Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Desen tehnic


Index » inginerie » » tehnica mecanica » Desen tehnic
Obtinerea modelelor 2D dupa modele 3D - LUCRARE DE ATESTAT


Obtinerea modelelor 2D dupa modele 3D - LUCRARE DE ATESTAT


GRUP SCOLAR TEHNIC DE TRANSPORTURI CAI FERATE IASI

LUCRARE DE ATESTAT

PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE



Argument

Grafica inginereasca a fost si ramine un domeniu fundamental al cunostintelor ingineresti. Reprezentarea prin desene a ideilor de rezolvare a solutiilor de principiu a pieselor si ansamblurilor proiectate, este una din sarcinile cele mai importante ale proiectantului. Este unanim recunoscuta importanta, in toate etapele procesului de proiectare-fabricatie, a desenului ca mijloc efectiv de comunicare a informatiilor. Posibilitatea de a folosi aceasta abilitate de catre calculator, a revolutionat modul in care acestea sunt folosite astazi in toate domeniile.

AutoCAD permite descrierea obiectelor in spatiul tridimensional utilizand oricare din cele trei metode de baza: modelarea prin muchii si varfuri, modelarea suprafetelor, modelarea volumica. Gradul de complexitate al metodelor creste de la prima spre ultima. Cantitatea de informatie trasmisa prin modelul 3D variaza in acelasi mod, si tot la fel cresc si necesitatile de resurse hard destinate operarii cu modele tridimensionale.

AutoCAD este un pachet de programe realizat de firma Autodesk Inc, orientat spre grafica tehnica. Acesta ofera un set cuprinzator de facilitati 2D si 3D pentru proiectare si desenare Atuul principal al AutoCAD-ului este facilitatea de a dezvolta aplicatii specializate, care ruleaza in acelasi mediu grafic. Piata dezvoltatorilor de produse software sub mediul AutoCAD este imensa.

Am ales aceasta tema deoarece realizarea de vederi 2D dupa modele 3D este un factor foarte important al proiectarii in AutoCAD deoarece putem realiza desenele de executie ale obiectelor respective, pentru a crea aceste obiecte cu o precizie exacta si fara a comite erori.

Lucrarea are ca scop invatarea modalitatilor de realizare a vederilor si sectiunilor plane - 2D - ale modelului 3D realizat. Se urmareste, de asemenea, invatarea modului de lucru in "Spatiul hartie" (Paper space), spatiu util realizarii vederilor multiple si plotarii desenului. Aceste aspecte sunt deosebit de importante, in special pentru realizarea desenelor de executie ale obiectelor respective, pornind de la modelul 3D. Sunt abordate urmatoarele elemente:

. Crearea viewport-urilor in spatiul hartie, alinierea si scalarea lor, crearea layer-elor in acest spatiu (comenzile MVIEW, MVSETUP, VPLAYER);

. Utilizarea comenzii SOLPROF la realizarea de vederi 2D;

. Utilizarea perechii de comenzi SOLVIEW si SOLDRAW la realizarea de vederi sau sectiuni 2D.

TEMA LUCRARII:

OBTINEREA MODELELOR 2D DUPA MODELE 3D

Obtinerea modelelor 2D dupa modele 3D

Modelarea 3D ofera foarte multe avantaje. Piesele simple, piesele semicomplexe si chiar complexe, organele de masini sunt in general obiecte 3D formate din multe primitive geometrice clasice (con, cilindru, prisma etc.), sau obiecte care pot fi generate prin operatiile prezentate in capitolele anterioare (operatiile booleene, de extrudare etc.). De aceea, se poate spune ca prin modelarea 3D oferita de pachetul de programe AutoCAD, se poate acoperi majoritatea formelor tehnice necesare in practica inginereasca (peste 80% din necesitati).

Una dintre facilitatile deosebit de importante, pe care le ofera acest pachet de programe, este realizarea de vederi 2D ale modelului 3D, prin comenzi specializate in acest scop. Acest aspect este deosebit de important, in special pentru realizarea desenelor de executie ale obiectelor respective, obiecte care in acest mod pot fi realizate cu o precizie deosebit de ridicata, fara riscul de a comite erori. De aceea, recomandarea este ca in toate cazurile in care este posibila modelarea 3D, acest tip de modelare sa fie prioritar. Iata si alte avantaje oferite de aceasta proiectare:

- printr-o singura modelare 3D se pot obtine toate proiectiile (vederi, sectiuni) ale obiectului realizat;

- muchiile acoperite pot fi eliminate in totalitate sau pot fi prezentate cu linie intrerupta;

- cotarea se poate realiza, fara probleme, pe fiecare proiectie in parte, lucrand pe figuri plane cu stilul de cotare dorit;

- se pot adauga oricand alte proiectii, sau se pot elimina unele dintre proiectiile deja realizate;

- la modificarea modelului 3D, se poate cere actualizarea proiectiei dorite in concordanta cu noua forma a obiectului.

Bara cu instrumente din care se pot activa aceste comenzi este prezentata in fig. 1.

Fig. 1

Bara cu instrumente de generare a profilelor 2D dupa obiecte 3D

In continuare se prezinta comenzile care permit obtinerea vederilor 2D dupa modele 3D.

Comanda SOLPROF

Comanda SOLPROF permite crearea unor imagini profil 2D sau 3D ale obiectelor 3D in viewport-urile dorite din spatiul hartie. Profilul rezultat este format din marginile si muchiile de intersectie ale suprafetelor solidului in vederea curenta (v. fig.2).

Fig. 2

Efectul comenzii SOLPROF

􀂾 Dialog

Command: SOLPROF

Select objects: (se selecteaza solidele din viewport-ul activ);

Select objects: ↵

Display hidden profile lines on separate layer? [Yes/No] <Y>: (se introduce Y sau N);

Y (Yes) - se vor crea doua blocuri, unul pentru muchiile vizibile ale profilului, celalalt pentru muchiile acoperite. Totodata, se vor crea automat doua layer-e: unul pentru muchiile vizibile (PV-) si altul pentru muchiile acoperite (PH-). Blocul profil pentru liniile vizibile va avea atributul Bylayer si tipul de linie al solidului din care provine. Daca in prealabil s-a incarcat tipul de linie Hidden, atunci in layer-ul pentru muchii acoperite (PH-) va fi setat automat acest tip de linie;

N (No) - se va crea un bloc separat pentru liniile de profil vizibile ale solidelor selectate;

Project profile lines onto a plane? [Yes/No] <Y>: (se introduce Y sau N);

Y (Yes) - se va genera un profil 2D al obiectului care va fi proiectat pe un plan perpendicular pe directia de vizualizare trecand prin originea sistemului UCS; se evalueaza profilul 2D eliminandu-se liniile paralele cu directia de vizualizare si se transforma cercurile si arcele care marginesc profilul in linii;

N (No) - se va crea un profil 3D ca un obiect 3D;

Delete tangential edges? [Yes/No] <Y>:(se introduce Y sau N);

Y (Yes) - se vor retine liniile de tangenta, respectiv, liniile trasate in zonele de tangenta ale suprafetelor curbe (v. fig.3 b);

N (No) - nu se vor retine liniile de tangenta (v. fig. 3 c).

􀂾Meniul derulant

Draw > Solids > Setup > Profile

􀂾Bara cu instrumente

Se alege butonul Setup Profile (v. fig. 1).

Fig. 3

Efectul comenzii SOLPROF asupra muchiilor tangentiale:

a - obiectul solid in reprezentare wireframe;

b - profilul 2D fara stergerea muchiilor tangentiale;

c - profilul 2D cu stergerea muchiilor tangentiale.

Observatii

. Daca se doreste afisarea numai a profilului rezultat, atunci este necesara plasarea solidului intr-un layer care se va ingheta;

. Pentru afisarea cu linie intrerupta a profilului muchiilor acoperite (din layer-ul hidden) trebuie incarcata in prealabil linia Hidden. Se recomanda, pentru un format A3, un factor de scalare a acestor linii (LTSCALE) de aproximativ 12;

. Daca nu se doreste afisarea profilului muchiilor acoperite, atunci se ingheata layer-ul liniilor ascunse (PH-).

Strategia realizarii unui desen de executie 2D, pornind de la un model 3D, utilizand comanda SOLPROF

Se cere realizarea desenului de executie al unei flanse (v. fig. 4) conform cotelor din desenul din fig. 21.8. Se propun urmatoarele etape de lucru:

. Se realizeaza modelul 3D al flansei (fig. 4) cu fata de asezare in planul XY al WCS-ului, si afisat cu un VPOINT (-1,-1,1). Se recomanda realizarea contururilor din polilinii inchise si crearea unor regiuni, care apoi se vor extruda pe directia axei Z;

Fig. 4

Desenul 3D al flansei

. Se copiaza obiectul in trei pozitii diferite mai distantate;

. Pe corpul din prima pozitie se pozitioneaza UCS-ul ca in fig. 5 (planul XY in planul bazei). Se salveaza acest UCS (UCS, S) cu numele FATA, spre exemplu;

. Se muta UCS-ul in centrul cercului bazei celui de-al II-lea corp, apoi se roteste in jurul axei Y cu -90. Se salveaza acest UCS (UCS, S) cu numele STANGA, spre exemplu. Se sectioneaza acest corp ca in fig. 6 (SLICE, XY). Acest corp va servi la realizarea sectiunii, respectiv, a vederii din stanga;



Fig. 5

Pozitia UCS-ului pentru vederea din fata

Fig. 6

Pozitia UCS-ului pentru vederea din stanga

. Se comuta in Paper Space. Pentru aceasta, se poate alege oricare din urmatoarele variante:

- se apasa butonul Layout1 sau Layout2 din bara de jos a ecranului de desenare;

- se introduce comanda LAYOUT optiunea New si se defineste un nou Layout;

- se introduce comanda TILEMODE valoare 0;

- se selecteaza Page Setup din meniul derulant File.

. Se va deschide fereastra de dialog Page Setup, in care se seteaza mai intai Plot Device pe None, aceasta in situatia in care ploterul sau imprimanta curenta nu suporta formatul dorit, apoi se trece pe Layout Settings si se alege un format A2, respectiv, ISO A2 (594x420MM);

. Se sterge fereastra (sau eventualele ferestre), care apare in mod implicit pe ecran, prin selectare pe contur;

. Se insereaza un bloc (existent pe hard disc), A3.DWG in acest caz, care reprezinta desenul unui format A3 cu elementele sale grafice permanente (contur, chenar, repere de centrare, repere de orientare etc.) si cu indicator;

. Cu comanda MVIEW se creaza trei viewport-uri verticale (3, Vertical, optiunea Fit). In fiecare viewport va apare aceeasi imagine (cele trei corpuri);

. Se introduce comanda MS, sau se apasa butonul PAPER, si se puncteaza in primul viewport care devine activ. Se restaureaza UCS-ul FATA (UCS, R). Se introduce comanda PLAN. Cu PAN sau/si ZOOM, se centreaza primul obiect in mijlocul viewport-ului. Cu ZOOM optiunea 1XP (nXP) se obtine afisarea la scara 1:1;

. Se puncteaza in al doilea viewport care devine activ. Se restaureaza UCS-ul STANGA (UCS, R). Se introduce comanda PLAN. Cu ZOOM sau/si PAN, se centreaza al doilea obiect in mijlocul viewport-ului. Cu ZOOM, optiunea 1XP (nXP), se obtine afisarea acestuia la scara 1:1;

Pentru scalare, in ambele situatii se mai poate utiliza si comanda MVSETUP, optiunea Scale viewports, selectand chenarele viewport-urilor si indicand scara 1;

. Se introduce comanda MVSETUP pentru alinierea vederilor din primele doua viewport-uri. Se utilizeaza optiunile Align, Horizontal si modul Osnap CEN;

. Se puncteaza in al treilea viewport care devine activ. Se centreaza (ZOOM W) pe corpul din cea de-a treia pozitie, care poate sa ramana, ca si la inceput, cu un VPOINT (-1, -1, 1);

. Se revine in prima fereastra (prin punctare cu mouse-ul) si se introduce comanda SOLPROF pentru crearea unui profil al acestei vederi. Dupa selectarea obiectului se raspunde afirmativ (Y) la toate cererile dialogului;

. Se ingheata layer-ele nou create PH-606 (h - de la hidden) si PV-606 (in acest caz) si se sterge obiectul 3D ramas, sau se muta (CHPROP) intr-un layer inghetat creat anterior;

. Se dezgheata layerul PV-606 (v - de la vizibil) care contine muchiile vizibile ale profilului creat;

. Se trece in al doilea viewport si se procedeaza la fel. Se creaza profilul cu SOLPROF. Se ingheata noile layer-e generate de "solprof" PH-608 si PV-608 si se sterge obiectul 3D ramas, sau se muta (CHPROP) intr-un layer inghetat creat anterior;

. Se dezgheata layerul PV-608 care contine muchiile vizibile ale profilului creat in aceasta fereastra. In aceasta etapa, desenul va arata ca in fig. 7.

Fig. 7

Viewport-urile create si aplicarea comenzii SOLPROF

Se sterg sau se reteaza muchiile care nu sunt necesare, se completeaza desenul rezultat prin trasarea axelor, a hasurilor si a cotelor in layer-e corespunzatoare create in aceasta etapa de elaborare a desenului, sau anterior, punctand pe rand in cele doua ferestre. Eventual, pentru un desen care se realizeaza pe o imprimanta, se transforma muchiile reale vizibile (dupa "explodarea" EXPLODE a regiunii profilului) in polilinii (PEDIT) si li se da o grosime (ex. 0.4);

. Se trece in spatiul hartie (PS) si se creaza un layer oarecare Ferestre, spre exemplu. Se ingheata acest layer. Se transfera cele trei ferestre, prin selectarea contururilor acestora, (CHPROP, PROPERTIES sau prin selectare directa), in acest layer. Eventual, se comuta in Model Space (MS), pe fereastra a III-a se intoduce un HIDE, sau un SHADEMODE, si se revine in Paper Space (PS). Se poate face, de asemenea, un profil cu SOLPROF ca si in ferestrele anterioare. Rezulta, astfel, forma finala a desenului (fig. 8.).

Fig. 8

Desenul final

Comanda SOLVIEW

Comanda SOLVIEW permite crearea automata de viewport-uri mobile (flotante) utilizand proiectia ortogonala pentru a afisa multiple vederi sau sectiuni ale unui solid 3D.

Dialog

Command: SOLVIEW

Enter an option [Ucs/Ortho/Auxiliary/Section]: (se introduce o optiune)

U (Ucs) - va continua dialogul cu:

Enter an option [Named/World/?/Current] <Current>:

N (Named) - se va introduce numele UCS- ului de restaurat (Enter name of UCS to restore), apoi scara afisarii (Enter view scale <1>). Se va cere in continuare specificarea pozitiei centrale in care va fi amplasat viewport-ul (Specify view center:), apoi specificarea colturilor opuse care definesc viewport-ul (Specify first corner of viewport:, Specify opposite corner of viewport:), si se va introduce un nume pentru acesta (Enter view name:);

W (World) - se vor afisa aceleasi mesaje ca si la optiunea Named, la afisarea profilului fiind utilizat planul XY al WCS-ului;

? - afiseaza numele UCS-urilor definite in desenul curent;

C (Current) - se vor afisa aceleasi mesaje ca si la optiunea Named, fiind utilizat palnul XY al UCS-ului curent;

O (Ortho) - se selecteaza o latura a unui viewport (Specify side of viewport to project:) care va indica directia proiectiei ortogonale ce va fi afisata in urmatorul viewport creat. Spre exemplu, selectarea laturii superioare a viewport-ului va conduce la realizarea unei vederi de sus a obiectului respectiv. Dialogul decurge in cotinuare in acelasi mod ca la optiunea Named;

A (Auxiliary) - permite afisarea unei vederi auxiliare (pe un plan inclinat) prin indicarea a doua puncte care definesc directia acestui plan, precum si prin indicarea directiei de privire a vederii (Specify first point of inclined plane:, Specify second point of inclined plane:, Specify side to view from:). In cotinuare dialogul decurge ca la optiunea Named;

(S) Section - permite realizarea unei sectiuni prin model, prin indicarea a doua puncte ce definesc traseul de sectionare si prin indicarea directiei din care se priveste sectiunea (Specify first point of cutting plane:, Specify second point of cutting plane:, Specify side to view from:). Sectiunea va fi afisata dupa parcurgerea aceluiasi dialog, ca si in cazul optiunii Named.

Dupa aplicarea comenzii, pentru fiecare viewport vor fi create automat layer-e cu urmatoarele denumiri:

- nume-viewport - VIS (pentru linii vizibile);

- nume-viewport - HID (pentru muchii acoperite);

- nume-viewport - DIM (pentru cote);

- nume-viewport - HAT (pentru hasuri in cazul sectiunilor).

De asemenea, se creaza automat si layer-ul VPORTS, in care sunt plasate toate chenarele viewport-urilor create in Paper space. Se recomanda inghetarea acestui layer la finalizarea desenului.

Se mai remarca faptul ca, la activarea unuia din viewport-urile create (cu comanda MS, sau cu butonul MODEL/PAPER), in coloana pentru viewport-uri a layer-elor, layer-ele care nu apartin viewport-ului curent sunt inghetate automat (v. fig. 9).

Fig. 9

Coloana optiunilor Freeze or Thaw a layer-elor viewport-urilor

􀂾 Meniul derulant

Draw > Solids > Setup > View



􀂾 Bara cu instrumente

Se alege butonul Setup View (v. fig. 1).

􀂾 Observatii

. Crearea profilelor 2D in viewport-urile create cu SOLVIEW se face numai cu comanda SOLDRAW;

. Se recomanda a nu se pune date (desene, texte) in layer-ele create cu SOLVIEW, deoarece acestea pot fi distruse atunci cand se cere actualizarea proiectiilor (cu SOLDRAW), in cazul modificarii modelului;

. Cu comanda VPLAYER se pot crea alte layer-e daca este necesar.

Comanda SOLDRAW

Comanda SOLDRAW permite generarea de profile si sectiuni ale solidelor in viewport-urile create cu comanda SOLVIEW.

􀂾 Dialog

Command: SOLDRAW

Select viewports to draw.

Select objects: (se selecteaza conturul viewport-ului dorit)

􀂾 Meniul derulant

Draw > Solids > Setup > Drawing

􀂾 Bara cu instrumente

Se alege butonul Setup Drawing (v. fig. 1).

􀂾 Observatii

. In cazul utilizarii optiunii S (Section) a comenzii SOLVIEW, pentru setarea stilului de hasurare, inainte de aplicarea comenzii SOLDRAW, se vor modifica variabilele de hasurare HPNAME, HPSCALE si HPANG cu valorile dorite;

. Proiectiile realizate cu perechea de comenzi SOLVIEW si SOLDRAW pot fi reactualizate. Dupa modificarea obiectului 3D, se reaplica SOLDRAW asupra proiectiilor existente;

. Pentru eliminarea chenarelor viewport-urilor create, se ingheata layer-ul VPORTS.

Strategia realizarii unui desen de executie 2D, pornind de la un model 3D, utilizand perechea de comenzi SOLVIEW si SOLDRAW

Se vor prezenta in continuare doua exemple referitoare la modul de realizare a desenelor 2D dupa modele 3D cu ajutorul comenzilor SOLVIEW si SOLDRAW.

Exemplul 1

Se propune realizarea desenului de executie al unei flanse ca in fig. 15.

Se propun urmatoarele etape de lucru:

. Se realizeaza modelul 3D al flansei ca fig. 10, cu UCS-ul orientat ca in figura;

. Se salveaza acest UCS, spre exemplu, cu numele STANGA. Acesta va corespunde vederii din stanga si va servi, in cadrul comenzii SOLVIEW, la generarea vederii din stanga a flansei;

. Se trece in spatiul hartie (butonul PAPER din bara de jos) sau se alege un Layout din bara de jos si, in caseta de dialog Page setup, care apare in acest moment, se alege un format ISO A2. Daca in lista cu formate nu se gaseste formatul dorit, atunci se seteaza None in lista Plot device si apoi se alege formatul din lista Layout settings. Se sterge fereastra care apare in mod implicit si se insereaza un bloc (existent pe hard disc), reprezentand un format A3 ce contine elementele grafice permanente si indicatorul;

Fig.10

Desenul 3D al flansei si pozitia UCS-ului

. Se introduce comanda SOLVIEW, optiunea U, se indica UCS-ul cu numele STANGA, scara 1:1, se centreaza ca in fig. 11 (punctul P1), se precizeaza apoi cele doua colturi opuse ale ferestrei (P2 si P3) si se introduce un nume al acestei vederi (spre exemplu STG). Aceasta secventa a dialogului este prezentata mai jos:

Command: solview

Enter an option [Ucs/Ortho/Auxiliary/Section]: u

Enter an option [Named/World/?/Current] <Current>: n

Enter name of UCS to restore: stanga

Enter view scale <1>:↵

Specify view center:(se indica P1)

Specify view center <specify viewport>:↵

Specify first corner of viewport: (se indica P2)

Specify opposite corner of viewport: (se indica P3)

Enter view name: stg

UCSVIEW = 1 UCS will be saved with view

Enter an option [Ucs/Ortho/Auxiliary/Section]:s

Se continua dialogul cu optiunea S (Section). Se precizeaza doua puncte care definesc traseul de sectionare (spre exemplu mijloacele, sau centrele celor doua arce de cerc - inferior si superior). Se indica directia de privire a sectiunii (Side to view from) prin punctare spre dreapta traseului de sectionare. Se pastreaza scara 1, se indica locul de centrare, se precizeaza cele doua colturi opuse ale ferestrei si se introduce un nume al sectiunii (spre exemplu PRINC). Se obtine desenul din fig. 12;

. Inainte de introducerea comenzii SOLDRAW, pentru a memora un alt model de hasurare a sectiunii, nu cel implicit, ci cel folosit in mod uzual pentru metale (linii echidistante inclinate la 45), se apeleaza la un artificiu: se deseneaza (tot in Paper Space) un contur inchis, un cerc spre exemplu, se hasureaza (model ANSI31, scara 1), apoi se sterge acest desen. Se mai pot utiliza si variabilele de hasurare HPNAME (ANSI31), HPSCALE (1) si HPANG (0);

. Se ingheata layer-ele .HID. Desenul va arata ca in fig. 13;

. Se introduce comanda SOLDRAW si se selecteaza cele doua ferestre. Se observa faptul ca cele doua profile sunt definite automat. Se verifica layere-le nou create (v. fig. 14) in care muchiile acoperite sunt plasate in layer-ele .HID, hasurile in layer-ul .HAT, iar sectiunea este hasurata cu modelul utilizat anterior;

. Se continua desenul in Model Space (MS), activand pe rand cele doua ferestre. Se completeaza desenul cu liniile de axa si se coteaza in layer-ele .DIM create. Se pot crea noi layer-e cu VPLAYER;

Fig. 11

Generarea ferestrei corespunzatoare vederii din stanga (SOLVIEW optiunea U)

Fig. 12

Generarea ferestrei corespunzatoare sectiunii

(SOLVIEW optiunea S)

Fig. 13

Desenul rezultat dupa aplicarea comenzii SOLDRAW

Fig. 14

Layer-ele create automat cu SOLVIEW

. In final, se ingheata layer-ul VPORTS care contine chenarele celor doua ferestre. Se obtine desenul final din fig. 21.15.

Fig. 15

Desenul final

Exemplul 2

Se propune realizarea unui desen 2D (v. fig. 19), care necesita sectiuni partiale, pornind de la un model 3D, utilizand perechea de comenzi SOLVIEW si SOLDRAW.

Problema se pune, in mod diferit atunci cand obiectul reprezentat necesita sectiuni partiale, sau combinatii de vederi cu sectiuni. Solutia, sau una din solutii, este urmatoarea: dupa realizarea modelului 3D, acesta se copiaza in mai multe pozitii si pe fiecare dintre acestea se executa operatia dorita. La trecerea in Paper space, se vor selecta obiectele dorite pentru reprezentarea in diferirte vederi, respectiv, diferite viewport-uri.

Etapele intocmirii acestui desen sunt urmatoarele:

. Se realizeaza modelul 3D al bielei din fig. 16, conform datelor din fig. 19, afisat, spre exemplu, cu un VPOINT (-1,-1,1) fata de UCS-ul suprapus cu WCS;

Fig. 16

Desenul 3D al bielei

. Se copiaza obiectul in trei pozitii diferite, distantate;

. Corpul din prima pozitie se sectioneaza partial (fig. 17 a) si va servi la realizarea vederii din fata. Pentru realizarea rupturii, se poate extrage (SUBTRACT) din corpul initial un alt corp obtinut prin extrudarea unui contur spline. Se plaseaza UCS-ul ca in fig. 17 a si se salveaza, spre exemplu, cu numele FATA (in acest exemplu, pentru lizibilitate, s-a utilizat pictograma de stil 2D a UCS-ului);

. Corpul din a doua pozitie se sectioneaza longitudinal (SLICE, optiunea XY, fig. 17 b) si va servi la realizarea vederii de sus. Se plaseaza UCS-ul ca in figura si se salveaza, spre exemplu, cu numele SECTIUNE;



. Corpul din a treia pozitie (fig. 17 c) va servi la realizarea vederii axonometrice. Se plaseaza UCS-ul ca in figura (UCS optiunea View) si se salveaza, spre exemplu, cu numele ISO;

Fig. 17

Cele trei pozitii ale bielei, rezultate in urma sectionarilor, si pozitiile salvate ale UCS-urilor

Se trece in Paper Space, se alege un format A2 (a se vedea indicatiile din exemplul precedent) si se insereaza un bloc (existent pe hard disc) A3.DWG, care reprezinta desenul unui format A3 cu elementele sale grafice permanente si cu indicator;

. Se introduce comanda SOLVIEW optiunea u. In dialogul comenzii se precizeaza numele UCS-ului dorit - FATA. Primul corp se centreaza in partea se sus a formatului la scara 1, se defineste fereastra prin precizarea a doua colturi opuse si se introduce un nume al viewport-ului, spre exemplu, tot FATA;

. Se continua cu optiunea u. Se precizeaza numele UCS-ului dorit - SECTIUNE, se centraza in partea de jos a formatului al doilea obiect la scara 1, se defineste fereastra prin precizarea a 2 colturi opuse si se introduce un nume al viewport-ului, spre exemplu, tot SECTIUNE;

. Se continua tot cu optiunea u. Se precizeaza numele noului UCS dorit - ISO, iar al treilea corp se centraza in partea din dreapta sus a formatului la scara 1, se precizeaza cele doua colturi opuse ale ferestrei si se introduce un nume al noului viewport creat, spre exemplu VEDERE-ISO;

. Cu comanda MVSETUP, se aliniaza proiectiile corespunzatoare vederii din fata si vederii de sus (sectiunea);

. Se trece in Paper Space (PS), se introduce comanda SOLDRAW si se selecteaza chenarele celor trei ferestre, rezultand astfel profilele dorite (v. fig. 18);

. Se ingheata layer-ele .HID in toate ferestrele;

Fig. 18 Modul de afisare a celor trei ferestre dupa aplicarea comenzii SOLDRAW si dupa inghetarea layer-elor .HID

. Se creaza layer-ul AXE pentru trasarea axelor in primele doua ferestre. Avand in edere ca sunt obiecte diferite si distantate, nu sunt necesare alte layer-e;

. La cotare si la hasurare se va restaura UCS-ul ferestrei in care se lucreaza;

. Se hasureaza cu model utilizator in ambele ferestre, in layer-ele .HAT create;

. Se amplaseaza cotele in layer-ele corespunzatoare - FATA.DIM si SECTIUNE.DIM, iar hasurile in layer-ul SECTIUNE.HAT;

. In final se ingheata layer-ul VPORTS care contine chenarele celor trei ferestre. Se obtine desenul din fig. 19. In viewport-ul cu reprezentarea 3D a obiectului, s-a realizat o reprezentare "curata" a zonelor curbe prin setarea variabilei DISPSILH pe valoarea 1.

Fig. 19

Desenul de executie final

Exemple de aplicatii realizate in AutoCAD

I

Realizam desenul 3D al flansei conform cotelor din figura. Pornind de la acest model, realizam desenul de executie al plansei utilizand comanda SOLPROF

Reprezentarea grafica 2D ca primul lucru ce il efectuam pentru realizarea desenului cu ajutorul comenzilor: circle, line, trim, tangent

Reprezentarea finala 3D realizata pornind de la graficul 2D cu ajutorul comenzilor: pedit, extrude, union, subtract

II

Reprezentarea 3D al desenului de efectuat

Reprezentarea desenului de efectuat vizualizat din 3 pozitii

Vederea de sus al desenului 3D realizat incepand cu reprezentarea 2D cu ajutorul comenzilor:line, circle, trim, tangent, fillet

Vedere in spatiu al desenului 3D realizat pornind de la reprezentarea 2D cu ajutorul comenzilor pedit, extrude, union, subtract.

Bibliografie

Dolga L., Voia I., Voda M. - Modelare spatiala in mediul AutoCAD R14, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1999

Dolga L. - Bazele proiectarii asistate de calculator, curs universitar, Centrul de multiplicare al Universitatii "Politehnica" din Timisoara, 1997

Dolga L. - Desen tehnic in domeniul electric, Editura Eurobit, Timisoara, 1999

Dolga L., Saftencu D., Voda M. - Grafica asistata de calculator, Indrumator de lucrari, Centrul de multiplicare al Universitatii "Politehnica" din Timisoara, 1995

Dolga L., Saftencu D., Voda M., Cheptea D. - Grafica asistata de calculator cu aplicatii in desenul tehnic, Editura Macrosoft, Timisoara, 1994

Grabowsky R. - up.Front e.Zine NEWS, "The weekly New Letter for CAD and te Internet" 1998-2000

Savii G.G. - Grafica 3D pe calculatoare PC, Editura Presa Universitara Romana, 1997

Voia I., Voda M., Dolga L. - Proiectare 2D in mediul AutoCAD R14, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1999

Voia I., Voda M. Dolga L. - Exercitii si teste pentru verificarea cunostintelor de AutoCAD R14, Editura Mirton, Timisoara, 1999

*** ‑ AutoCAD 2000 si Mechanical Desktop Release 4 Help Files

*** ‑ site https://www.autodesk.com/

*** ‑ site https://www3.autodesk.com/

*** ‑ site pointa.autodesk.com

""" - site locationservices.audesk.com

*** ‑ site pointa04.autodesk.com

*** ‑ site www2.discreet.com

*** ‑ site https://www.amazon.com

*** ‑ site www.macromedia.com

CUPRINS

Argument1

Obtinerea modelelor 2D dupa modele 3D.3

Comanda SOLPROF..4

Strategia realizarii unui desen de executie 2D, pornind de la un model 3D, utilizand comanda SOLPROF.6

Comanda SOLVIEW11

Comanda SOLDRAW.14

Strategia realizarii unui desen de executie 2D, pornind de la un model 3D, utilizand perechea de comenzi SOLVIEW si SOLDRAW.15

Exemple de aplicatii realizate in AutoCAD23

Bibliografie.31







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate

Desen-tehnic


Auto
Desen tehnic






termeni
contact

adauga