Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Demografie


Index » legal » » administratie » Demografie
» Asezarile omenesti - Vechimea asezarilor urbane


Asezarile omenesti - Vechimea asezarilor urbane


Asezarile omenesti

Reteaua de localitati

Aceasta cuprinde atat asezarile urbane cat si pe cele rurale.

Asezarile urbane sunt reprezentate de 263 de orase, unde se gasesc cca. 12 milioane de locuitori, adica aproximativ 55% din totalul populatiei

Restul populatiei locuieste in localitati rurale in numar de peste 13 200 de sate, care au in medie 800 de locuitori.



Vechimea asezarilor urbane

Cele mai vechi orase dateaza inca din antichitate - Constanta (Tomis) si Mangalia (Callatis), aparute in sec VII-VI i.e.n., colonii comerciale elene. Majoritatea oraselor s-au mentinut din perioada daco-romana: Alba Iulia (Apulum), Turda (Potaissa), Cluj-Napoca (Napoca), Orsova (Dierna), Drobeta Turnu-Severin (Drobeta), Turnu Magurele (Turris), Harsova (Carsium), Tulcea (Aegyssus), Isaccea (Noviodunum) etc.

Dupa perioada invaziilor, cand orasele trec la forme apropiate de cele rurale, apare o noua categorie de orase, de tip feudal, atestate de cronici, documente, inscriptii. Acestea sunt: Satu Mare, Oradea, Arad, Timisoara in vest; Sibiu, Brasov, Fagaras, Sighisoara, Bistrita in Transilvania; Suceava, Targu Neamt, Botosani, Iasi, Barlad in Moldova; si Targoviste, Campulung, Curtea de Arges, Braila in sudul tarii.Orasele din Transilvania si Moldova erau intarite cu ziduri de aparare, pe cand orasele din sud aveau statutul de targuri in care se tineau balciuri si iarmaroace anuale.

Din secolul al XIX orasele vechi se dezvolta atat ca numar de locuitori, dar cat si arhitectural, in urma dezvoltarii comertului, industriei si a cailor ferate. De asemenea au aparut si orase noi, fie ca centre industriale (Resita, Petrosani), fie ca noduri feroviare (Simeria, Pascani) sau ca centre agricole (Slobozia, Alexandria, Calarasi).

In ultimul secol orasele au urmat o urbanizare puternica, mai ales in ultimele dececii. Astfel multe localitati, specializate in diferite activitati (miniere, petroliere, siderurgice) au fost declarate orase, chiar daca nu corespundeau ca nivel de dezvoltare. A avut loc o crestere semnificativa a populatiei urbane ca urmare a migratie a populatiei de la sate spre orase, pentru a lucra in unitatile industriale nou-infiintate.

Momentan, orasele se afla intr-un plin proces de transformare in care industria si-a pierdut din importanta, astfel incat acum are loc o migrare catre asezarile rurale.

Dar totusi se incearca a modernizare a retelei de localitati urbane, prin regelmentarea unor indicatoei pe care o localitate trebuie sa ii indeplineasca pentru a avea statutul de oras sau municipiu (numar de locuitori, numarul de paturi de spital, grad de dotare cu instalatii sanitare, suprafata spatiilor verzi etc.)

Clasificarea oraselor dupa marime

Municipiul Bucuresti, capitala tarii este cel mai important oras, atat prin numarul de locuitori (peste 2 milioane) cat si prin marile intreprinderi si institutiile pe care le detine; culturale (de invatamant superior, muzee etc), si sociale (sediile guvernului, parlamentul etc).

Dupa capitala, urmeaza orasele cu o populatie de peste 300 000 de locuitori - Iasi, Constanta, Cluj-Napoca, Timisoara, Galati, Craiova, Brasov, fiecare avand o mare importanta in regiunia unde se afla.

Orasese cu populatie intre 200 000 si 300 000 sunt de asemenea importante ca si cele din prima categorie. Ploiesti, Braila, Oradea, Bacau sunt orase cu o populatie de peste 200 000 de locuitori.

Insa, majoritatea oraselor mari au o populatie intre 100 000 si 200 000 de locuitori: Pitesti, Arad, Sibiu, Targu Mures, Baia Mare, Buzau, Satu Mare, Botosani, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea, Suceava, Drobeta Turnu-Severin.

Aceste 24 de orase (inclusiv Bucurestiul) concentreaza mai mult de o treime din populatie, si alaturi de orasele mijlocii (populatie intre 25 000 si 100 000 locuitori) si cele mici (cu o populatie sub 25 000 locuitori) detin peste 90% din forta de munca industriala.

Principalele orase

Cel mai important oras al tarii este Bucurestiul, care este si capitala. Este o asezare veche, cunoscuta in evul mediu ca cetatea Bucurestiului, fiin atestat documetar in anul 1459. Aflat ]n centru Tarii Romanesti, si la rascruce de drumuri din toate trecatorile muntilor, orasul se dezvolta forte tare, astfrl incat acesta devine capitala Tarii Romanesti mai intai (in sec. XVII) si apoi a Romaniei in sec. XIX. La inceput orasul prospera prin comert, mestesuguri, hanuri, pentru ca in secolul XVIII si prin industria manufacturiera. La inceputul secolului XIX orasul avea 70 000 de locuitori, iar in anul 1912 acesta depasea 340 000 de locuitori. In perioada interbelica a cunoscut o mare dezvoltare detinand o cincime din industria tarii. Dupa anul 1948, depaseste 1 milion de locuitori, intrand astfel in randul primelor 50 de orase mari ale lumi, pentru ca in prezent sa depaseasca 2 milioane de locuitri. Inafara de rolul primordial ce il are, de capitala, acesta continua sa fie cel mai mare centru industrial si comercial. Reuneste 8 magistrale de cale ferata, are doua aeroporturi, metrou si este primul centru cultural si de invatamant, cuprinde mari edificii, monumente arhitecturale, mari bulevarde.

Alte orase cu o populatie intre 100 000 si peste 300 000 de locuitori, dupa pozitia geografica:

Zona

Orase

Observatii

Centrul tarii

Brasov (312 000)

centru turistic si industrial, atestat documentar in 1271

Cluj-Napoca (332 000)

cunoscut centru universitar si industrial, care a fost si capitala a Transilvaniei, datand din perioada daco-romana, 1183

Sibiu (168 000)

mentionat documentar in 1211

Targu-Mures (164 000)

atestat documentar in 1332, fiind acum un centru complex

Estul tarii

Iasi (347 000)

fosta capitala a Moldovei, iasiul este un oras vechi, cu o renumita universitate, cu numeroase monumente istorice, devenit un important centru industrial complex

Galati (327 000)

orasul este un port duarean in sectorul maritm, si un important centru industrial (siderurgie, constructii navale)

Braila (232 000)

port dunarean si santier naval

Botosani (127 000)

in epoca feudala era un vestit oras, cu targuri anuale, iar acum un important centru industrial (electotehnica, textile, utilaje)

Suceava (118 000)

pana la sfarsitul sec XVI a fost capitala Moldovei, iar acum detine ramuri importante ale industriei prelucratoare, dar si numeroase monumente istorice

Piatra Neamt (124 000)

situat la iesirea raului Bistrita din munti, cu importante ramuri industriale

Bacau (208 000)

este situat la confluenta Bistritei cu Siretul, fiind un centru industrial complex

Vestul tarii

Timisoara (328 000)

atestat in 1212 ca un oras intr-o zona mlastinoasa, acum a devenit un oras modern, important centru feroviar, port fluvial, centru industrial

Arad (183 000)

este un oras pe Mures, atestat din anul 1132, cunoscut ca centru industrial si nod feroviar

Oradea (221 000)

situat pe Crisul Repede, atestat documentar in anul 1113, acum este cunoscut pentru ramurile industriale si apele termale

Satu Mare (129 000)

oras situat pe Somes, cu importante ramuri industriale

Baia Mare (150 000)

este centrul metalurgiei nereroase, fiind si centrul unei impotante zone de extractie a minereurilor neferoase

Sudul tarii

Craiova (313 000)

fosta resedinta a Olteniei, acum important nod de comunicatii, centru industrial, turistic si cultural

Pitesti (187 000)

situat pe Arges, este un oras cu industrie constructoare de masini, rafinarie si petrochimie

Ploiesti (250 000)

devenit oras in timpul lui M. Viteazu, s-a dezvoltat puternic prin exploatarea si prelucrarea petrolului; este si un important nod de comunicatii rutier si feroviar, centru industrial complex

Buzau (146 000)

asezat pe vatra unei vechi asezari dacice are acum importante ramuri industriale

Drobeta Turnu-Severin (117 000)

dateaza inca din antichitate, acum port la Dunare si santier naval

Ramnicu Valcea (119 000)

important pentru industria chimica, este un oras situat pe Olt in zona dealurilor

Constanta (340 000)

este principalul port maritim, centru industrila si balnear, cu o vechime de peste 2 milenii si jumatate

Asezarile rurale

Pana in prima jumatate a secolului al XX-lea populatia Romaniei era concentrata la sate. Satul era ceea ce reprezinta Romania si poporul roman, prin legatura pe care o arata dintre poporul roman si locurile acestea, prin traditii, prin obiceiuri.

Datorita nedreptatilor istoriei (razboaie, pradalnicii, fiscalitati), multe sate ″s-au spart″; au fost parasit vetrele acestor sate, care au fost numite selisti. Unele dintre acestea au fost repopulate dupa un timp.

Uneori, proprietarii de pamanturi pentru a atrage forta de munca au recurs la unele inlesniri, si astfel s-au format unele sate care au denumirea generica de slobozii, nume care de multe ori se regaseste in numele unor localitati.

Aceste nume generice au putut fi auzite des pana cu nu mult timp in urma, mai ales la sud si est de Carpati.

Clasificarea satelor

Dupa modul de distribuire a gospodariilor sunt trei tipuri de sate: satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite de fanate si pasuni, caracteristic zonelor montane; satul adunat specific zonei de campie (Campia Timisului) in care casele sunt grupate, stranse una langa alta; satul rasfirat cu casele printre vii si gradini, specific zonelor deluroase cu livezi si podgorii. La acestea se adauga ca tipuri subsidare: satul compact cu casele lipite perete de perete, caracteristic in unele depresiuni montane, Podisul Transilvaniei; satul linear, numit si satul drum, raspandit in Oltenia deluroasa, Dealurile Salajului etc., insirat de-a lungul cailor de comunicatii.

Dupa marime sunt sate mici, cu o populatie de sub 500 locuitori (Pod. Barladului, Pod. Getic, M-tii Apuseni - avand si numele de cranguri); sate mijlocii intre 500 si 1500 de locuitori; si sate mari cu o populatie de pana la 4000 locuitori. Mai sunt si satele foarte mari, de peste 4000 locuitori, din Pod. Sucevei, Campia Banatului, Campia Olteniei.

Dupa functiunea economica sunt sate miniere, forestiere, piscicole, agroturiste, sau mixte, dar majoritatea au profil agricol.

In ultima perioada a avut loc o dezagregare a satului traditional, prin suprimarea caselor, cu anexele necesare, cu blocuri lipsite de cele mai elementare utilitati familiale (apa curenta, canalizare, mijloace de incalzire). S-au desfiintat chiar si micile gradini de zarzavaturi, dar in prezent se urmareste o revitalizare a vietii rurale prin revenirea la starea initiala de unde a pornit dezagregarea satului., revenindu-se la trasaturile generale traditionale.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate