care i-a deciziile cele mai importante, cea care conduce.

4 Rolul societatii civile in democratie consta in

"Limitarea puterii statului si supravegherea guvernelor de catre populatie;

Oferirea unei arene pentru participare cetatenilor in asociatii voluntare, crescandu-le constiinta si abilitatile democratice.

Oferirea unui spatiu pentru dezvoltarea valorilor democratice, cum ar fi toleranta, moderatia si disponibilitatea fata de compromis;

Crearea unor canale exterioarea a partidelor politice, pentru articularea, agregarea si reprezentarea intereselor;

Generarea unor oportunitati de participare la nivelurile locale ale guvernarii;

Limitarea intereselor sectoriale si atenuarea conflictului politic;

Recurtarea de noi lideri politici;

Monitorizarea impartiala a alegerilor, care sa impedice si sa combata fraudele si sa supravegheze reformele juridice in democratiile noi;

Diseminarea informatiilor si daca este necesar, contrazicerea infornatiilor oficiale ;

Asigurarea resurselor pentru realizarea reformei economice;

Reducerea poverii si cererilor adresate statului."

( Diamond , 1994)

Sociologi de marca sunt de parere ca, societatea civila se imparte in doua, astfel se vorbeste despre " reconstruirea" ei si "intarirea" sau "construirea"ei. Cei care vorbesc despre "reconstructia" societati civile adopta un model mai critic determinat anterior in istorie. Cei care vorbesc despre " constructia" exclut modelul determinat de societate.

Dahrendorf ne vorbeste despre doua conflicte care apar la societate:[10]

v    Societatea inchisa ( care are inclinatie catre valorile mostenite ).

v    Societatea deschisa ( care se bazeaza pe spatiile publice, pe viata sociala si pe cea individuala).

In Romania exista asociati care se ocupa in mod special de dezvoltarea societati civile, insa de precizat este ca nu toate asociatiile intrunesc atributiile "civilitatii".

Societatea civila este reprzentata de institutii, organizatii sociale si civice ce constitue baza unei democratii functionale; descrie forme de institutii apolitice ce nu apartin statului sau sectorului de afaceri.Este formata din institutii neguvernamentale, sindicate, functii ce apara drepturile si interesele cetatenilor, este formata din cetateni asociati sub diferite forme, participa la viata publica, apara si promoveaza interesele populatiei, sunt autonome, in raport cu statul si un sistem al puterii non-statale.

In Romania societatea civila are un rol deosebit , deoarece democratia la noi este inca in faza de consolidare, dar ea are un rol deosebit si acolo unde democratia este mai veche, de multeori s-a intamplat ca politicienii sa uite sa promoveze interesele populatiei in schimbul intereselor personale sau chiar de partid.

Rolul societatii civile este de a se implica intr-o gama mai larga , in economie , conducerea tarii, protectia mediului, educatie, etc. Poate deasemenea sa influenteze deciziile politice, sau chiar schimba pentru a obtine un bun comun pentru cetateni, dar pentru acestea este nevoie de mai multe organizatii care sa poata monitoriza, ele trebuie sa cunoasca foarte bine politicile curente ale tarii.

In Romania, rolul societati civile este foarte scazut fata de alte tari unde democratia este mai veche, iar societatea civila se implica destul de mult chiar si in aspecte abstracte, care pot tine de starea "morala" a societatii,tot inRomania mai este nevoie de timp pentru a se forma mai multe ONG-uri care sa se ocupe de intreaga paleta a activitatilor sociale , pentru o guvernare mai buna, mai egala si mai dreapta.

Consolidarea societati civile in Romania ar pute duce la o societate competitiva, ceea ce in timpul regimurilor totalitare , dezvoltarea societati civile era utopic , deoarece ea nici nu exista,insa cu cat cultura civica este mai avansata cu atat mai mult institutiile functioneaza mai bine. Cultura civica caracterizeza acea comunitatea in care exista un numar mare de indivizi activi, in sfera publica si in cea politica si care joaca rolurile de subiecti si cetateni fara a institui un clivaj intre cele doua sfere umane participative; - privat si public.

Daca societatea civila ar guverna, ar domina un haos, ele nu sunt facute pentru a guverna ci pentru a prezenta problemele. Deoarece nu toti cetatenii au "ganduri bune" sau sa aiba abilitati pentru o guvernare buna .

Exemplu : Organizatiile mafiote, unde aceste nu doresc binele tari.

Indivizi activi dispun de un bagaj important de informatii relevante si folosesc criterii rationale de interpretare ale acestora.Are constinta drepturilor, stie sa coopereze pentru promovarea intereselor, aprticipa la dezbateri ca subiectiv. Acest numar de cetateni activi este singurul care poate deveni fundament pentru o constructie democratica.

Un pluralism rezonabil si consens intre taiat (intersectat); Rawls considera ca sunt conditiile necesare si suficiente pentru o stabilitate civica.Responsabilitatea autorilor sociali este consecinta valorilor morale si a puterii morale a acestora care sublinieaza capaciatatea, de a propune si de a sanctiona.

Acest capital politic se constituie in timp si de marimea lui depind institutiile si experienta cetatenilor, aceste virtuti se deprecieaza in timp si de aceea ele trebuie reanoite in mod constant.

" Virtutea tolerantei si capacitatea de a fi pregatit sa-i intalnesti pe alti la jumatatea drumului. Virtutea responsabilitatii si simtului echitatii larg raspandite si sustinute de conceptia politica asupra dreptati constituie marele bun public si partea cea mai importanta a capitalului politic al societati."[11]

Ca si concept societatea difera de la o tara la alta, dar cel mai important este semnificatia societatii civile, Marx [12]defineste societatea ca fiind un concept vicios si pune in valoare ideea unei societati umane sau umanizate si nu numai civile, deoarece din perspectiva lui sistemul social este echitabil, specific capitalismului si a societatilor de clasa.

Capitalul social asa cum ii spune Putnam[13] societatii civile poate duce la o crestere a performantei a guvernarii, prin " mutatia pe care o produce asupra naturii cerintelor pe care cetatenii le formuleaza fata de actul de guvernarii, prin deplasarea procuparilor cetatenesti dinspre interese de tip individual la interese ce ies din sfera individuala".

Societate civila in rapor cu capitalul socil are radacini mult mai adanci in gandirea politica, ea indeplinind functia de monitorizare a modului in care se exercita putrea in statele democratice limitand abuzul de aceasta.