Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Demografie


Index » legal » » administratie » Demografie
» Urbanizarea si efectele asupra mediului


Urbanizarea si efectele asupra mediului


URBANIZAREA

SI

EFECTELE ASUPRA MEDIULUI



GENERALITATI:

Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare, modernizare si dezvoltare. Deasemenea se refera la procentul dintre numarul locuitorilor care locuiesc la oras si populatia unei tari. Tarile dezvoltate (America de Nord, Europa de Vest) sunt mai urbanizate decat tarile in curs de dezvoltare.

Pe de alta parte, rata de urbanizare se refera la procentul anual de crestere a populatiei in zonele urbane ale unei tari. Studiile au aratat ca urbanizarea este invers proportionala cu rata de urbanizare a oraselor.
Din anii 50 numarul locuitorilor la oras s-a dublat o data la 20 de ani iar procentul lor din populatia lumii a crescut in medie cu 7%. Astazi populatia lumii care locuieste la orase depaseste 2, 8 miliarde adica 47, 7 % din intreaga populatie a Terrei. Dar in 2010 numarul locuitorilor de la oras va depasi pe cel al locuitorilor de la tara: 3, 586 versus 3, 304. Insa distributia locuitorilor nu este egala, jumatate din ei se gasesc in 6 tari: China, India, SUA, Rusia, Brazilia si Japonia.
Imaginea urbanizarii este diferita de la tara la tara. Pe de o parte in 2/5 din tarile lumii populatia rurala inca este majoritara (tari din Africa si Asia) si pe de alta parte in 52 de tari numarul orasenilor depaseste 75% (tari din Europa, America de Nord, America Latina). Astazi insa cresterea foarte mare in populatia oraselor se gaseste in tarile in curs de dezvoltare, in special in zona Asiei (mai mult de 55%) care in mare masura determina caracterul contemporan al urbanizarii lumii.

Urbanismul:urbanismul este un mod de viata asociat cu zonele urbane. Sociologii sustin ca oamenii care locuiesc in zone urbane sufera schimbari in codul lor de valori, obiceiuri si comportament (de exemplu sunt mult mai independenti, anonimi, superficiali si competitivi decat cei de la tara).

De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, iar cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica,stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului.Acestea, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.

Dar reversul civilizatiei industriale a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.

Efectele ei sunt resimtite pana si pe intinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.

Degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului,afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.

Principalele surse de crestere demografica la orase sunt urmatoarele:
a. Migratia: migratia rural-urbana este o sursa majora de crestere a populatiei oraselor mai ales in statele din lumea a III-a. Aceasta migratie este influentata de 2 factori: factorul de impingere si cel de atragere. Factorul de impingere se refera la acei factori care forteaza gospodariile sa se mute de la zone rurale la cele urbane. Factorul de atragere se refera la atragerea oameniilor de la tara la oras cu mirajul bogatiei.
b. Sporul natural: orasele mai cresc in populatie nu numai din pricina imigrarilor dar si din cauza sporului natural. Rolul sporului natural este la fel de important ca si cel al migratiei.
c. Naveta: populatia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauza muncitorilor care fac naveta zilnic de la periferia orasului si de la satelitii acestuia la oras pentru a merge la munca.

EFECTELE NEGATIVE ALE URBANIZARII ASUPRA ATMOSFEREI,APELOR SI SOLULUI

Urbanizarea este principalul factor generator de poluare.

Poluarea reprezinta o modificare a factorilor mediului biotic si abiotic, sub actiunea poluantilor, care reprezinta deseuri ale activitatii umane.

Poluantii sunt substante chimice (pesticide, titei, gaze, metale grele etc), factori fizici (zgomote, caldura, radiatii ionizante etc) sau biologici (microorganisme patogene).



Fiind o consecinta a activitatii umane,poluarea s-a amplificat pe masura cresterii numerice a omenirii, a cresterii necesitatilor umane si a dezvoltarii de noi tehnologii,precum si a urbanizarii in ritm alert.

Sursele de poluare specifice urbanului sunt in special cele industriale si mijloacele de transport auto,dar si activitatile menajere.

Deseurile de orice fel,rezultate din multiplele activitati umane constituie o problema de o deosebita actualitate atat datorita cresterii continue a cantitatii si varietatii acestora,cat si datorita importantei cantitati de materii prime nefolosibile ce pot fi recuperate si reintroduse in circuitul economic.

Dezvoltarea urbanistica si teritoriala a oraselor si cresterea nivelului de trai antreneaza producerea unei cantitati tot mai mari de deseuri menajere,stradale si industriale.Efectele daunatoare ale deseurilor constau in:

-raspandirea de infectii prin agenti patogeni;

-inmultirea unor insecte si rozatoare;

-poluarea solului,apelor de suprafata si subterane,atmosferei;

-aspectul inestetic al mediului.

*ATMOSFERA:

Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera aproximativ un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.
Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca primele victime sunt orasenii.

*APA:

Apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs industrial.In preajma marilor orase si unitati industriale apar instalatii uriase de 'tratare' a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.

La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.

Doar ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul personal si pentru activi-tatile sale economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si industriale - este covarsitoare.
Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii 'perforati' de 'ploile acide', la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate 'mareele negre', adica poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine.

*SOLUL

Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat.

Deci,nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.

La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Ori, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.

Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Apoi

in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt 'devorate' de drumuri, de uzine si de orase.

Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.



Alte probleme de poluare a solului sunt legate si de folosirea in cantitati mari, an de an, a ingrasamintelor chimice. Astfel, superfosfatii contin o serie de impuritati (metale si metalozi toxici) care, in ansamblu, constituie un risc potential foarte serios de poluare a solului. O problema speciala o ridica ingrasamintele cu azot. Astfel, uneori, ca urmare a suprafertilizarii se constata o acumulare marita la nitrati in unele plante.

Pentru protejarea solului,padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.
Despaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii nu numai in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale Europei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor pana la limite vecine cu calamitatea.

In afara de protejarea solului, padurea exercita cea mai puternica actiune purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l sub forma atat de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei 'plamani verzi' ai Pamantului, carora le datoram atat de mult.
Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a cursurilor raurilor.De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.
Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.

CLASIFICAREA SI TRATAMENTUL DESEURILOR URBANE:

Deseurile sunt componente reziduale rezultate din toate activitatile antropice atat cele cu character gospodaresc cat si cele cu character productive.

Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere deseurile se clasifica astfel:

*Deseuri menajere:-sunt cele provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta si care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localitati.

Pentru tratamentul deseurilor menajere pot fi folosite trei metode:

-compostajul;

-incinerarea;

-depozitarea.

Compostajul-priveste mai ales partea fermentabila a gunoaielor(deseuri alimentare,hartie).din punct de vedere ethnic compostajul consta in lasarea deseurilor mai multe luni sa fermenteze in aer liber.Apoi in uzine are loc operatia de compostare care da nastere la asa-numitele "humus-uri"ori elemente chimice in calitate slaba precum magneziu,cupru,zinc,etc.

Incinerarea-vizeaza partea combustibila a deseurilor menajere.Este o solutie utilizata cu precadere in cazul marilor aglomeratii urbane.

Deseurile menajere sunt un combustibil sarac,de circa 5 ori mai putin caloric decat carbunele si foarte eterogen.dificultatea consta in epurarea fumului.

Depozitarea-ramane procedeul utilizat cel mai frecvent in tarile dezvoltate.

Locul de depozitare trebuie sa fie etans,apele de ploaie care se infiltreaza si polueaza sa fie recuperate si tratate in scopul de a evita orice contaminare a apelor subterane.

"Biogazul"care rezulta din fermentarea interna a gunoaielor de depozit trebuie imprastiat pentru a evita riscul unor explozii.

Un alt inconvenient al depozitarii este acela al consumului unei resurse uneori rare-spatiul-care poate fi un teren inchis,situate nu prea departe de oras,destul de rar de gasit in regiunile dens urbanizate.

*Deseuri stradale:-provenite din activitatea cotidiana a populatiei,de la spatiile verzi,animale,din depunerea de substante solide din atmosfera.

*Deseuri voluminoase:-deseuri solide de diferite proveniente care datorita volumului deosebit nu pot fi preluate cu sistemele obisnuite de precolectare sau colectare,ci necesita o tratare diferentiata fata de acestea.

*Deseuri de constructii:-provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile.

*Deseuri industriale:-aparute din desfasurarea proceselor tehnologice;



Se pot incadra in trei mari categorii:

-deseuri organice precum deseurile de hidrocarburi,solventi,gudroanele;

-deseurile minerale lichide precum cele provenind de la baile de captare si de tratament la suprafata metalelor.

-deseurile minerale solide precum nisipurile de topitorie,sarurile de calire cianurica.

Tratamentul deseurilor industriale se face dupa trei metode :

-incinerarea;

-tratamentul fizico-chimic;

-depozitarea.

Incinerarea-presupune crearea unor uzine speciale,cimentarea absorbind o parte tot mai importanta a deseurilor combustibile.

Tratamentul fizico-chimic-consta in detoxificarea deseurilor(priin neutralizarea acizilor,decimentare),fie prin separarea deseurilor in mai multe faze.

Depozitarea-ridica o serie de probleme legate de securitatea si controlul realizarilor acestei operatii.

In ultimul timp in unele tari se practica stocajul in fostele mine adanci de sute de metri.Acestea prezinta avantajul de a fi total lipsite de apa.

Reciclajul deseurilor industriale se realizeaza in diverse scopuri:economisirea materiilor prime,a energiei,in privinta tratarii acestora.

O piedica in calea reciclajului o constituie existenta de norme de calitate ridicata in privinta a numeroase produse.

*Deseuri spitaliere:-provenite din activitatea spitalelor,unitatilor sanitare si care sunt incinerate in crematoriile spitalelor.

Aceste tipuri de deseuri se caracterizeaza prin faptul ca sunt inestetice,periculoase datorita riscului de infectie,fie amindoua.In timp ce deseurile obisnuite de spital pot fi colectate si eliminate impreuna cu deseurile solide municipale,deseurile de spital speciale cer o atentie deosebita atat la faza de colectare cat si la faza de tratare-eliminare.

Deseurile de spital speciale sunt atat inestetice cat si periculoase pentru personalul spitalului si pentru colectori.Trebuie,de aceea,separate la sursa si impachetate cu grija pentru a evita scurgerile si ruperile sacilor in timpul transportului.

Deseurile de spital speciale trebuie tratate separat.Pe cat posibil trebuie arse si nu intr-o instalatie de ardere obisnuita pentru deseuri solide,ci intr-un compartiment special al acelei instalatii ori intr-o instalatie de ardere separata.Este important ca deseurile de spital speciale sa fie arse la temperature mari,astfel incat toate materiile organice si obiectele ascutite sau taioase sa fie distruse total.Pentru asigurarea acestui lucru trebuie sa existe arzatoare atat in camera principala cat si in camera de postcombustie.

Daca deseurile de spital nu pot fi arse,trebuie ingropate cu grija in platformele de depozitare:o gama facuta si deseurile gata depozitate,si deseurile de spital speciale trebuie sa fie acoperite cu grija dup ace au fost plasate in totalitate pentru a evita contactul cu aceste deseuri ale lucratorilor de pe platformele de depozitare.

Trebuie mentionate inca doua tipuri de deseuri de spital speciale:

-reziduuri de medicamente,termometre cu mercur,care pot fi caracterizate ca deseuri periculoase si trebuie tratate in conformitate cu reglementarile generate pentru astfel de deseuri din tara;

-deseuri cu izotopi(radio-active)trebuie colectate si tratate in conformitate cu reglementarile pentru astfel de deseuri.

CONCLUZII:

Dezvoltarea durabila a structurilor urbane constituie,pentru viitorul umanitatii o prioritate la fel de importanta ca si problemele economico-speciale.Extinderea rapida a spatiilor urbane,deficitele lor igienico-sanitare'impresionante','motorizarea' foarte puternica cu efecte negative evidente asupra poluarii atmosferei urbane,explozia criminalitatii,etc.sunt fenomene care caracterizeaza,in ultimul timp atat orasele din tarile puternic industrializate cat si tarile in curs de dezvoltare.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Demografie


Demografie
Stiinte politice






termeni
contact

adauga