Urbanizarea si Orasele

Urbanizarea si Orasele

Primele orase dateaza inca de acum 5000 de ani, dar in ultimii 200 de ani - odata cu avantul economic si cu cresterea exploziva a numarului populatiei - acestea au crescut semnificativ ca numar si marime. La inceputul sec. al XX -lea doar o persoana din zece locuia in oras, ajungandu-se ca in zilele noastre populatia ce locuieste in mediul urban sa fie aproximativ numeric egala cu cea care locuieste in mediul rural. Pana in 2025 se estimeza ca aproximativ doua treimi din populatia globului va locui in orase.

Multi oameni au o parere sceptica asupra oraselor si cred ca ele inglobeaza cele mai bune si cele mai rele parti ale civilizatiei. Pe de alta parte diversitatea de oameni si de activitati incurajeaza creatiile si inovatiile ceea ce inseamna ca apar o serie de oportunitati care atrag si alti oameni. Totusi problemele supraaglomerarii, infractiunilor, poluarea tind sa devina severe. Asadar orasele au ajuns sa reflecte sperantele si totodata temerile societatii actuale.

Definitia zonelor urbane si diferentele fata de cele rurale difera de la o tara la alta. Chiar daca cei mai multi demografi accepta ca orasele sunt mari, dens populate, etc. totusi nu s-a reusit sa se dea o definitie obiectiva a ceea ce inseamna "Urban". Cele mai multe tari folosesc o combinatie de criterii: un numar tipic de locuitori, o anumita densitate si suprafata amenajata, doar ca putine tari folosesc aceleasi standarde. Spre exemplu in S.U.A. se numesc zone urbane acele locuri unde numarul populatiei depaseste 2500 de locuitori, dar in Anglia numarul acestora trebuie sa depaseasca doar 1000. Asemenea diferente fac dificile comparatiile intre state.

In termeni economici toate orasele sunt similare in varietatea de functii si servici pe care le ofera. Baza economica este foarte importanta pentru un oras ce ofera locuri de munca si prosperitate locuitorilor sai. Cu cat un oras este mai mare cu atat activitatile ce se desfasoara in el sunt mai multe si mai diverse.

Orasele sunt conectate printr-o retea de transport de zonele invecinate facilitand accesul celor din jur la bunurile si serviciile pe care le ofera.

Orasele mai pot fi clasificate in functie de de caracteristicile structurii lor sociale. Orasele sunt din acest punct de vedere caracterizate ca zone cu populatie mare, densa, heterogena sau variata. In trecut cand orasele erau clar definite de zonele rurale invecinate si caile de acces din exterior erau mai limitate ca in vremurie actuale, stilul urban de viata era mai limitat celor din afara oraselor. Cu toate progresele din ultima vreme devine din ce in ce mai dificil sa se defineasca un stil unic de viata urbana.

O tara devine mai urbanizata cu cat numarul de orase creste, populatia urbana se mareste ca numar si ca procente. Gradul de urbanizare variaza de la o tara la alta, dar reflecta in general gradul de bunastare sociala si economica a locuitorilor ei. Tarile bogate si puternic dezvoltate sunt cele mai puternic urbanizate. Spre exemplu in Singapore rata urbanizarii este de 100%, in Belgia este de 97%, pe cand in Etiopia rata urbanizarii este de doar 13%. In istoria recenta gradul de urbanizare a fost relativ scazut in Asia si Africa comparate cu Europa si America. Ca urmare a migratiei populatiei din zonele rurale catre cele urbane si a sporului natural ridicat al populatiei urbane insasi, in tarile in curs de dezvoltare populatia urbana inregistreaza o crestere rapida si semnificativa. Spre exemplu populatia orasului Cairo s-a triplat in ultimii 40 de ani si se preconizeaza ca mai mult de jumatate din populatia Africii va trai in zonele urbanizate in jurul anilor 2020.

Una dintr-e cele mai semnificative caracteristici a urbanizarii in sec al XX-lea a fost cresterea spectaculoasa a numarului oraselor mari si foarte mari. In 1880 orasele cu mai mult de 1 milion de locuitori erau foarte rare, dar dupa aceea numarul lor a fost intr-o continua crestere. In 1900 erau cel putin 13 orase milionare, iar in 1980 numarul lor a crescut la 68. Pana in 2000 se preconizeaza ca numarul lor sa ajunga la 250 - cele mai multe sa fie in Asia, mai ales in India si in China.

Chiar si aceste orase cu cateva milioane de locuitori sunt surclasate de acei giganti ce incorporeaza peste 10 milioane de locuitori. Comform unor estimari exista mai mult de 20 de astfel de zone metropolitane. Multi dintr-e acesti giganti de afla in Asia : Tokyo, Seoul, Osaka, Shangai, Mumbai, Beijing, Cacutta, Jakarta, Tianjin, Karachi, Delhi si Manila, dar si pe alte continente: New York, Sao Paulo, Mexico City, Los Angeles, Moscova, Buenos Aires, Rio de Janeiro si Cairo.

O asemenea concentratie de populatie ridica nenumarate

probleme de mediu. In Mexico-City, spre exemplu un sfert din

populatie nu are acces la apa curenta si una din cinci case nu este conectata la sistemul de canalizare. Orasul sufera de problema poluarii atmosferice de catre motoarele vehiculelor, astfel ca centrul orasului trebuie sa fie periodic inchis traficului. Problemele cu care se confrunta Mexico-City sunt valabile pentru toate marile orase.

O alta caracteristica a cresterii acestor giganti este unirea unor orase, despartite candva intr-un singur colos locuit - numit si Megapolis. Termenul de "Megapolis" coincide cu descrierea unei zone urbane de peste 800 de Km. de-a lungul coastei Atlanticului din Nord-Estul Statelor Unite de la Boston la Providence, Hartford, New York City, Newark, Philadelphia, si de la Baltimore pana la Washington D.C.. Megapolisurile se intalnesc si in alte zone ale globului cum ar fi Randstadt din Olanda, Ruhr Valley din Germania si Tokyo-Yokohama-Kawasaki in Japonia.

Multe orase sau parti din orase au o structura geometrica ceea ce releveaza buna lor organizare. Cel mai intalnit plan de urbanizare este cel rectangular in care strazile sunt paralele sau se intersecteza in unghiuri drepte. Asemenea planuri se folosesc inca din vremea grecilor antici. In sec. al XVI-lea orasele coloniale Spaniole din America de Sud foloseau in organizarea lor planuri bine elaborate. Orasele Philadelphia si New York erau organizate la inceput dupa un plan ce facilita impartirea pamanturilor. Structura rectangulara este specifica oraselor noi (cum ar fi cele din S.U.A), pe cand in Europa se intalnesc si alte structuri cum ar fi cea radiara din Paris si cea concentrica din Moscova. Crearea unui plan de urbanizare este mai mult decat un simplu exercitiu de geometrie, reflectand si imaginatia proiectantilor. Guvernul Braziliei a mutat capitala tarii la Brasilia pentru a o indeparta de influentele oraselor Rio de Janeiro si Sao Paulo. Planul de organizare reflecta o viziune de viitor prin separarea zonelor locuite de cele cu birouri si de cele industriale.

Localizarea unui oras in trecut depindea de o serie de factori legati de comert, aparare, resurse naturale, religie, etc. .

Nevoile strategice erau importante in trecut mai ales pentru controlarea transportului in anumite zone. Spre exemplu in Afganistan, orasul Kabul s-a dezvoltat in jurul unui punct ce permitea controlul asupra trecatorii Khyber ruta principala in muntii Hindu Kush.

Johanesburg s-a dezvoltat datorita resurselor din zona in care se afla, alte orase au devenit centre administrative precum Madrid in Spania, iar altele s-au dezvoltat datorita originii sacre, cum ar fi Mecca - orasul unde s-a nascut Mahomed - Ierusalim etc..