Instalatii de incalzire cu circulatie fortata

Instalatii de incalzire cu circulatie fortata

Particularitatea principala a acestor sisteme, fata de cele cu circulatie naturala, consta in faptul ca circulatia agentului termic se realizeaza cu una sau mai multe pompe, montate pe conducta de ducere sau intoarcere, la care se adauga si aportul presiunii termice. Aceste instalatii pot fi adoptate pentru toate categoriile de cladiri, indiferent de desfasurarea lor in plan sau pe verticala. Chiar daca devin dependente de energia electrica necesara actionarii pompelor, economiile realizate datorita micsorarii diametrelor conductelor le fac competitive si au cea mai larga aplicabilitate.

.a. Instalatii de incalzire cu distributie individuala

Sistemul este destinat cu precadere cladirilor de locuit si celor publice (tertiare) care au activitati individualizate. Elementul comun al acestor doua categorii de cladiri consta in necesitatea functionarii independente pentru fiecare destinatie, de unde decurg si particularitatile in dotarea tehnica .

In alcatuirea acestor instalatii se disting doua componente importante:

primara, care include sursa de agent termic cu reteaua orizontala si verticala de distributie a acestuia, pana la accesul in apartament sau a unitatii individualizate;

secundara in care sunt incluse circuitele de distributie a agentului termic in cadrul apartamentului sau a unitatii individualizate inclusiv corpurile de incalzire.

Legatura dintre cele doua componente este facuta de un modul termohidraulic (MTH), care permite reglarea, contorizarea si distributia agentului termic. Modulul termohidraulic, reprezinta legatura dintre circuitul primar si cel secundar, numit uneori si bucla de apartament sau bucla secundara.

Sistemele de incalzire individuala centralizata, pot fi realizate in mai multe variante, acestea depinzand de echiparea MTH sau modul de alcatuire a buclei secundare.

Referitor la modul de echipare al MTH, sistemele de incalzire individuala centralizata pot fi alcatuite in doua variante:

a) cu echipament pentru prepararea comuna a apei calde de consum, cunoscute si sub denumirea de modul 'Satelit' (§ 4.2.5.);

b) fara echipamente pentru prepararea comuna a apei calde de consum.

Dupa modul de alcatuire al MTH, se pot distinge variantele cu racordare:

directa (MTH₁);

cu distribuitor - colector (MTH₂);

cu butelie de egalizarea presiunii (MTH₃);

cu butelie de egalizarea presiunii si distribuitor - colector (MTH₄).

Referitor la distributia agentului termic la nivelul apartamentului sau unitatii individualizate, solutiile adoptate sunt:

retea bitub cu distributie radiala, perimetrala sau inelara;

retea monotub cu distributie perimetrala sau inelara.

Alcatuirea sistemelor de incalzire prezinta avantajele urmatoare:

independenta functionala a buclelor de apartament sau a unitatii individualizate;

izolarea unei bucle cu butelie de egalizare a presiunii (BEP) in raport cu sistemul global, fara a perturba stabilitatea hidraulica a buclelor ramase in functiune;

reglarea termo-hidraulica individuala a buclelor, raspunzand cerintelor de ordin material, sau de confort;

contorizarea energie termice la nivelul buclelor;

gestionarea consumurilor de energie termica in acord cu cerintele de control si exploatare moderne.

Sistemul bitub asigura o stabilitate hidraulica mai buna, in timp ce sistemul monotub poate fi considerat mai economic, in conditii de eficienta egale.

Cele doua sisteme, analizate in mai multe variante de alcatuire sunt prezentate in figurile 4.2.4. pentru distributia bitub si 4.2.5. pentru distributia monotub.

Specific acestor variante, este faptul ca pozitionarea conductelor de distributie se face la nivelul plintei sau sub pardoseala, utilizand retele de tip radial, perimetral sau mixt, precum si posibilitatea realizarii unor coloane de scara pentru ducere si intoarcere, de la care se poate realiza racordarea succesiva a apartamentelor sau spatiilor in proprietate unica.

Compatibilitatea dintre aceste sisteme de distributie si variantele de alcatuire a buclelor de alimentare este prezentata in fig. 4.2.4. Se remarca faptul ca solutiile de alimentare dotate cu distributie si colectare centralizata prezinta cea mai mare elasticitate in functionare, cu posibilitati de a realiza mai multe variante de alcatuire.

Adoptarea unei variante de distributie se face in functie de :

amplasarea in plan a corpurilor de incalzire;

libertatea de montare a conductelor de distributie, fara a afecta elementele de rezistenta;

accesibilitatea la traseele importante in caz de necesitate;

trasee economice in acord cu cerintele functionale si arhitecturale locale.

O componenta importanta, comuna celor doua grupe de distributie o constitue contorizarea individuala, care se poate realiza in interiorul sau exteriorul spatiului deservit de instalatia interioara.

a.1. Instalatii bitub

Schemele grupate in fig. 4.2.4. reunesc principalele echipamente ce pot participa la alcatuirea unor scheme bitub. Fiecare varianta prezentata se poate aplica intregii cladiri. Intrucat variantele se diferentiaza prin functionalitate, nivel de dotare si gestionarea simpla sau complexa a energiei termice, nu este exclusa posibilitatea racordarii la aceeasi coloana a mai multor variante dar cu conditia analizarii compatibilitatii functionarii in ansamblu.

Sursa de energie termica se considera comuna, echipata cu unul sau mai multe cazane. Parametrii agentului termic se stabilesc printr-o reglare calitativa centrala, in functie de temperatura exterioara sau de conditiile din interior.

Separarea hidraulica a circuitului cazanului, prin prevederea unei BEP de cel al retelei de distributie, asigura o elasticitate functionala fara a influenta consumatorii.

Rezulta necesitatea prevederii unor dispozitive sau armaturi de echilibrare hidraulica a retelelor orizontale.

Fig. 5.4.Scheme de instalatii de incalzire cu distributie individuala in sistem bitub

a - cu robinete individuale cu dubla reglare; b - cu robinete termostatice individuale; c - distributie si colectare centralizata si robinete individuale cu dubla reglare; d - cu butelie pentru egalizarea presiunilor si robinete termostatice individuale; e - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distributie si colectare centralizata cu robinete termostatice individuale si comanda si reglare diferentiata; f - cu distributie si colectare centralizata; robinet cu 4 cai pentru unica racordare si reglare termostatica de capat; g - cu distributie si colectare centralizata, armaturi pentru racordare unica si reglare termostatica superioara; h - cu butelie pentru egalizarea presiunilor distributie si colectare centralizata cu armaturi pentru racordare unica si reglare termostatica superioara; i - cu butelie pentru egalizarea presiunilor distributie si colectare centralizata, robinete 4 cai pentru unica racordare si reglare termostatica de capat; Ci - corp de incalzire; Rdr - robinet cu dubla reglare; Ri - robinet de inchidere; Rr - robinet reglare; Ct - contor; RTS - robinet termostatic; BEP - butelie pentru egalizarea presiunilor; D - distribuitor; C - colector; Pc - pompa de circulatie; ARU - armatura pentru racordare unica; RUTS - robinet cu 4 cai pentru racordare unica si reglare termostatica de capat; OR - ansamblu de comanda si reglare diferentiata; R3C - robinet cu 3 cai; VE{ - vas de expansiune inchis cu membrana; Cz - cazan; MTH₁ - modul termohidraulic cu racordare directa; MTH₂ - modul termohidraulic cu D - C; MTH₃ - modul termohidraulic cu BEP; MTH₄ - modul termohidraulic cu BEP si D - C.

Elementele comune variantelor prezentate sunt:

contorizarea consumului de energie termica la nivelul fiecarei bucle de distributie, montarea contorului de energie termica putandu-se face pe conducta de ducere sau pe cea de intoarcere. Este de dorit ca bucla de contorizare sa poata fi amplasata la nivelul de distributie, in casa scarii, permitand accesul comod al serviciului de exploatare;

prevederea unor robinete de concesionare, montate pe conducta de ducere, cu acces din nisa contorului, care sa permita oprirea voluntara a furnizarii energiei termice;

prevederea unor robinete sau armaturi de echilibrare hidraulica a buclei de distributie in raport cu coloana de alimentare, cu conditia ca accesul la acesta sa fie permis personalului de specialitate.

prevederea unor robinete de inchidere a buclelor de alimentare pentru izolarea buclei in caz de avarie in aval;

analizarea posibilitatii de golire rapida a buclei de alimentare in caz de avarie sau in vederea parasirii pe termen lung a spatiului deservit;

Variantele de alcatuire a buclelor de alimentare prezentate in figura 4.2.4. se pot aplica in functie de particularitatile locale constructive ale spatiului ce urmeaza a fi incalzit.

Se considera ca solutii optime patru categorii de retele de distributie: de plinta, radiala, lineara si mixta.

Dupa modul de racordare la coloane si criteriile functionale buclele de alimentare cu energie termica se pot realiza astfel:

- racordare directa (fig. 4.2.4., a si b). Schemele de alimentare se realizeaza cu distributie liniara si prezinta urmatoarele particularitati termo-hidraulice:

presiune disponibila mare in punctul de racord datorita traseului lung ( racord-corp de incalzire);

echilibrarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se realizeaza cu ajutorul robinetului de reglare;

echilibrarea hidraulica a fiecarui corp de incalzire se realizeaza local prin robinetele cu dubla reglare;

echilibrarea termo-hidraulica locala in functie de necesitati se obtine cu robinetele termostatice (fig. 4.2.4,b).

- racordarea cu distribuitor-colector ( fig. 4.2.4., c si g). Schemele de alimentare se realizeaza cu distributie de plinta, radiala sau mixta si prezinta urmatoarele particularitati termo-hidraulice:

echilibrarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se realizeaza cu ajutorul robinetului de reglare;

echilibrarea hidraulica a fiecarui corp de incalzire se realizeaza cu robinetele cu dubla reglare;

echilibrarea hidraulica intre ramurile de distributie se realizeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la distribuitor-colector;

echilibrarea termo-hidraulica la fiecare corp de incalzire se realizeaza cu armaturile de racordare unica si robinetele termostatice ( fig. 4.2.4,g).

- racordarea cu butelie de egalizarea presiunii (fig. 4.2.4, d). In general schemele de alimentare sunt cu distributie liniara si prezinta ca particularitati termo-hidraulice:

independenta hidraulica fata de regimul hidraulic al coloanei;

echilibrarea termo-hidraulica a fiecarui corp de incalzire cu robinete termostatice;

circulatia agentului termic in bucla de alimentare este asigurata de o pompa de conducta;

- racordarea cu butelie de egalizarea presiunii si distribuitor-colector (fig. 4.2.4., e, h si i), in care schemele de alimentare se realizeaza cu distributie de plinta, radiala sau mixta si prezinta urmatoarele particularitati termo-hidraulice:

independenta hidraulica fata de regimul hidraulic al coloanei;

echilibrarea hidraulica intre ramurile de distributie se realizeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute in distribuitor-colector;

realizarea unei reglari termo-hidraulice la fiecare corp de incalzire cu robinete termostatice (fig. 4.2.4,e), cu armaturi de racordare unica (fig. 4.2.4,i), cu robinete termostatice si armaturi de racordare unica;

posibilitatea reglarii zilnice, saptamanale sau chiar sezoniere, precum si comanda de la distanta a functionarii si opririi instalatiei;

circulatia agentului termic in bucla de alimentare este asigurata cu o pompa de conducta.

b.2. Instalatii monotub

Variantele de alcatuire a buclelor de alimentare, precum si racordarea acestora la coloana de distributie a agentului termic este prezentata in figura 4.2.5.

Elementele comune cu instalatiile bitub sunt:

contorizarea agentului termic care se realizeaza, montand contorul pe conducta de ducere sau intoarcere;

echilibrarea hidraulica a buclei in raport cu coloana;

izolarea buclei de alimentare de coloana;

golire rapida;

reglare locala termo-hidraulica.

Avantajul sistemului monotub consta in economia realizata in cadrul retelei buclei de alimentare, utilizand o singura conducta. Corpurile de incalzire fiind alimentate cu agent termic de temperatura continuu descrescatoare, antreneaza o majorare progresiva a suprafetei corpurilor de incalzire de la intrare catre periferia sistemului.

Alcatuirea retelei in cadrul buclei de alimentare se poate face in varianta distributie de plinta sau linie.

Schemele de alcatuire a instalatiilor pot fi analizate ca si cele bitub, grupandu-le din punct de vedere al modului de racordare la coloane:

racordarea directa (fig. 4.2.5. a, b, c) utilizata in instalatii individuale comune din cadrul unei cladiri are urmatoarele caracteristici:

- presiunea necesara circulatiei agentului termic in cadrul buclei este data de presiunea disponibila in punctul de racord la coloana de distributie;

- echilibrarea hidraulica a buclei de alimentare in raport cu coloana de distributie, se realizeaza cu robinete sau armaturi de reglare, montate pe conducta de intoarcere a fiecarei bucle.

Diferentele intre cele trei variante constau in modalitatea de reglare a energiei termice, astfel la:

- racordarea din fig.4.2.5.a, reglarea termo-hidraulica este locala, la nivelul fiecarui corp de incalzire, cu robinete termostatice;

- racordarea din fig.4.2.5.b, reglarea temperaturii agentului termic sa se realizeze centralizat, in raport cu bucla de alimentare, printr-un robinet cu actionare directa, comandat de un termostat de camera. Local, la nivelul fiecarui corp de incalzire, pe conducta de intoarcere, robinetul sau armatura de reglare, permite reglarea hidraulica in cadrul buclei de alimentare

Fig. 4.2.5. Scheme de instalatii de incalzire cu distributie a agentului termic in sistem monotub

a - alimentare sus-jos cu reglare termostatica individuala; b - alimentare sus-jos cu reglare centralizata; c - cu armatura de alimentare unica, reglare termostatica superioara si reglare centralizata cu robinet cu 3 cai; d - cu armatura de alimentare unica, reglare termostatica superioara; e - alimentare superioara cu reglare termostatica individuala si racordare prin butelie pentru egalizarea presiunilor; f - alimentare superioara, reglare individuala inferioara cu reglare calitativa functie de temperatura ambientala; g - cu distributie si colectare centralizata, reglare termostatica individuala si reglare hidraulica inferioara; h - cu distributie si colectare centralizata, cu armaturi inferioare pentru racordare unica si reglare termostatica superioara; i - cu distributie si colectare centralizata, robinete cu racordare unica si reglare termostatica de capat; j - cu distributie si colectare centralizat; racordare comuna a 2 corpuri de incalzire si reglare termostatica individuala; MTH₁ - modul termohidraulic cu racordare directa; MTH₂ - modul termohidraulic cu D - C; MTH₃ - modul termohidraulic cu BEP; Ci - corp de incalzire; Ri - robinet de inchidere; RR - robinet de reglare; Ct - contor; RTS - robinet termostatic; BEP - butelie pentru egalizarea presiunilor; D - distribuitor; C - colector; Pc - pompa de circulatie; ARU - armatura pentru racordare unica; RUTS - robinet cu 4 cai pentru racordare unica si reglare termostatica de capat; Tc - termostat de camera; R3C - robinet cu 3 cai; VEI - vas de expansiune inchis cu membrana; Cz - cazan.

- racordarea din figura 4.2.5.c, prezinta particularitatea ca poate beneficia de reglarea termo-hidraulica atat local cat si centralizat la nivelul buclei de alimentare. Agentul termic poate avea paramertri variabili prin reglarea calitativa realizata de robinetul cu 3 cai, actionat de un termostat de camera. Prezenta robinetului cu 3 cai in retea, obliga la prevederea unei pompe de circulatie in aval, care sa acopere pierderile de sarcina suplimentare datorate acestei montari. La nivelul fiecarui corp de incalzire, prin armaturile de racordare unica si a robinetelor termostatice se asigura o reglare termo-hidraulica individuala, in functie de cerintele energetice locale.

racordare cu distribuitor-colector (fig 4.2.5. g, h, i, j)

Schemele de alcatuire a instalatiilor prezinta urmatoarele particularitati comune:

- permit alimentarea mai multor apartamente sau unitati cu gestiune unica situate pe acelasi palier;

- necesita presiuni disponibile mici in zona de racord la coloana;

- pierderile de sarcina pe circuitul buclei de alimentare sunt acoperite cu pompe de circulatie montate pe fiecare circuit;

- contorizarea consumului de enegie termica;

- reglare termo-hidraulica la nivelul corpurilor de incalzire in functie de cerintele energetice locale.

Cele patru scheme sunt diferentiate prin componentele care realizeaza stabilitatea termo-hidraulica locala si prin modul de racordare a corpului de incalzire: sus-jos sau jos-jos, astfel la:

schema de alimentare din fig. 4.2.5. g:

- alimentarea corpurilor de incalzire se face in sistem sus-jos cu racorduri in diagonala;

- stabilitatea termo-hidraulica a corpurilor de incalzire in raport cu conducta de agent termic a buclei de alimentare se realizeaza prin robinetul termostatic, montat la intrarea agentului termic in corpul de incalzire si a robinetului sau armaturii de reglare de pe racordul de intoarcere. Cele doua componente asigura reglarea locala si individuala a consumului de energie termica solicitat.

schema de alimentare din fig.4.2.5. h:

- alimentarea cu agent termic se face pe la partea inferioara a corpului de incalzire, pe aceeasi parte, cu circulatia agentului termic in corpul de incalzire sus-jos, utilizand armatura pentru racordare unica;

- reglarea consumului de energie termica in acord cu cerintele energetice locale, este asigurata prin robinetul termostatic, montat in zona de acces a agentului termic in corpul de incalzire;

- stabilitatea hidraulica a corpului de incalzire, in raport cu conducta de alimentare se realizeaza cu armatura pentru racordare unica de pe racordul de iesire a agentului termic.

schema de alimentare din fig.4.2.5. i:

- alimentarea cu agent termic se face in sistem jos-jos pe aceeasi parte a corpului de incalzire;

- temperatura medie a corpului de incalzire este in general mai mica comparativ cu sistemele sus-jos;

- stabilitatea termo-hidraulica a fiecarui corp de incalzire se realizeaza prin armatura cu racordare unica si reglare termostatica de capat.

schema de alimentare din fig.4.2.5. j:

- se face racordarea comuna a doua corpuri de incalzire alaturate;

- reglarea termo-hidraulica locala si individuala, se realizeaza prin robinete termostatice amplasate la intrarea agentului termic in corpul de incalzire si armaturi de reglare amplasate la iesirea agentului termic din corpul de incalzire.

schemele de distributie din fig. 4.2.5. d, e, f, prevazute cu butelie de egalizare a presiunilor:

- exista independenta fata de presiunile disponibile din zona de racord la coloana de distributie;

- pierderile de sarcina aferente circuitului buclei de alimentare sunt acoperite de o pompa de circulatie, montata in aval de butelia de egalizare;

- amplasarea conductei de alimentare a corpurilor de incalzire se face la plinta sau perimetral sub pardoseala.

Referitor la modul de realizare a schemelor de alimentare cu agent termic se mentioneaza ca:

la schema de alimentare din fig. 4.2.5. d:

- racordarea corpurilor de incalzire la conducta de alimentare se face cu armatura pentru racordare unica;

- racordarea corpului de incalzire se face pe aceeasi parte, cu posibilitatea de circulatie a agentului termic in interiorul corpului de incalzire dupa schema sus-jos;

- echilibrarea hidraulica individuala se realizeaza prin armatura de racordare unica;

- reglarea locala si individuala a consumatorilor de energie termica se face cu robinete termostatice.

la schema de alimentare din fig. 4.2.5. e:

- racordarea corpurilor de incalzire se face in varianta sus-jos pe aceeasi parte sau in diagonala;

- echilibrarea hidraulica se face cu robinete sau armaturi de reglare, montate la iesirea agentului termic din corpul de incalzire;

- reglarea locala si individuala a consumatorului de energie termica se face cu robinete termostatice (RTS), corespunzator cerintelor energetice locale;

la schema de alimentare din fig. 4.2.5. f:

- racordarea corpurilor de incalzire la conducta de alimentare se face in varianta sus-jos, in diagonala;

- echilibrarea hidraulica locala se face cu robinete sau armaturi de reglare;

- reglarea centralizata a consumului de energie termica cu termostatul de camera care actioneaza functionarea in regim de debit variabil a pompei de circulatie.

Instalatiile de incalzire monotub pot utiliza ca armatura de racordare si un ejector.

Ejectorul DIASOL se bazeaza pe efectul 'venturi', realizand o diferenta de presiune intre punctele de racordare ale corpului de incalzire.

Corpurile de incalzire pot fi alimentate cu agent termic in sistemul sus-jos, cu ejectorul plasat in zona de racordare a conductei de intoarcere la reteaua monotub (v. fig. 4.2.6. a), sau printr-un corp de ejector cu duble racorduri (v. fig. 5.6. b).

In ambele variante de racordare, corpul de incalzire este prevazut cu robinet termostatic iar pe partea opusa alimentarii cu un dispozitiv automat de dezaerisire.

Distanta minima A intre racordurile de ducere si cele de intoarcere trebuie sa fie de 70 mm pentru ejectoarele cu diametru mai mic de 1 1i4' si mai mare sau egala cu diametrul ejectorului in caz ca diametrul este mai mare de 1 1i4'.

Distanta minima A intre racordurile de intoarcere si cele de ducere pe circuitul derivat urmator trebuie sa fie minimum 150 mm pentru ejectoare cu diametru mai mic de 1 1i4', iar pentru diametre mai mari, aceeasi distanta se majoreaza la echivalentul a 4 diametre interioare.

Conditiile de distanta sunt recomandate de catre furnizorul ejectorului, motivand ca in cazul contrar apar scaderi de presiune dinamica influentand negativ repartizarea debitelor de agent termic in corpurile de incalzire.

Amplasarea unor rezistente locale (coturi, curbe) in apropierea ejectorului (v. fig. 4.2.7. b)_si a conductelor de racord ale corpului de incalzire, nu produce anomalii functionale, presiunea dinamica putand fi asigurata.

Fig. 5.6. Racordarea corpurilor de incalzire cu ejectoare

Detaliul "A" - ejector simplu de intoarcere; Detaliul "B" - ejector dublu de ducere si intoarcere.

a - racordare sus-jos cu ejector montat pe intoarcere; b - racordare sus-jos cu ejector pentru ducere si intoarcere; 1 - corp de incalzire; 2 - robinet termostatic; 3 - ejector simplu; 3* - ejector dublu; 4 - robinet automat de dezaerisire; 5 - circuit incalzire; 6 - iesire apa calda din corpul de incalzire; 7 - intrare apa calda in corpul de incalzire; 8 - inel.

Fig. 5.7. Recomandari pentru racordarea corpurilor de incalzire cu ejectoare DIASOL

a - racordare pe circuit normal; b - racordare pe circuit cu rezistente locale; c - racordare pentru corpuri de incalzire montate in paralel; 1 - corp de incalzire; 2 - ejector DIASOL; 3 - conducta circuit de incalzire; A - distanta dintre racord si ejector.

Racordarea in paralel (fig. 4.2.7.c) nu este recomandata decat in cazuri exceptionale, solutia generand atat scaderi de presiune cat si caderi mari de temperatura in corpurile de incalzire. Corpurile de incalzire sunt prevazute cu dispozitive automate de dezaerisire, plasate in zonele de acumulare a aerului.

b. Instalatii de incalzire cu distributie centralizata

Aceste instalatii prezinta urmatoarele particularitati:

sursa de agent termic este unica pentru intreaga cladire;

contorizarea consumului de energie termica se face pentru intreaga cladire ;

racordarea corpurilor de incalzire se face la coloane comune;

distributia agentului termic la coloane, se realizeaza printr-o retea cu doua conducte amplasate la partea inferioara sau superioara a cladirii.

Instalatiile se grupeaza in trei categorii:

a. instalatii bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete cu dubla reglare si asigurare cu vas de expansiune deschis;

b. instalatii bitub cu echilibrare termo-hidraulica locala si asigurare cu vas de expansiune inchis.

c. instalatii monotub cu echilibrare termo-hidraulica locala si asigurare cu vas de expansiune inchis.

Sursa de agent termic poate fi amplasata la subsol, parter sau la un nivel tehnic situat la partea superioara a cladirii.

b.1. Sisteme bitub clasice

Aceste instalatii de incalzire se executa cu distributie inferioara (fig. 4.2.8. a) sau superioara (fig. 5.8. b). Ambele variante au componente sau functionalitati comune si prezinta particularitatile

FFig. 5.8. Scheme de instalatii de incalzire bitub clasice cu circulatie prin pompare

A - cu distributie inferioara; B - cu distributie superioara;

Ri - robinet de inchidere; Pc - pompa de circulatie; TR - teu reglare; VA - vas de aerisire; Cz -cazan; Ra - robinet pentru dezaerisire; Rc - robinet pentru circulatie; Rs - robinet pentru semnalizare; Rg - robinet pentru golire; Rga - robinet pentru umplere-golire; Rdr - robinet cu dubla reglare; VED - vas de expansiune deschis; VA - vas pentru dezaerisire; 1, 2, 3, 4, si 5 coloane; Ci - corp de incalzire.

asigurarea cu vas de expansiune deschis (VED), amplasat in zona superioara a instalatiei, la o cota corespunzatoare pozitiei pompei de circulatie in instalatie (vezi cap. 5.3.);

aerisirea instalatiei cu vase de dezaerisire (VA), prevazute corespunzator zonelor de evacuare sau acumulare a aerului, racordate sau nu la retele generale de conducte pentru dezaerisire;

asigurarea stabilitatii hidraulice a retelei de alimentare cu agent termic, la nivelul coloanelor utilizand teuri de reglare;

racordarea corpurilor de incalzire uni sau bilateral in raport cu coloana, cu circulatia agentului termic sus-jos, pe aceeasi parte sau in diagonala;

golirea locala sau centralizata a instalatiei;

amplasarea sursei de agent termic in zona inferioara a instalatiei, la subsol sau parter. Nu poate fi exclusa adoptarea schemei de alcatuire pentru o varianta de amplasare a sursei de agent termic la partea superioara a instalatiei, daca ratiuni tehnico-economice justifica solutia.

Dezaerisirea coloanelor cu inaltime mai mica decat cele adiacente, se solutioneaza prin racordarea in sac a conductei de dezaerisire, la coloana cea mai apropiata (col.4 din fig. 4.2.8.A).

Distributia inferioara a agentului termic (v. fig. 4.2.8.A), se adopta in cazul existentei subsolului tehnic, cu inaltime convenabila montarii si exploatarii instalatiei. In cazuri bine justificate, aceasta distributie poate fi amplasata la parterul cladirii sub pardoseala, asigurand prevederea accesului la conductele de distributie.

Distributia superioara prezentata in figura 4.2.8.B, ofera posibilitatea de amplasare a conductelor de distributie la partea superioara (v. coloanele 4 si 5) sau mixt (v. coloanele 1, 2, 3) cu conducta de ducere la partea superioara si cea de intoarcere la partea inferioara.

Adoptarea uneia dintre variante se face in functie de spatiile oferite de cladire.

b.2. Sisteme bitub moderne

Cresterea gradului de confort a spatiilor incalzite si gestionarea economica a energiei termice, se poate obtine modificand nivelul de dotare tehnica a instalatiilor de incalzire.

Pentru a raspunde acestor exigente in figura 4.2.9. sunt propuse doua variante de alimentare cu agent termic a coloanelor:

cu retea de distributie inferioara (v. fig. 4.2.9.A) si sursa de agent termic amplasata in subsol sau parter;

cu retea de distributie superioara (v. fig. 4.2.9.B) si sursa de agent amplasata in zona inferioara a instalatiei.

Optiunea pentru una din variantele de distributie se face analizand conditiile locale, arhitecturale si de rezistenta oferite de cladire.

Ca variante de racordare a corpurilor de incalzire la coloane, acestea se pot face cu:

a. robinete termostatice montate pe racordul de ducere al corpului de incalzire;

b. armatura de racordare unica si robinet termostatic la intrarea agentului termic in corpul de incalzire;

c. armatura de racordare unica si robinet termostatic inglobat, cu accesul agentului termic la partea inferioara;

d. distributie orizontala a agentului termic in spatiul incalzit si racordare prin module termo-hidraulice.

In alcatuirea unei instalatii de incalzire dintr-o cladire, se recomanda utilizarea uneia din variantele de racordare (a, b, c sau d) si numai in cazuri justificate, pe baza analizei de compatibilitate termo-hidraulica se pot realiza si scheme mixte

Sursa de agent termic propusa, este facultativa, aceasta depinzand de sursa de energie termica. In alcatuirea schemei optime de organizare-alcatuire a sursei termice se au in vedere variantele prezentate in capitolul 5.3.'Centrale termice cu apa calda'.

Schemele prezentate au elemente comune care se refera la functiunile sistemului sau al unor componente:

asigura stabilitate termo-hidraulica locala , realizata prin robinete termostatice;

realizeaza aerisirea locala sau centrala cu dispozitive automate de aerisire;

permite reducerea coloanelor de alimentare in cazul utilizarii modulelor termo-hidraulice de racordare;

permite echilibrarea hidraulica a coloanelor, prin armaturile de reglare, prevazute la baza acestora;

corpurile de incalzire pot fi racordate uni sau bilateral in raport cu coloana, cu racordare pe aceeasi parte a corpului de incalzire;

in functie de sursa de agent termic, permite gestionarea economica a energiei termice, asigurand o reglare calitativa in functie de temperatura exterioara si locala, in functie de solicitarea termica momentana, etc.;

in functie de nivelul de gestiune acceptat se poate asigura functionarea in regimuri diferite (zilnic, saptamanal, etc.) cu comanda de la distanta.

Fiecare varianta poate asigura exigente de confort termic functie de componentele utilizate:

circulatia agentului termic sus-jos, reglarea termo-hidraulica fiind obtinuta numai prin robinetul termostatic. In caz de necesitate, la iesirea agentului termic din corpul de incalzire se poate prevedea o armatura suplimentara de reglare hidraulica.

reglarea termo-hidraulica completa, prin robinetul termostatic amplasat la intrarea agentului termic in corpul de incalzire si a armaturii de racordare unica la iesire, mentinand circulatia agentului termic sus-jos;

reglarea termo-hidraulica completa la nivelul corpului de incalzire, micsorand temperatura medie a acestuia.

o distributie orizontala la nivel de etaj, cu preluarea avantajelor conferite de utilizarea modulelor termo-hidraulice (v. cap. 4.2.4.1.1)

b.3. Scheme monotub moderne

Caracteristica principala a sistemului consta in faptul ca alimentarea corpurilor de incalzire se realizeaza de la o singura conducta.

In alcatuirea schemelor propuse si prezentate in fig. 4.2.10., sunt utilizate variantele de racordare mentionate si la sistemul bitub (v. cap. 4.2.4.2.2.).

Exista posibilitatea realizarii mai multor variante de alimentare cu agent termic a coloanelor, folosind retea de alimentare: inferioara, superioara si mixta.

Optiunea pentru una din variantele mentionate mai sus, este dependenta de cladirea pentru care se proiecteaza instalatia de incalzire. Ca si in cazul instalatiilor bitub, la elaborarea schemei unei astfel de instalatii, se are in vedere o singura varianta de racordare a corpurilor de incalzire la o coloana de alimentare, fara insa a exclude combinatii intre variante.

Functional, variantele prezentate au urmatoarele caracteristici comune:

reglare termo-hidraulica locala, capabila sa asigure energia termica in functie de solicitarea energetica locala;

dezaerisire locala si generala cu dispozitive automate de dezaerisire;

adaptare usoara la regimuri hidraulice variabile, atat la nivel de coloana cat si la nivel de retea de distributie;

stabilitate hidraulica, obtinuta cu armaturile de reglare prevazute la nivelul coloanelor;

in functie de sursa de agent termic, se poate realiza gestionarea economica a energiei termice printr-o reglare calitativa centrala si cu comanda de la distanta.

Caracteristicile diverselor variante, sunt comune cu cele prezentate anterior ,.avantajele sistemului constand in reducerea lungimii retelelor de alimentare, posibilitatea de prefabricare si reducerea numarului de goluri prin plansee.

La alcatuirea acestor scheme se au in vedere avantajele mentionate la paragrafele. referitoare la utilizarea componentelor moderne de gestionare, reglare si distributie.