Fose septice - caracteristici, instalare, utilizare

Fose septice - caracteristici, instalare, utilizare

PREZENTARE GENERALA

MODURI DE TRATARE - ELIMINARE A APELOR MENAJERE PROVENITE DE LA COMUNITATILE UMANE

Fosele septice: Acestea sunt de fapt niste rezervoare hidroizolate subterane care colecteaza totalitatea apelor menajere produse in gospodariile dotate cu apa curenta pentru a fi drenate si grosierul fiind preluate prin vidanjare si apoi tratate in statii de epurare orasenesti. Au marele avantaj ca nu trebuiesc vidanjate des, implicand costuri mici (o familie de 5 persoane consuma aproximativ 1.000 litri apa menajera pe zi) si nici nu degaja mirosuri neplacute. Aceste dispozitive sunt usor controlabile in caz de avarie si se folosesc de obicei pentru orice situatii cat si situatii temporare (santiere, zone cu retele de canalizare in lucru etc.).

Toaletele uscate folosite in gospodariile satesti se caracterizeaza prin faptul ca nu folosesc apa curenta, produc bioxid de carbon, apa si fertilizanti naturali in cazul in care namolul extras se stabilizeaza pe paturi de uscare. Substantele organice din aceste toalete sunt consumate de viermi si microorganisme, impreuna cu oxigenul din atmosfera realizand descompunerea substantelor organice prin biodegradare aeroba si anaeroba. Impactul asupra mediului este redus datorita procesului natural de colmatare a solului care transforma aceste tipuri de toalete in fose izolate si astfel diminuand pericolul infestarii panzei freatice.

Toaletele ecologice functioneaza tot fara adaos de apa si sunt utilizate ocazional in zone fara canalizare, cum sunt manifestatii in camp deschis, santiere si care folosesc de obicei substante chimice pentru descompunerea materiei organice dupa care rezidurile trebuiesc transportate si tratate separat.

Puturile absorbante: Acestea preiau totalitatea apelor menajere din gospodarii, pe care le biodegradeaza in mica masura in 1-2 camere de sedimentare, dupa care partea lichida se scurge in puturi cu o adancime suficienta pentru ca apele reziduale sa poata fi preluate in straturile filtrante (balastru) ale solului. Aceste dispozitive sunt ilegale in Romania si in marea majoritate a statelor civilizate din cauza gradului scazut de tratament al apelor reziduale asigurat de biodegradrea anaeroba si filtrarea din sol pana la atingerea panzei freatice, cu sanse reale de contaminare a apelor subterane si imbolnavire a populatiei care foloseste aceasta apa pentru spalat si consum.

Sisteme de tratament pentru comunitati mici (20 - 500 persoane) sunt de fapt mini-statii de epurare a apelor menajere cu acumulare de namol, avand aceeasi structura ca si statiile mari orasenesti, cu compartimente pentru sedimentare si biodegradre anaeroba, camere cu aerare pentru biodegradare aeroba si compartiment de dezinfectie a apei tratate inaintea deversarii. Aceste sisteme de tratament necesita un receptor natural care sa poata prelua apa tratata, cum ar fi o suprafata irigabila, un lac, un rau, un canal deversor. Desi necesita investitii mai mari compartaiv cu fosele septice, au avantaje semnificative prin faptul ca se reduce aproape total necesitatea vidanjarii si astfel diferenta de pret se amortizeaza in timp scurt, gabaritul ocupat este mult mai mare, apar mirosuri deosebite.

Retele de canalizare si statii de epurare orasenesti pentru comunitati mari (peste 2000 locuitori) reprezinta solutia optima pentru orase si alte asezari umane, unde densitatea de populatie justifica amplasarea retelelor de canalizare si tratare a apelor reziduale. Amplasarea statiilor de epurarea este in afara comunitatilor si totdeauna in preajama unor rauri sau lacuri, conform cu avizele de mediu obtinute de la organele de decizie. Aceste sisteme pot fi combinate cu sistemele individuale de tratament, acolo unde costul canalizarii pentru o locuinta sau un grup de locuinte este mai mare decat cel al unui sistem individual din cauza distantelor mari sau reliefului cu denivelari mari.

CARACTERSTICI

FOSELE SEPTICE sunt de fapt niste rezervoare din PVC subterane cu un drenaj propriu care colecteaza totalitatea apelor menajere produse in gospodariile dotate cu apa curenta pentru a fi drenate si grosierul fiind preluate prin vidanjare. Au marele avantaj ca nu trebuiesc vidanjate des, ci la 2 ani, implicand costuri mici (avand in vedere ca o familie de 5 persoane consuma aproximativ 1.000 litri apa menajera pe zi) si nici nu degaja mirosuri neplacute.

Aceste dispozitive sunt usor controlabile, ocupa foarte putin spatiu, aproximativ 3-4 mp, iar montajul se face in doar 2-3 zile.

Se folosesc de obicei pentru orice situatii cat si situatii temporare (santiere, zone cu retele de canalizare in lucru etc.), fata de cele din beton care nu mai pot fi demontate decat cu costuri foarte mari si de firme spacializate in domeniu.

La o biodegradare completa, gazele degajate nu au miros. Daca volumul de materiale organice moarte este mare, atunci biodegradarea nu este completa, ceea ce poate conduce la aparitia unui miros neplacut la suprafata lichidului din instalatiia de biodegradare aeroba a deseurilor.

Daca deseurile contin chimicale (substante anorganice), acestea trebuie inlaturate, iar ceea ce trebuie sa ramana sunt substantele organice primare similare deseurilor provenite de la comuniatile umane. Concentratii mari de substante chimice pot cauza moartea bacteriilor, paralizand complet procesul de biodegradare.

Exista doua tipuri de microorganisme care se hranesc cu aceste substante organice: Bacterii aerobe, care preiau oxigenul din atmosfera in timpul digestiei si Bacterii anaerobe, care preiau oxigenul direct din materia organica consumata.

Procesele prin care substantele organice sunt decompuse in elemente in urma digerarii de catre microorganisme se numesc: biodegradare aeroba, respectiv biodegradare anaeroba.

Substantele produse de bacteriile anaerobe nu contin oxigen deoarece oxigenul din materia organica este consumat de aceste bacterii. Substantele produse sunt de obicei gaze precum: metan (CH4), amoniu (NH3), amine (NH2), hidrogen sulfurat (H2S) si compusi ai fosforului analogi fosfatilor (PH3). Aceste gaze sunt inflamabile si sunt toxice peste anumite concentratii. Hidrogenul sulfurat este neplacut mai ales pentru mirosul sau urat. Substantele produse de bacteriile aerobe contin oxigen. Acestea sunt de obicei apa (H2O), bioxid de carbon (CO2), carbonati, nitrati, fosfati si sulfati.

PRINCIPIILE BIOLOGICE SI CHIMICE DE BAZA ALE BIODEGRADARII REZIDUURILOR MENAJERE:

Substantele organice, cum sunt resturile de fructe sau carne, contin elemente precum: carbon, oxigen, hidrogen, azot, fosfor si sulf.

Exista doua tipuri de microorganisme care se hranesc cu aceste substante organice: Bacterii aerobe, care preiau oxigenul din atmosfera in timpul digestiei si Bacterii anaerobe, care preiau oxigenul direct din materia organica consumata.

Procesele prin care substantele organice sunt decompuse in elemente in urma digerarii de catre microorganisme se numesc: biodegradare aeroba, respectiv biodegradare anaeroba.

Substantele produse de bacteriile anaerobe nu contin oxigen deoarece oxigenul din materia organica este consumat de aceste bacterii. Substantele produse sunt de obicei gaze precum: metan (CH4), amoniu (NH3), amine (NH2), hidrogen sulfurat (H2S) si compusi ai fosforului analogi fosfatilor (PH3). Aceste gaze sunt inflamabile si sunt toxice peste anumite concentratii. Hidrogenul sulfurat este neplacut mai ales pentru mirosul sau urat. Substantele produse de bacteriile aerobe contin oxigen. Acestea sunt de obicei apa (H2O), bioxid de carbon (CO2), carbonati, nitrati, fosfati si sulfati.

La o biodegradare completa, gazele degajate nu au miros.

Daca volumul de materiale organice moarte este mare, atunci biodegradarea nu este completa, ceea ce poate conduce la aparitia unui miros neplacut la suprafata lichidului din instalatiia de biodegradare aeroba a deseurilor.

Daca deseurile contin chimicale (substante anorganice), acestea trebuie inlaturate prin procese chimice specifice, iar ceea ce trebuie sa ramana sunt substantele organice primare similare deseurilor provenite de la comuniatile umane. Concentratii mari de substante chimice pot cauza moartea bacteriilor, paralizand complet procesul de biodegradare.

REGULI DE INSTALARE

Fosele septice tricompartimentate produse si comercializate de noi se pot monta in sol fara alte amenajari.

La alegerea amplasamentului fosei septice se vor evita versantii cu pante abrupte, nestabili sau care isi pot pierde stabilitatea prin lucrarile de executie si pe cat posibil se vor evita terenurile cu apa freatica, macroporice, tasabile sau cu capacitate portanta redusa.

Groapa in care se instaleaza fosa trebuie sa fie cu circa 40 cm mai mare decat dimensiunile gabaritice ale recipientului si trebuie sa tina cont ca pe fundul gropii trebuie introdus un strat de 15-20 cm de nisip. Se va aseza fosa pe fundul gropii, folosindu-se franghii sau pamblici suficient de rezistente pentru a sustine greutatea recipientului. Fosa septica odata asezata pe fundul gropii trebuie sa aiba o pozitie stabila. Se verifica cu o cumpana daca este perfect orizontal instalata.Se umple fosa 30-40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a acesteia pe fundul gropii.

Se umple umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai fosei cu straturi de circa 40 cm material deumplutura, pana la jumatatea ei. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel incat sa umple tot spatiul din jurul recipientului.

Materialul de umplutura va fi nisip sau pamant fara pietre, moloz, sau alte particule ce pot fi concentratori de tensiune pentru peretii fosei.Se umple recipientul cu apa. Continuati sa umpleti groapa cu material de umplutura, asa cum a fost prezentat mai sus.

Daca se doreste carosabilitate atunci trebuie retinut ca aceasta nu este data de recipient ci de capacul caminului de vizitare si placa de ciment turnata deasupra acestuia.

-ATENTIE: placa de ciment trebuie neaparat sa nu fie sprijinita direct pe recipient, sa fie armata astfel incat sa nu permita la mijlocul ei curburi datorate traficului si sa aiba stalpi de sustinere a greutatii acesteia pe langa peretii rezervorului, fixati bine in terenul de la baza rezervorului

Care sunt posibilitatile de instalare a unei fose atunci cand nivelul panzei freatice este ridicat(1.5m - 1m)?

In aceasta situatie apar doua probleme:

1.fixarea fosei in pamant:In terenuri mlastinoase, in cazul in care panza freatica este foate aproape de fundul gropii, recipientul,asezat in groapa, se va umple complet cu apa inainte de turnarea materialului de umplutura avand astfel o buna stabilitate datorita greutatii lichidului.Dupa fiecare vidanjare, fosa se va umple imediat cu apa. O solutie mai costisitoare este urmatoarea: recipientul sa fie asezat pe o placa de beton turnata in acest scop pe fundul gropii si ancorat de aceasta prin intermediul unor bare de otel indoite dupa forma sa. Punctele de ancorare trebuie situate in afara extremitatilor laterale ale fosei si la o distanta de minim 150mm fata de marginile planseului de beton.

2.sistemul de infiltrare a apei in sol : In cazul in care nivelul panzei freatice este ridicat se recomanda micsorarea adancimii liniei de drenaj si marirea suprafetei acestuia pentru a asigura dispersia apei in sol. In acest sens este recomandabila utilizarea mai multor tevi de dren cu perforatii ale caror diametru sa creasca progresiv pe toata lungimea tevii.O alta solutie ar fi drenajul cu functionare alternativa. Acesta presupune montarea unui camin de distributie la iesirea din fosa , cu ajutorul caruia sa directionati apa alternativ pe o linie sau alta de drenaj lasand timpul necesar ca apa din una din linii sa se infiltreze in sol. O solutie mai costisitoare ar fi pomparea apei catre o alta parte a curtii unde solul permite infiltrarea apei fara probleme .

Ce panta si ce diametru trebuie sa aiba conducta dintre casa si Fosa septica ?

O panta de 1% este suficienta, iar conducta pentru evacuarea apelor uzate Ø110mm. In conductele cu diametre , apele uzate nu ating viteza de autocuratire , materialele solide raman pe conducta, in timp se intaresc si duc la infundarea tevii .

Drenajul este absolut necesar ? DA!

In conditiile in care doriti da instalati o Fosa septica tricompartimentata, si nu un simplu bazin pe care sa-l vidanjati la o luna, raspunsul este DA drenajul este necesar . In drenaj se realizeaza epurarea biologica finala,cu ajutorul bacteriilor aerobe prezente in sol.

Care este perioada de vidanjare ?

In functie de consumul de apa specific fiecarei locuinte, Fosele septice tricompartimentate Cribernet sunt proiectate si dimensionate pentru o perioada de vidanjare cuprinsa intre 1 si 2 ani.

Pentru fosa septica este necesar aviz de mediu?

In ceea ce priveste avizul de mediu este bine dje stiut ca autoritatea de mediu nu elibereaza avize pentru aceste produse. Tot ceea ce vi se cere din partea agentiei de mediu in momentul in care construiti, este sa aveti prevazut in proiect un sistem de colectare si tratare a apei, sau stocare in vederea vidanjarii ( in cazul in care nu aveti canalizare) nefiind precizat tipul produsului ( acesta poate fi fosa septica betonata, bazin vidanjabil din fibra de sticla, ministatie epurare etc.).

Referitor la agrementul tehnic Hotararea de guvern Nr. 622 din 21 aprilie 2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii prevede urmatoarele:

ART 12- alineat 3 " In situatiile in care pentru unele produse pentru constructii nu sunt in vigoare specificatii tehnice armonizate sau specificatii tehnice recunoscute, precum si in perioada de coexistenta a specificatiilor tehnice armonizate in vigoare, se admite introducerea pe piata romaneasca a produselor respective in urmatoarele conditii dupa caz:

a)atunci cand exista standarde nationale aplicabile ( in cazul foselor septice exista standardul european SREN 12566-1 Statii mici de epurare a apelor uzate pana la 50PTE partea 1 FOSE SEPTICE PREFABRICATE , standard care a fost adoptat prin metoda confirmarii si are statutul de standard roman) produsele care sunt realizate in conformitate cu standardele respective pot fi introduse pe piata daca conformitatea cu standardele face obiectul unei declaratii de conformitate date de producator sau reprezentantul sau autorizat pe baza unei proceduri de evaluare echivalente sistemului de atestare a conformitatii prevazut pentru produs potrivit prevederilor art 21 alin 5

b) atunci cand nu exista standardele nationale sau produsele se abat de la prevederile standardelor existente, produsele pot fi introduse pe piata pe baza agrementului tehnic in constructii si cu respectarea prevederilor acestuia

ART 21 alin 5 : Sistemele de atestare care pot fi utilizate sunt cele prevazute la pct.2 din anexa3 .Sistemul aplicabil unui anumit produs sau unei familii de produse determinte este stabilit, conform prevederilor deciziilor Comisiei Europene, printr-un regulament specific, elaborat ca document tehnic director, si se prevede in specificatiile tehnice de referinta pentru produsele respective.

Anexa 3- Atestarea conformitatii cu specificatiile tehnice, punctul 2 - Sisteme de atestare a conformitatii prevede: Sistemele de atestare a conformitatii produselor se definesc in functie de repartizarea sarcinilor intre producator si organismele notificate si se codifica intr-o notatie numerica de la 1la 4 exprimand nivelul de exigenta in ordine descrescatoare.

Conform Standardului european SREN 12566-1 pentru fosele septice se aplica sistemul 3 de atestare a conformitatii:

Declaratia de conformitate a produsului (de al doilea tip)data de producator, pe baza de;

1)Sarcinile producatorului

a)controlul productiei in fabrica

2)Sarcinile laboratorului notificat

b) incercari initiale de tip ale produsului"

Separatoare de hidrocarburi

Aplicabilitate

Unele activitati industriale si nu numai, genereaza cantitati importante de lichide insolubile (uleiuri, grasimi, hidrocarburi). Acestea, eliminate in mediul inconjurator, plutesc pe suprafata apelor formand o pelicula impermeabila ce are ca rezultat diminuarea transferului oxigenului atmosferic, cu efecte foarte nocive asupra ecosistemelor acvatice.

Din aceste motive este necesara pretratarea apelor deversate in mediul inconjurator prin:

-separarea hidrocarburilor din apele reziduale rezultate in urma proceselor industriale, spalarii vehiculelor, curatarii elemntelor unse de ulei, sau de alta provenienta (curtile statiilor de alimentare cu carburanti).

-epurarea apele meteorice contaminate de uleiurile provenite din zonele impermeabile (parcari pentru masini, platforme industriale, parcuri auto, drumuri, curti ale uzinelor, etc.).

Productia separatoarelor de hidrocarburi este conditionata de standarde europene adoptate ca standarde nationale in Romania, in special de Standardul SR EN 858.

SR EN 858 -1: Principii de proiectare, performanta si incercari, marcare si mentinere a calitatii;

SR EN 858 - Alegerea dimensiunilor nominale, instalare, service si mentenanta

Principii de functionare

Principiul de functionare al separatoarelor de hidrocarburi se bazeaza pe diferenta de greutate specifica intre apa si hidrocarburi, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale astfel:

Apa uzata continand reziduri de ulei si hidrocarburi este colectata de la platforme sau rigole de drenaj si intra in separator printr-un dispozitiv de linistire si uniformizare.Pe masura ce apa uzata curge lent si uniform prin corpul principal al separatorului, particulele grosiere si materiile solide in suspensie se decanteaza in partea inferioara (trapa de namol) formand un strat de namol iar uleiul si hidrocarburile,fiind mai usoare decat apa se ridica la suprafata. Datorita compartimentarii interioare si constructiei speciale a dispozitivului de iesire, este permisa numai evacuarea apei filtrate, namolul, uleiurile si hidrocarburile fiind retinute in interior.

Din aceste motive separatoarele de hidrocarburi nu necesita sursa externa de energie sau substante chimice.

Separatorul cu filtru coalescent :

Separatoarele cu filtru coalescent sunt asemanatoare cu separatoarele de uleiuri/ hidrocarburi avand insa un filtru coalescent care este pozitionat la iesire si ajuta la separarea particuleleor fine de uleiuri/hidrocarburi din apa uzata. Aceste particule fine ajung in in filtrul coalescent unde se combina cu alte particule fine rezultand astfel picaturi mai mari care sunt apoi eliberate din filtru si se separa ridicandu-se la suprafata

Separatorul cu by -pass :

Are acelasi principiu de functionare ca si un separator normal insa permite tratarea debitelor mari ce pot aparea in cazul unei furtuni.In cazul precipitatiilor abundente se considera ca doar prima apa spalata de pe platforme si acoperisuri este contaminata cu hidrocarburi. Aceasta apa intra in separatorul de hidrocarburi pentru a fi tratata iar debitele in exces ( considerate a fi doar apa de ploaie necontaminata) trec prin sistemlul de ocolire (by passs) fara a perturba functionarea separatorului.

Preturi separatoare hidocarburi valabile din aprilie 2009

NS Volum trapa Volum Volum Diametru Lungime Pret Euro

l/s de namol (L) separator (L) (L) (M) (M)

3 900 600 1500 1 1,59 708

4 1200 800 2000 1 2,04 885

6 1800 1200 3000 1 2,92 1187

10 3000 2000 5000 1 2,92 2114

Ultima actualizare ( Duminica, 05 Aprilie 2009 22:27 )

Separatoare de grasimi

Vineri, 24 Octombrie 2008 21:55 administrator

Separatoarele de grasimi :

sunt folosite pentru a pre-epura apele provenite de la diverse obiective cum ar fi: bucatariile hotelurilor, pensiunilor, restaurante, abatoare, fabrici de procesare a carnii.

Grasimile sunt substante de origine vegetala si / sau animala, cu masa volumica mai mica de 0.95 g/cmc, care sunt partial sau total insolubile in apa si care sunt saponificabile. Separatorul de grasimi este definit ca o unitate sau ansamblu de unitati care au rolul de separare a grasimilor din apele uzate si de retinere a grasimilor separate, care cuprinde in general o trapa de namol, o camera de separare a grasimilor si daca este necesar un punct de prelevare a probelor.

Principiul de functionare:

Principiul de functionare al separatorelor de grasimi se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre apa si grasime, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale astfel:

Apa uzata continand reziduri de uleiuri vegetale si animale este colecatata prin sistemul de canalizare si intra in separator printr-un dispozitiv de linistire uniformizare. Pe masura ce apa uzata curge lent si uniform prin corpul principal al separatorului, particulele grosiere si materiile solide in suspensie se decanteaza in partea inferioara (trapa de namol) formand un strat de namol iar grasimile, fiind mai usoare decat apa se ridica la suprafata. Datorita compartimentarii interioare si constructiei speciale a dispozitivului de iesire, este permisa numai evacuarea apei filtrate, namolul si grasimile fiind retinute in interior.

Proiectarea separatoarelor de grasimi

este conditionata de Standardul European SR EN 1825, care se imparte in doua parti, precum urmeaza:

-SR EN 1825-1: Principii pentru proiectare, performante si incercari, marcare si controlul calitatii;

-SR EN 1825-2: Alegerea dimensiunilor nominale, montare, service si mentenanta;

Avantajele separatoarelor de grasimi oferite de C&O Leader

-Au fost testate de catre un laborator acreditat de Uniunea Europeana;

-Sunt proiectate conform standardelor europene;

-Testate la incarcari statice si dinamice;

-Manipulare simpla datorita greutatii reduse, oferita de materialul din care este confectionat

-Costuri de instalare scazute datorita livrarii asamblate, gata pentru montaj;

-Costuri de intretinere minime datorita suprafetei interioare rezistenta la coroziune si usor de curatat;

-Rezistenta indelungata datorita materialului din care sunt confectionate(poliesteri armati cu fibra de sticla);

-Foarte rezistente la coroziune bacteriana.

-Rezistente la temperaturi pana la 60 C.

Cele mai mici separatoare de grasimi (capabile sa preia un debit de circa 0.5 - 1l/s) au forma rectangulara, deoarece pot fi montate in spatii acoperite (direct sub ghiuveta din bucatarie sau in subsolul restaurantului) iar celelalte sisteme de separare a grasimilor din apa uzata care au o capacitate de separare mai mare, sunt proiectate in varianta cilindrica. S-a ales aceasta forma pentru a economisi spatiul de montare, prin instalarea lor subterana.

IMPORTANT: In functie de cerinta clentului se poate modifica forma recipientului, dimensiunea racordului de intrare respectiv iesire.

Lista de preturi separatoare grasimi valabile din martie 2009

TN Vol. trapa Vol. zona Vol. zona Volum Lungime Diametru/ Inaltime Pret

l/s namol separare depozitare total (mm) latime (mm) Euro

(litri) grasimi (litri) grasimi (litri) (litri) (mm)

0 50 120 20 0,4 800 450 650 270

1 100 240 40 0 1010 610 600 370

2 200 480 80 1 1590 1200 970

4 400 960 160 2 2030 1200 1153

25 2500 6000 1000 2 3890 2000 5524

Ultima actualizare ( Duminica, 05 Aprilie 2009 22:06 )

NORMATIVE

Despre epurarea apelor reziduale

Definiri

Prin ape reziduale se inteleg toate acele ape care se scurg din diferite surse si sunt poluate in comparatie cu apele folosite initial. Sursele pot fi: - Industriile de orice fel (ape reziduale industriale) - Locuinte, birouri, asezaminte etc. (ape reziduale menajere) - Platforme variate de pe care se scurg apele meteorice: parcaje, piete etc. - Unitati zootehnice - Unitati spitalicesti etc.

Incarcari cu poluanti

Tipul si nivelul incarcarilor cu substante poluante este extrem de variat si depinde de provenienta apelor reziduale, de tehnologiile aplicate in industria sau zootehnia respectiva, de structura unitatilor spitalicesti, de natura platformelor spalate de precipitatii etc. In general se poate afirma ca cele mai putin poluate sunt apele reziduale menajere si cele de pe platforme spalate de precipitatii iar cele mai poluate sunt apele reziduale industriale si cele din zootehnie.

Epurarea apelor reziduale

Prin epurarea apelor reziduale se intelege totalitatea masurilor si tehnicilor aplicate in vederea reducerii incarcarilor cu elemente poluante pana sub nivelurile maxim admise de reglementarile legale in vigoare.

Organe de control

Respectarea legislatiei privind calitatea apelor reziduale deversate este controlata de catre organele : - Apele Romane - Inspectoratele teritoriale de Mediu - Agentiile teritoriale de Mediu - Garda de Mediu

Masuri

Organele de control, in cazul nerespectarii reglementarilor privind calitatea apelor reziduale, aplica amenzi si sanctiuni care pot merge pana la inchiderea unitatilor contraveniente.

Normele tehnice de poluare a apelor

Legislatia privind incarcarile limita ale poluantilor din apele reziduale, este sintetizata in doua acte normative: - NTPA 001/2005, pentru descarcari in apele de suprafata; - NTPA 002/2005, pentru descarcari in canalizarile orasenesti.

Fata de limitele impuse de Normativele de mai sus, Organele Teritoriale pot impune, de la caz la caz, restrictii suplimentare privind limitele admise.

Separator de grasimi