Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Stiinte politice


Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» Conceptele de bunastare colectiva si bunastare individuala


Conceptele de bunastare colectiva si bunastare individuala


Conceptele de bunastare colectiva si bunastare individuala

Complementar conceptului de stat al bunastarii este si conceptul de bunastare colectiva care s-a conturat si dezvoltat in secolul XX. Acesta este echivalentul conceptului de bunastare sociala care se refera la furnizarea sau primirea colectiva a bunastarii.

Aceasta interpretare presupune participare la dezvoltarea de servicii sociale pentru asigurarea bunastarii de catre o anumita colectivitate prin contributii, taxe si impozite dar si primirea de servicii sociale sau beneficii sociale pentru o viata normala, decenta.

In literatura de specialitate se afirma ca bunastarea colectiva “ se refera la asigurarea intregii colectivitati cu bunurile si serviciile necesare realizarii unui mod de viata considerat a fi normal la nivelul respectivei colectivitati starndardele normalitatii variaza de la conditiile respectivei colectivitati (socio-culturale, climatice, de mediu etc., de acumularile realizate in cadrul ei cat si la nivelul intregii umanitati “ ( E. Zamfir,1995).



Bunastarea colectiva implica un anumit tip de egalitate : toti membrii unei colectivitati trebuie sa dispuna de un stoc minim de bunuri si servicii considerat a fi decent, normal, minimal.

Bunastarea individuala este conceptul ce semnifica partea centrala a politicilor sociale; toate celelalte componente sunt orientate, directionate spre asigurarea starii de normalitate a individului. Aducand in analiza conceptul de bunastare individuala este necesar sa ne referim la sursele multiple ale acesteia, sa le identificam si sa stabilim conexiunile dintre ele dar si cu bunastarea individiuala. In acest context sociologul Marian Preda ofera un “tablou al surselor bunastarii (figura 1), reimpartind acumularile individuale intre piata si familie pentru ca ele trec prin aceste institutii inainte de a influenta existenta individuala, mai mult adauga si influientele organizatiilor “transtatale”.

Redam schema explicativa propusa de sociologul Marian Preda care releva influenta institutiilor identificate ca influenteaza “bunastarea individuala”. In explicatii autorul porneste de la conceptul de “reteaua de securitate sociala” (“safty nat”) afirmand ca “in modelele coerente ale tarilor occidentale de state ale bunastarii, statul tinde sa formeze impreuna cu celelalte institutii “producatoare” de bunastare individuala: sistemul pietei, familiei si institutiile (organizatiile n.a.) nonprofit (biserica, asociatiile profesionale si organizatiile caritabile), ceea ce se cheama reteaua de securitate sociala(“safety net”)”.

Bazat pe principiul subsidiaritatii, sistemul de protectie sociala (securitatea sociala) are ca obiectiv satisfacerea cel putin a nevoilor minimale ale fiecarui cetatean. Principiul subsidiaritatii presupune atat complementaritatea masurilor de protectie intre piata, familie, comunitate, institutiile comunitare (dcaritabile ), stat (si eventual, institutii internationale), cat si coerenta si complementaritatea dintre institutiile statului pe axa central-local in furnizarea serviciilor sociale. Rezulta necesitatea preluarii de catre stat, in ultima instanta, a tuturor sarcinilor de protectie neindeplinite sau indeplinite nesatisfacator de catre celelalte institutii.

Avand in vedere identificarea celor doua axe –pe orizontala si verticala- autorul identifica si doua tipuri de subsidiaritate :

a pe orizontala sursele bunastarii individuale enumerate au in vedere preblemele de rezolvat. Pe acest plan in realizarea principiului subsidiaritatii sursele (institutiile care actioneza) sunt: piata-familie-comunitate-stat-institutii transnationele care pot influienta interventia celorlalte “institutii”.

b) pe verticala , autorul se refera la institutiile care intervin in asigurarea bunastarii individuale pe nivele : international (mondial sau continental)-national-regional-comunitar.

Tipologia subsidiaritatii este relevata din doua motive:

- pe de o parte, institutiile mentionate sa se completeze atunci cand gasesc solutiile unei probleme;

- pe de alta parte pe verticala intre institutii sa existe complementaritate si coerenta, de la nivelul de jos local sau chiar comunitar, la nivelul central.

Autorul subliniaza ca “rolul statului in aceasta “ecuatie” a subsidiaritatii este acela de a-I prelua ca o ultima “plasa de siguranta” (safet nat), pe cei care scapa plaselor de protectie ale celorlalte institutii amintite. Aceasta functie a statului face ca toate segmentele sociale, totii indivizii sa fie protejati si sa atinga, in virtutea lor de cetateni, cel putin un nivel minim de satisfacere a nevoilor”.

Piata

(venituri:salarii,profit, chirii etc)

 

Famile

(redistribuirea interna a bunastarii, intrajutorare, intergenerationala etc)



 

Stat (Politici sociale)

(asigurari sociale, asistenta sociala, politici universaliste

 

Institutii internationale si regionale

 

Bunastarea individuala

 

Societatea civila

Biserica, ONG-uri, comunitate

 
Fff   



Fig.1. Sursele bunastarii colective

Trebuie subliniat ca in reteaua de securitate sociala statul are rolul important pentru urmatoarele considerente:

-statul prin organizatiile sale au atributiuni de reglementare juridica asigura cadrul normativ pentru organizarea si functionarea celorlalte institutii care realizeaza si sustin reteaua de securitate sociala, inclusiv a organizatiilor din interiorul lui.

-statul prin organizatiile sale de gestionare a unor spatii publice monitorizeaza (supravegheaza) aplicarea reglementarilor juridice pentru a sustine reteaua de securitate sociala .Devianta (delincventa) din oricare institutie ce formeaza reteaua de securitate sociala afecteaza bunastarea individuala inclusiv securitatea sociala. Cand consecintele nebenefice se cumuleaza se genereaza crize sociale care pot produce insecuritate nationala. Deci, delincventa intr-un anumit grad de generalizare in organizatiile ce sustin reteaua securitatii sociale devine sursa de insecuritate pentru om dar si pentru organizarile sociale care il inglobeaza.

-statul intervine prin mecanisme specifice de reglare a pietii ca organizare sociala ce sustine reteaua de securitate sociala. Se cunoaste ca intre cerere si oferta pe piata pot sa apara dezechilibre majore care produc crize economice si sociale. In asemenea situatii statul prin organizatiile sale intervine prin mecanisme    specifice de reglare a pietei (este mana invizibila a statului in reglarea economiei de piata, de mentinere a mecanismelor proprii in scopul unei bune functionalitati).

Statul nu este ultimul care se implica in sustinerea bunastarii individuale si colective. Acesta se regaseste permanent prin activitati de control si monitorizare (supraveghere) a masurilor care se implementeaza pentru asigurarea bunastarii sociale prin politici sociale redistributive.

Bunastarea individuala generalizata,genereaza bunastarea colectiva care produce si intretine securitatea sociala. Strans legat de conceptul de bunastare individuala si cel care fundamenteaza bunastarea colectiva este conceptul    de standard de viata normal, decent, la nivelul colectivitatii respective.

Normalitatea vietii individuale semnifica buna functionalitate a organismului sau si capacitatea de procesare sociala a informatiilor in limite care sa-i asigure reproducerea lui si prin interactiuni cu alti indivizi a colectivitatii in care este pozitionat in scopul obtinerii finalitatii dezirabile.

“Conceptul de standard de viata a unei colectivitati –afirma E. Zamfir- se refera la o stare a aspiratiilor respectivei colectivitati, modelate de disponibilitati, dar si cele externe, de sistemul de valori al acestuia. El este mai de graba un concept care se refera la o stare difuza, cu posibilitati mari de variatii. Asupra standardului de viata considerat normal/ dezirabil de o colectivitate doi factori in sensuri opuse: pe de-o parte noile bunuri si servicii inventate, acestea chiar daca nu sunt disponibile la nivel de masa, genereaza aspiratii; pe de alta parte, inexistenta resurselor actioneaza invers, in sensul moderarii aspiratiilor, apropiindu-le de posibilitatile existente”(Elena Zamfir,1995).








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate

Stiinte-politice


Demografie
Stiinte politice