Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Arhitectura


Index » inginerie » » constructii » Arhitectura
PROIECTUL - ARHITECTURA


PROIECTUL - ARHITECTURA


PROIECTUL - ARHITECTURA

IMPORTANTA PROIECTULUI

Proiectul trebuie sa insumeze, in forma cea mai explicita si mai completa, conceptia de ansamblu si de detaliu pentru autorizarea si executarea lucrarilor de constructii avute in vedere de catre beneficiar.



Proiectul cuprinde, intr-o maniera unitara, toate solutiile arhitecturale, tehnico-structurale, de instalatii si de dotare pentru noua constructie, expuse in piese desenate (planse de ansamblu si de detaliu) si in piese scrise (memorii tehnice, caiete de sarcini, liste cu cantitatile de lucrari si de materiale, specificatii tehnice, etc.), care raspund la toate solicitarile functionale, de amenajare si de echipare solicitate de catre beneficiar prin tema de proiectare, corelate si interpretate in conformitate cu exigentele profesionale, urbanistice si legislative in vigoare la momentul proiectarii.

Elaborarea proiectului este rezultatul colaborarii unei echipe formate din arhitecti si ingineri cu pregatire universitara corespunzatoare fiecarui domeniu in parte, coordonata de catre un arhitect cu drept de semnatura in calitate de sef de proiect.

Oricat este de mica sau de mare, oricat de importanta sau de putin importanta, o constructie este supusa acelorasi solicitari la care trebuie sa raspunda corespunzator cerintelor de calitate impuse prin normativele tehnice si legislatia in vigoare.

Este un fapt care nu mai trebuie demonstrat ca executia unei constructii fara o conceptie coerenta exprimata printr-un proiect complex (care respecta toate fazele de elaborare pentru toate specialitatile implicate in realizarea acesteia) conduce la rezultate nedorite atat din punct de vedere tehnico-functional cat si plastico-arhitectural, impunandu-se remedierea sau modificarea unor lucrari abia executate, cu eforturi financiare suplimentare care pot sa depaseasca cu mult costurile unui proiect complet elaborat de la inceput.

Din necunoasterea sau neintelegerea importantei si utilitatii proiectului complex, unii beneficiari dar si unii arhitecti se rezuma la un minim reprezentat de comandarea, respectiv intocmirea numai a documentatiilor necesare obtinerii avizelor si a autorizatiei de construire, cu incalcarea prevederilor legale care stabilesc ca proiectul pentru autorizatia de construire este numai un extras din proiectul tehnic necesar pentru executarea propriu-zisa a lucrarilor de construire.

ASIGURAREA PRIN PROIECT A CALITATII CONSTRUCTIILOR

Avand in vedere caracterul dual al unei constructii, de obiect utilitar cu valente estetice, calitatea plastico-arhitecturala si tehnico-functionala a acesteia este asigurata, de la nivel de proiect, de impletirea a doua aspecte esentiale care se interconditioneaza si anume:

a - conceptele de arhitectura, estetice si compozitionale si cele ingineresti privind rezolvarea volumetric-arhitecturala si tehnica a noii constructii, a caror calitate este determinata de talentul, imaginatia, pregatirea profesionala si experienta arhitectului si in egala masura ale colaboratorilor sai ingineri;   

b - cerintele de calitate impuse prin legislatia in vigoare in momentul realizarii constructiei si la care trebuie sa se alinieze solutiile propuse.

Primul aspect are o componenta pronuntat subiectiva, greu cuantificabila, care face obiectul evaluarilor de ordin teoretic.

Indeplinirea celui de al doilea aspect depinde de cunoasterea si respectarea legislatiei si normativelor tehnice din domeniul proiectarii si executarii constructiilor.

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii impune proiectantilor urmatoarele obligatii principale:

- precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;

- asigurarea prin proiectele si detaliile de executie a nivelului tehnic corespunzator cerintelor de calitate, rezultate din reglementarile tehnice si clauzele contractuale;

- prezentarea proiectelor elaborate in fata verificatorilor de proiecte atestati, stabiliti de catre beneficiar;

- elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile constructiilor, si daca sunt solicitate, a proiectelor de urmarire a comportarii in timp a acestora precum si a documentatiilor privind postutilizarea;

- stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinante corespunzator cerintelor de calitate si participarea pe santier la verificarile legate de acestea;

- stabilirea modului de rezolvare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre verificatori de proiecte atestati;

- participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate (la care va prezenta referatul privind conformitatea lucrarilor executate in raport cu prevederile din proiect si autorizatia de construire)

Din punct de vedere legal proiectantii sunt responsabili pentru solutiile prevazute in proiecte timp de 10 ani de la elaborarea lor pentru partile de arhitectura si instalatii si pe toata durata de existenta a constructiei pentru partea de structura. Responsabilitatea proiectantilor este apreciata in limitele legislatiei si a normativelor tehnice in vigoare la data proiectarii si realizarii constructiei.

1 - Cerintele de calitate

In vederea asigurarii nivelurilor de calitate corespunzatoare prin Legea 10/1995 (in concordanta cu Directiva Consiliului CE 89/106 - privind calitatea produselor pentru constructii) se stabilesc cerintele de calitate (exigentele esentiale de performanta) pe care in mod obligatoriu constructia trebuie sa le realizeze pe toata durata sa de existenta si anume:

Cerinta de calitate 'A' - REZISTENTA SI STABILITATE - privind respectarea reglementarilor tehnice referitoare la conceptia generala a structurii de rezistenta pentru constructii si instalatiile aferente, in sensul asigurarii satisfacerii cerintelor utilizatorilor pe intreaga durata de serviciu in conditii de exploatare normala. Este defalcata pe subcerinte corespunzatoare tipurilor de constructii (din beton armat, metalice, constructii subterane, fundatii si terenuri de fundare, constructii portuare, cai ferate, drumuri, edilitare, etc.).

Cerinta de calitate 'B' - SIGURANTA IN EXPLOATARE - privind respectarea reglementarilor tehnice referitoare la eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentarea utilizatorilor prin lovire, cadere, punere accidentala sub tensiune, ardere, oparire in timpul efectuarii unor activitati normale sau a unor lucrari de intretinere sau curatenie. In cadrul acestei cerinte se includ si masurile arhitecturale destinate facilitarii activitatii persoanelor cu handicap.

Cerinta de calitate 'C' - SIGURANTA LA FOC - privind respectarea legislatiei si a reglementarilor tehnice specifice potrivit carora constructiile trebuiesc proiectate, realizate si exploatate astfel ca in caz de incendiu sa se asigure:

- evitarea pierderilor de vieti omenesti si de bunuri materiale;

- stabilitatea elementelor portante ale cladirilor pe o perioada de timp determinata;

- limitarea izbucnirii si propagarii focului si a fumului in interiorul cladirii, precum si limitarea extinderii incendiului la cladirile invecinate;

- protectia ocupantilor cladirii tinand seama de varsta, starea de sanatate si riscul de incendiu, precum si posibilitatile de evacuare in conditii de siguranta;

- protectia echipelor de interventie.

Cerinta de calitate 'D' - IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, PROTECTIA SI REFACEREA MEDIULUI - prin care se are in vedere respectarea masurilor prevazute in legislatia si normativele de specialitate prin care o constructie sa nu constituie o amenintare pentru igiena si sanatatea ocupantilor, a vecinatatilor si a mediului prin:

- neasigurarea unei insoriri corecte a spatiilor interioare destinate activitatilor umane;

- degajarea de gaze toxice, a particulelor sau a gazelor periculoase (inclusiv in caz de incendiu);

- emisia de radiatii periculoase;

- poluarea sau contaminarea atmosferei, apei sau a solului;

- defectiuni in evacuarea apelor uzate, a fumului sau a deseurilor solide sau lichide;

- prezenta umiditatii in elementele de constructii;

- umbrirea excesiva a constructiilor invecinate;

- agresarea mediului inconjurator natural sau construit existent.

Cerinta de calitate 'E' - PROTECTIA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE - se refera la adoptarea tuturor masurilor din normativele tehnice in vigoare privind:

- conformarea constructiei in ansamblu, precum si al fiecarui element ce separa spatii cu temperaturi diferite in sensul asigurarii protectiei termice;

- reducerea necesarului de energie pentru incalzire/frig, ventilare/climatizare, producerea de apa calda in conditii de control a temperaturii si umiditatii la nivelul impus de confortul utilizatorilor;

- eliminarea/limitarea pericolului de infiltratii de apa din sol sau din precipitatii.

Cerinta de calitate 'F' - PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI - se refera la adoptarea tuturor masurilor privind limitarea efectelor propagarii zgomotului provenit din exteriorul sau din interiorul constructiei.

2 - Categoriile si clasele de importanta ale constructiilor au ca scop stabilirea nivelurilor de calitate pe care trebuie sa le asigure acestea si pentru definirea si delimitarea obligatiilor care revin beneficiarului, proiectantului, constructorului si altor persoane fizice sau juridice pentru indeplinirea cerintelor de calitate asa cum sunt stabilite prin lege.

CATEGORIA DE IMPORTANTA face o referire globala asupra constructiei, sub toate aspectele acesteia.

CLASA DE IMPORTANTA se refera la intreaga constructie sau la parti ale acesteia, apreciate numai sub anumite aspecte specializate (de exemplu privind protectia antiseismica) si se stabilesc pe baza unor criterii specifice prevazute in normativele tehnice. Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre proiectant, la constructiile noi sau de catre expertul tehnic atestat la constructiile existente.

CATEGORIILE DE IMPORTANTA PENTRU CONSTRUCTII se stabilesc conform HGR 766/1997 tinand seama de urmatoarele aspecte:

- implicarea vitala in societate si in natura - gradul de risc sub aspectul sigurantei si al sanatatii;

- implicarea functionala in domeniul socio-economic, in mediul construit si in natura, destinatia, modul de utilizare, etc;

- caracteristici proprii - complexitatea si considerentele economice.

Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor este prevazuta in "REGULAMENTUL PRIVIND STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR" - editia aprilie 1996, elaborat de INCERC.

CATEGORIA 'A' DE IMPORTANTA - include constructiile de importanta exceptionala, cu functiuni la care neasigurarea nivelurilor de calitate ar implica riscuri majore pentru societate si mediul natural pe zone foarte extinse cum ar fi: reactoarele nucleare, barajele inalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate in aval.

In aceasta categorie se mai includ si constructiile cu caracter de unicat, cu valoare exceptionala de patrimoniu cum ar fi monumentele de arhitectura propuse a fi inscrise in patrimoniul cultural mondial.

CATEGORIA 'B' DE IMPORTANTA - include constructiile de importanta deosebita, cu functiuni la care neasigurarea nivelurilor de calitate ar implica riscuri majore pentru societate si mediul natural pe zone limitate cum ar fi: constructiile din industria chimica, cai ferate, sosele, poduri, porturi si aeroporturi de interes national, baraje pentru acumulari mari de apa, constructii social-culturale cu mari aglomerari de oameni, constructii administrative de importanta nationala, statii de radio si televiziune, constructii cu valoare de patrimoniu national sau care adapostesc astfel de valori (monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive si biblioteci de importanta nationala).

CATEGORIA 'C' DE IMPORTANTA - include constructiile de importanta normala, cu functiuni obisnuite la care neasigurarea nivelurilor de calitate nu implica riscuri majore pentru societate si mediul natural.

In aceasta categorie se includ constructiile de locuit cu mai mult de doua niveluri, constructiile social-culturale si administrative care nu intra la categoriile A si B, constructiile curente pentru activitati comerciale, birouri sau pentru productie, muzee de importanta locala.

CATEGORIA 'D' DE IMPORTANTA - include constructiile de importanta redusa avand functiuni cu grad de risc scazut, la care neasigurarea nivelurilor de calitate afecteaza un numar redus de oameni.

In aceasta categorie se includ cladiri de locuit P+1E cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodaresti ale acestora; cladiri pentru invatamant cu cel mult patru unitati functionale; dispensare comunale fara stationar; sedii administrative in mediul rural (primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii postale si altele asemenea); cladiri pentru comert si alimentatie publica cu o suprafata de pana la 200 mp si deschideri de pana la 6 m; hale si ateliere pentru activitati mestesugaresti care genereaza vibratii, cu o suprafata de pana la 200 mp si deschideri de pana la 6 m; dependinte si anexe gospodaresti - garaje, bucatarii de vara, grajduri, suri si altele asemenea; constructii cu caracter provizoriu.

Categoria de importanta se stabileste de catre proiectant, la cererea beneficiarilor (investitori sau proprietari). Prin clauze contractuale beneficiarii pot solicita proiectantului prevederea in proiect a unui nivel de calitate superior celui corespunzator categoriei sau clasei de importanta.

Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta si aceasta este inscrisa in toate documentele privind constructia: proiectul tehnic, autorizatia de construire, cartea tehnica si documentele de asigurare.

Conform Legii 10/1995 neprecizarea in proiect a categoriei de importanta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amendarea proiectantului.

Categoria si clasa de importanta stabilite pentru o constructie nu se vor modifica decat la schimbarea functiunii sau in conditii care impun aceasta.

3 - Verificarea tehnica a proiectelor este impusa prin Legea 10/1995 si HGR 925/1995 si urmareste ca elaborarea proiectelor pentru executarea lucrarilor de constructii sa corespunda prevederilor din legislatia si normativele tehnice in vigoare privind realizarea cerintelor de calitate, la fazele de proiect tehnic, proiect pentru autorizatia de construire, detalii de executie si dupa caz dispozitii de santier.

Verificarea tehnica a proiectelor se face de catre specialisti (arhitecti si ingineri) atestati in conditiile legii corespunzator cerintelor de calitate. Verificatorii de proiecte trebuie sa fie altii decat specialistii care au elaborat si semnat proiectul.

Proiectul va fi verificat tehnic pentru toate cerintele de calitate stabilite prin lege, diferentiat in functie de categoria de importanta a constructiei.

Proiectantul are obligatia de a preciza in memoriul general sau in memoriul tehnic de arhitectura cerintele de calitate pentru care trebuie sa fie verificat tehnic proiectul, cu urmatoarele precizari:

- verificarea la cerinta 'A - rezistenta si stabilitate' este obligatorie pentru toate constructiile, cu exceptia constructiilor de importanta redusa (locuinte parter sau parter si un etaj, amplasate in mediul rural si a constructiilor provizorii) pentru care verificarea proiectului este optionala;

- in cazul locuintelor S+P+1E este obligatorie numai verificarea la cerinta 'A - rezistenta si stabilitate', proiectantul putand indica alte cerinte de calitate care trebuie verificate, functie de complexitatea solutiei adoptate;

- indiferent de categoria de importanta a constructiei este obligatorie verificarea pentru toate cerintele de calitate in cazul proiectelor pentru locuintele cu peste S+P+1E, pentru cladirile de invatamant, sanatate, turism sau care adapostesc aglomerari de persoane si pentru constructiile industriale in care se desfasoara procese tehnologice sau se depoziteaza substante ce pot pune in pericol siguranta si sanatatea oamenilor.

Aspectele tehnice supuse verificarii tehnice, corespunzator cerintei pentru care este atestat verificatorul de proiect atestat, sunt urmatoarele:

- conditiile specifice de amplasament si conditiile de exploatare tehnologica;

- modul de respectare a reglementarilor tehnice in vigoare referitoare la cerinta de calitate verificata, in functie de categoria de importanta a constructiei, pe toata durata de existenta a acesteia, inclusiv in faza de postutilizare.

IN CAZUL PROIECTULUI DE ARHITECTURA NU FAC OBIECTUL VERIFICARII TEHNICE:

- conceptia de arhitectura, principiile de compozitie si estetice;

- partiurile si solutiile volumetrice stabilite de arhitect in acord cu proiectantul structurii de rezistenta.

Prin aceasta prevedere se asigura arhitectului deplina libertate in conceperea plastico-arhitecturala a constructiei, pentru a carei valoare estetica este responsabil in exclusivitate.   

Proiectele pentru instalatiile aferente constructiei, functie de gradul lor de complexitate si de importanta vor fi verificate tehnic conform cu cerintele specifice fiecarei instalatii in parte si anume: - Is - instalatii sanitare; - It - instalatii termice; - Ig - instalatii gaze si Ie - instalatii electrice.

Verificatorul tehnic, corespunzator cerintei de calitate pentru care este atestat, isi asuma responsabilitatea si devine solidar cu proiectantul pentru corectitudinea tehnica a solutiilor prevazute in proiectul verificat.

In conformitate cu legislatia in vigoare asigurarea verificarii tehnice a proiectelor revine beneficiarului, iar proiectantii au obligatia prezentarii acestora in fata verificatorilor tehnici stabiliti (agreati) de catre beneficiar.

Onorariul cuvenit verificatorilor tehnici atestati nu este cuprins in onorariul (tariful) de baza pentru proiectare.

4 - Expertizarea tehnica de calitate a proiectelor si a constructiilor, conform Legii 10/1995 si HGR 925/1995, este o activitate complexa care cuprinde, dupa caz, cercetari, experimentari sau incercari, studii, relevee, analize si evaluari necesare pentru cunoasterea starii tehnice a unei constructii existente sau a modului in care un proiect respecta cerintele de calitate prevazute prin lege, in vederea fundamentarii masurilor de interventie necesare.

Aceasta activitate este efectuata de catre experti tehnici atestati, in situatiile impuse de o anumita reglementare legala sau de un organism cu atributii de control in domeniul calitatii constructiilor sau cand sunt cerute pentru rezolvarea unor situatii care intervin la constructiile existente:

- in cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale (seisme, alunecari de teren, inundatii, etc.), actiunilor umane sau activitatii tehnologice;

- in vederea determinarii, in orice stadiu, a starii tehnice a constructiei pentru evaluarea capacitatii ei de satisfacere a cerintelor de calitate cerute prin lege (in mod curent in cazurile de reabilitare - consolidare sau remodelare, extindere, supraetajare sau alipirea la calcanul unei constructii existente);

- rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnica a unor proiecte sau a executiei unor lucrari de constructii.

Expertul tehnic atestat, dupa caz, va preciza intr-un raport de expertiza tehnica urmatoarele:

- conditiile de amplasament si de exploatare ale constructiei;

- istoricul si starea tehnica a constructiei;

- documentele cunoscute care au stat la baza realizarii constructiei in fazele de proiectare, executie si exploatare;

- prevederile din reglementarile tehnice care au stat la baza realizarii constructiei si cele in vigoare la data efectuarii expertizei;

- solutiile si masurile de asigurare minima a cerintelor de calitate impuse conform legii, care vor fundamenta tehnico-economic decizia de interventie, insusita de catre beneficiar.

Proiectul elaborat pe baza raportului de expertiza tehnica trebuie insusit de catre expertul tehnic atestat, din punctul de vedere al respectarii solutiilor si a masurilor propuse.

Expertul tehnic atestat are obligatia deontologica de a nu extrage si transmite, pentru a fi folosite in alte scopuri, elemente ale proiectului sau detalii de executie verificate in cadrul expertizei tehnice si pe care proiectantul le considera drept de autor.

TEMA DE PROIECTARE

Tema de proiectare determina conceptia si realizarea unei constructii si este stabilita de catre beneficiar, exprimand intentiile investitionale, solicitarile si optiunile acestuia, completate si definitivate, prin colaborarea cu arhitectul - sef de proiect si dupa caz cu alti specialisti, cu conditionarile tehnico-urbanistice generate de amplasament, coroborate cu prevederile din legislatia si normativele tehnice in vigoare.

Pentru investitiile de mari dimensiuni si cu functiuni complexe, eventual si pentru selectarea proiectantului de arhitectura sau/si al celui general sau in cazul organizarii unui concurs de arhitectura pentru stabilirea solutiei de arhitectura pentru viitoarea lucrare, beneficiarul (investitorul) poate incredinta elaborarea temei de proiectare unui birou de consultanta specializat in tipul dorit de investitie. Functie de caz, tema de proiectare poate fi fundamentata de studii si variante de amplasament si de studii de prefezabilitate.

Pentru investitiile mici si medii realizate din fonduri private, care sunt cazurile frecvent intalnite in practica de proiectare din aceasta perioada, de regula DEFINITIVAREA TEMEI DE PROIECTARE se face de catre arhitectul care a preluat proiectarea lucrarii, constituind o misiune suplimentara a acestuia neinclusa in onorariul de baza si care trebuie tarifata separat.

In practica curenta definitivarea temei de proiectare se suprapune de cele mai multe ori cu cea de elaborare a anteproiectului.

ATRIBUTIILE BENEFICIARULUI

MISIUNILE ARHITECTULUI

Stabileste tipul si marimea investitiei si formuleaza tema de proiectare;

Obtine certificatului de urbanism - CU;

Clarifica, daca este cazul, situatia dreptului de proprietate asupra terenului si comanda documentatia cadastrala;

Asigura conditiile pentru obtinerea de date suplimentare privind amplasamentul (comanda ridicarea topo si studiul geotehnic);

Comanda pe baza de contract elaborarea proiectului.

MISIUNI SUPLIMENTARE

Completeaza tema de proiectare cu urmatoarele:

- date privind particularitatile naturale si tehnico-edilitare ale terenului;

- reglementarile urbanistice cunoscute dintr-un certificat de urbanism preexistent sau care se obtine la aceasta faza (eventuala elaborare a documentatiei de obtinere a CU);

- conditiile de proiectare si de realizare impuse de legislatia si normativele tehnice in vigoare in domeniul constructiilor si in domeniile complementare.

Consiliaza beneficiarul la alegerea terenului.

Comanda, in numele beneficiarului, ridicarea topo si studiul geotehnic.

3.1 - Elementele de tema ale beneficiarului sunt de natura obiectiva, dar si subiectiva, fiind determinate de:

- necesitati functionale (dupa caz pentru locuit sau pentru servicii, comert, turism, birouri, productie, depozitare, realizarea de afaceri imobiliare, etc);

- nivelul cerintelor privind spatiile construite considerate ca necesare (suprafete, numar de utilizatori, etc);

- eventuala detinere a unui teren;

- asigurarea unui anumit nivel de confort, de dotare si echipare cu instalatii;

- nivelul de reprezentare sociala dorit a fi reflectat prin noua constructie;

- optiunile estetice;

- posibilitatile financiare.

Toate acestea intra intr-o relatie complexa care in final determina solicitarile functionale, de dotare si echipare tehnica, de decorare sau de amenajare, etc., pe care beneficiarul le doreste materializate in noua constructie si care sunt transmise arhitectului in scris sau se cristalizeaza treptat in discutiile beneficiar - arhitect.

3.2 - Conditionarile urbanistice, tehnico-profesionale si legislative, evidentiate de catre arhitect in faza de definitivare a temei de proiectare

a - Reglementarile urbanistice corespunzatoare amplasamentului - stabilite prin planurile de urbanism aprobate (PUG, completat si detaliat daca este cazul prin PUZ sau PUD) si care se cunosc din certificatul de urbanism.

In faza definitivarii temei de proiectare este necesara obtinerea certificatului de urbanism, daca acesta nu a fost solicitat la cumpararea terenului. Continutul reglementarilor urbanistice si ale certificatului de urbanism sunt prezentate in Capitolul 3, subcapitolele 3.3 si 3.4.

Existenta certificatului de urbanism este obligatorie pentru elaborarea fazelor urmatoare de proiectare: anteproiect, proiect tehnic si documentatiile pentru obtinerea autorizatiei de construire.

b - Particularitatile naturale si tehnico-edilitare ale amplasamentului - stabilite pe baza analizei situatiei existente (dupa caz cunoscute din eventualul studiu de amplasament premergator inceperii proiectarii propriu-zise, vezi si Capitolul 5, pct. 5.1.1) si anume:

- relatiile cu zonele imediat invecinate si posibilitatile de acces;

- orientarile optime fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes (naturale sau construite);

- conditiile de micro-climat, directia vanturilor dominante si sursele de poluare;

- particularitatile de relief, pantele caracteristice ale terenului, natura terenului de fundare (determinata printr-un studiu geotehnic);

- nivelul de echipare tehnico-edilitara al zonei si posibilitatile de asigurare a utilitatilor (apa-canal, energie electrica, gaze, telefoane, etc.), eventuale retele edilitare care traverseaza terenul;

- starea tehnica si valoarea de monument istoric sau de arhitectura a unor eventuale cladiri existente pe teren sau in zona imediat invecinata;

- conditionari constructive determinate de starea tehnica si de sistemul constructiv al unei cladiri existente la care se intervine pentru consolidari, remodelari, supraetajari, extinderi sau la care urmeaza sa se alipeasca la calcan viitoarea constructie.

c - Cerintele (exigentele esentiale de performanta) impuse de legislatia si normativele tehnice in vigoare in domeniul proiectarii si executarii lucrarilor pentru asigurarea calitatii constructiilor (subcapitolul 2, pct. 1). Acestea trebuiesc corelate si completate cu prevederile din legislatia altor domenii complementare care determina anumite cerinte specifice de natura functionala, tehnica sau de dotare, cum ar fi cele privind protectia civila, securitatea la incendiu, sanatatea populatiei, protectia mediului, a monumentelor istorice si altele, corespunzator particularitatilor functionale si de amplasament ale constructiei proiectate.

Datele temei de proiectare care tin de vointa beneficiarului, cat si completarile de natura profesionala aduse acesteia de catre arhitect trebuie sa fie definitivate in totalitate cel mai tarziu in prima parte a elaborarii anteproiectului si sa fie consemnate intr-o forma scrisa si/sau desenata certificata de catre beneficiar (vezi continutul - cadru propus in Capitolul 7 - anexa 01).

PROIECTELE DE SPECIALITATE SI FAZELE DE ELABORARE ALE PROIECTULUI

- Proiectul este structurat pe proiecte de specialitate si anume:

- ARHITECTURA - care constituie in ansamblul proiectului partea directoare;

- STRUCTURA DE REZISTENTA;

- INSTALATIILE GENERALE AFERENTE CONSTRUCTIEI (inclusiv cele pentru incinta, pana la caminele de racord sau contoarele de bransament la retelele publice de utilitati), in care se includ instalatiile de:

- INCALZIRE CENTRALA (dupa caz si de ventilatie, climatizare),

- ELECTRICE (pentru tensiuni normale de 220/380V si pentru curenti slabi: telefonie, TV, retea de calculatoare, semnalizare, alarmare - securitate, etc.),

- SANITARE (apa, canalizare),

- GAZE

- DOTARI SI INSTALATII TEHNOLOGICE - daca este cazul;

- MOBILIER, DOTARI P.S.I. si pentru PROTECTIA MUNCII - daca este cazul;

- LUCRARI CONEXE CONSTRUCTIEI (amenajari exterioare, sistematizarea verticala a terenului, drumurile din incinta, platforme, parcaje, imprejmuiri, demolarea unor constructii existente pe amplasament, etc.) - daca este cazul;

- BRANSAMENTELE SI RACORDURILE LA RETELE EDILITARE (apa-canal, energie electrica, gaze, telefoane), dupa caz;

- ORGANIZAREA DE SANTIER.

Fiecare parte de proiect va fi elaborata numai de catre specialisti in domeniu, cu diploma universitara recunoscuta de catre statul roman, cu precizarea ca arhitectul (de regula seful de proiect) trebuie sa aiba drept de semnatura.

4.2 - Fazele principale de elaborare ale proiectului, asa cum au fost definite de Ordinul Arhitectilor din Romania, conform prevederilor legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

I - ANTEPROIECTUL - AP sau STUDIUL DE FEZABILITATE - SF.

II - PROIECTUL TEHNIC - PT, inclusiv caietele de sarcini si listele cu cantitatile de lucrari (antemasuratorile), pentru arhitectura, structura de rezistenta si instalatiile generale aferente constructiei.

- ELABORAREA DOCUMENTATIILOR SI PROIECTELOR PENTRU OBTINEREA AVIZELOR INCLUSE IN ACORDUL UNIC SI A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE - PAC, extrase din proiectul tehnic, si care constituie o subfaza a acestuia (vezi Capitolul 3 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

III - DETALIILE DE EXECUTIE - DE.

IV - URMARIREA DE SANTIER SI RECEPTIA LUCRARILOR EXECUTATE (vezi Capitolul 4 privind activitatea arhitectului pe santier).

In functie de marimea si complexitatea constructiei fazele de proiectare se defalca pe subfaze intermediare (mai ales la anteproiect) sau se elaboreaza pe parti ale constructiei sau obiecte de investitie (de regula la faza proiectului tehnic, in cazul unor volume construite de mari dimensiuni). De asemenea o subfaza a proiectului tehnic este cea a elaborarii documentatiilor pentru obtinerea avizelor si autorizatiei de construire.

Este necesar, odata cu conturarea primelor intentii investitionale ale beneficiarului, inca de la alegerea terenului sau de la stabilirea temei de proiectare, acesta sa se adreseze unui birou de arhitectura care sa preia, in toate fazele de elaborare, sarcina conceperii noii constructii.

4.3 - PROIECTANTUL GENERAL, reprezentat de seful de proiect, este biroul de proiectare (preferabil cel de arhitectura) care contracteaza, elaboreaza si coordoneaza toate proiectele de specialitate, realizandu-le cu forte proprii sau apeland pentru anumite parti de proiect la birouri de proiectare specializate (dupa caz subproiectanti de specialitate pentru structura de rezistenta si/sau instalatii generale, tehnologie, drumuri, etc.).

Proiectantul general, prin arhitectul cu drept de semnatura - sef de proiect, asigura unitatea de conceptie a noii constructii, asumandu-si intreaga responsabilitate pentru solutiile prevazute in proiect.

Nu este recomandabila practica unor beneficiari de a contracta separat proiectele de specialitate cu diferite birouri de proiectare, substituindu-se practic proiectantului general, cu consecinte negative privind coordonarea proiectului. Cel putin proiectele de baza pentru o constructie (arhitectura, structura de rezistenta si instalatiile generale) trebuiesc contractate prin acelasi birou de proiectare care sa fie in masura sa-si asume responsabilitatea de proiectant general.

Coordonarea si elaborarea celor patru faze principale ale proiectului, precizate la pct. 4.2, inclusiv atributiile de sef de proiect sunt misiuni specifice ale profesiei de arhitect si sunt incluse in onorariul (tariful) de baza stabilit prin 'Onorariile de referinta' aprobate de OAR.

ANTEPROIECTUL - AP

Anteproiectul constituie o etapa complexa de elaborare a proiectului, la care se stabilesc solutiile functionale, arhitectural-constructive si nivelul de echipare si dotare pentru noua constructie, ca raspuns la toate problemele ridicate de tema de proiectare, pe care trebuie sa o ilustreze complet si sa o imbogateasca prin solutiile adoptate, in limitele unui efort financiar care sa tina seama de posibilitatile beneficiarului.

Pentru investitiile de mai mare amploare si obligatoriu in cazul investitiilor din fonduri publice anteproiectul este fundamentat de un STUDIU DE FEZABILITATE care stabileste si nivelul de rentabilitate al investitiei, determinat de parametrii acesteia si de posibilitatile de realizare, exploatare si de amortizare in timp a constructiei.

In cazul investitiilor publice elaborarea studiilor de prefezabilitate si de fezabilitate se face conform Ordinului comun MFP 1013/6.06.2001 si MLPAT 874/106.2001 privind Documentatia standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitii publice de servicii, Anexa 1 - sectiunea III in care se precizeaza si continutul cadru al proiectelor (pe faze de proiectare).

In situatia investitiilor private, beneficiarul este liber sa incredinteze tema de proiectare direct unui singur arhitect agreat sau sa organizeze o selectie pentru stabilirea solutiei de arhitectura si desemnarea arhitectului proiectant.

In cazul investitiilor publice anteproiectul (studiul de fezabilitate) este incredintat unui proiectant stabilit in conformitate cu legislatia privind achizitiile publice.

La investitiile mari sau/si cu impact urban important faza anteproiectului poate fi precedata de cea a unui concurs de arhitectura cu caracter inchis (la care sunt invitati un numar de arhitecti agreati) sau de un concurs public prin care sa se stabileasca solutia de arhitectura, care apoi va fi transpusa in proiectul pentru lucrarea respectiva.

Este de remarcat ca anteproiectul este poate principala faza de elaborare a proiectului la care arhitectul da adevarata masura a capacitatii sale de creatie.

ATRIBUTIILE BENEFICIARULUI

MISIUNILE ARHITECTULUI

Analizeaza solutiile propuse;

Completeaza si definitiveaza datele de tema;

Comanda eventualele studii suplimentare impuse prin CU (expertiza tehnica, studii de insertie in sit, impact de mediu, circulatie, etc.);

Avizeaza anteproiectului ca tema pentru fazele urmatoare de proiectare sau dupa caz notifica oprirea proiectarii si achita lucrarile elaborate pana atunci.

MISIUNI SPECIFICE

Propune, dupa caz, completari ale temei de proiectare si variante de solutii corespunzator conditiilor concrete de amplasare si realizare, interpretate conform conceptiilor sale profesionale.

Ilustreaza tema de proiectare prezentand:

- amplasarea in incinta si incadrarea in sit;

- conceptia volumetric-arhitecturala si functionala a noii constructii;

- solutiile de principiu privind structura de rezistenta, nivelul de echipare, dotare si amenajare;

Intocmeste estimarea valorii de investitie.

Alcatuieste echipa de proiectare pe specialitati.

MISIUNI SUPLIMENTARE

Asigura in calitate de sef de proiect elaborarea studiilor suplimentare impuse prin CU (expertiza tehnica, studii de insertie in sit, impact de mediu, circulatie, etc.);

Elaborarea de materiale pentru promovarea investitiei (perspective, simulari video, machete).

Pentru investitiile mici si medii, realizate din fonduri private, nu poate fi impus un continut - cadru pentru elaborarea unui anteproiect. Amploarea acestei faze depinde de urmatoarele:

- marimea si complexitatea arhitectural-functionala si constructiva a noii constructii;

- exigentele beneficiarului si arhitectului privind studierea si aprofundarea solutiilor propuse ca raspuns la tema de proiectare.

De regula se prezinta urmatoarele piesele desenate, intocmite la o scara convenabila (1:100 sau 1:200) si cu o grafica cat mai convingatoare, care sa sustina solutiile propuse:

- planul de situatie, cu precizarea solutiei de amplasare a constructiei si de amenajare a incintei, dupa caz adaptarea la teren, evidentierea relatiilor cu vecinatatile construite sau naturale (modul de incadrare in sit), orientarea fata de punctele cardinale, etc.;

- planurile tuturor nivelurilor, din care sa reiasa clar rezolvarea functionala si conformarea planimetrica a constructiei, cu indicatii privind sistemul constructiv, mobilarea, amenajarea, etc.;

- una, doua sectiuni caracteristice;

- fatadele caracteristice;

- eventual perspectiva, simularea video sau macheta viitoarei lucrarii, prin care sa se ilustreze solutia plastico-arhitecturala si volumetrica propusa pentru noua constructie.

Se precizeaza, direct pe planse sau intr-un memoriu de prezentare, suprafetele interioare, suprafetele construite la teren, desfasurate si utile, POT, CUT. Se mai fac referiri, detaliate dupa caz, privind structura de rezistenta, modalitatile de rezolvare ale instalatiilor de incalzire (climatizare), electrice, sanitare, tehnologice, etc., alte dotari cerute prin tema de proiectare.

Anteproiectul elaborat la nivel de studiu de fezabilitate va cuprinde si estimarea valorii de investitie sub forma de deviz general, intocmit pe baza de indici de cost.

In cazul lucrarilor mici si medii anteproiectul este redactat sub forma unui volum unic, care prezinta propunerile de solutii pentru toate specialitatile, cuprinse in planurile de arhitectura. In functie de marimea si complexitatea constructiei sau a unor solutii de specialitate deosebite anteproiectul poate sa fie defalcat pe volume sau capitole specializate pentru arhitectura, structura si dupa caz instalatii, tehnologie, etc.

Pe baza insusirii (avizarii) de catre beneficiar a anteproiectului se poate trece la elaborarea celorlalte faze ale proiectului.

PROIECTUL TEHNIC - PT continutul-cadru al proiectului pentru arhitectura si al proiectelor de specialitate

Proiectul tehnic este alcatuit din totalitatea documentatiilor care cuprind conceptia de realizare a unui obiectiv de investitii, pe baza carora se autorizeaza, se poate pregati si desfasura executia lucrarilor de constructii, se urmareste si se controleaza calitatea acestora.

Proiectul tehnic mai constituie baza si pentru:

- elaborarea documentatiilor pentru avize/acorduri si a proiectului de autorizare a executarii lucrarilor de constructii - PAC, stabilit prin lege ca un extras din proiectul tehnic;

- intocmirea cererilor de oferta (licitatie) in vederea alegerii constructorului;

- determinarea nivelului real al costului investitiei, exprimat de devizul general si de devizele pe diverse stadii de executie, intocmite in conformitate cu listele de cantitati de lucrari si de materiale (antemasuratorile) cuprinse in proiectul tehnic;

- corelarea ritmului de executie cu posibilitatile financiare ale beneficiarului;

- efectuarea in avans a aprovizionarii unor materiale cu pondere importanta in valoarea lucrarii (otel-beton, caramida, invelitoare, utilaje sau echipamente prevazute in proiect, etc.);

- receptia lucrarilor de constructie executate.

ATRIBUTIILE BENEFICIARULUI

MISIUNILE ARHITECTULUI

Analizarea si avizarea proiectului tehnic de arhitectura intr-o prima faza de elaborare ca tema pentru proiectele de specialitate;

Asigurarea verificarii tehnice a proiectului;

Aprobarea proiectului tehnic in ansamblu si certificarea prin proces-verbal a incheierii fazei de proiectare

MISIUNI SPECIFICE

Elaborarea proiectului tehnic de arhitectura;

Stabilirea temelor pentru proiectele de specialitate;

Coordonarea in calitate de proiectant general (sef de proiect) a proiectelor de specialitate si asigurarea conceptiei unitare a proiectului;

Urmarirea graficului de elaborare a proiectului si asigurarea editarii si predarii la termen a acestuia;

Prezentarea proiectului tehnic verificatorilor atestati stabiliti sau agreati de catre beneficiar.

MISIUNI SUPLIMENTARE

Consilierea sau/si intocmirea documentatiilor pentru cererea de oferta in vederea selectarii constructorului

Tema generala a proiectului tehnic este anteproiectul, insusit (avizat) de catre beneficiar. Proiectul tehnic pentru arhitectura intr-o prima faza de elaborare (coordonat cu proiectul de tehnologie, in cazul constructiilor industriale) constituie tema pentru celelalte proiecte tehnice de specialitate (structura de rezistenta, instalatii, etc.).

Elaborarea proiectului tehnic se face defalcat pe proiecte de specialitate (precizate la pct. 4.1) si cuprinde parti scrise si desenate, prezentate in volume sau parti distincte pentru fiecare specialitate.

Continutul-cadru al proiectului tehnic - PT - conform Ordinului comun MFP 1013/6.06.2001 si MLPAT 874/106.2001 privind aprobarea Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitii publice de servicii, Anexa 1 - sectiunea III in care se precizeaza si continutul-cadru al proiectelor (pe faze de proiectare), completat cu prevederile Anexei 1 privind continutul proiectului pentru autorizatia de construire din Legea 50/1991 (republicata), coroborate cu exigentele consacrate in practica de proiectare si avizare/autorizare la faza PT/PAC.

6.1 - Piesele scrise (care se vor elabora distinct pentru fiecare proiect de specialitate)

a - Foaia de titlu, in care se precizeaza biroul de proiectare, titlul proiectului, amplasamentul (adresa), beneficiarul, numarul proiectului (sau contractului), proiectul de specialitate prezentat si lista cu semnaturile responsabilului (directorului) biroului de proiectare, sefului de proiect si a elaboratorilor proiectului (cu precizarea titlului universitar);

b - Borderourile pieselor scrise si desenate

c - Memoriul general (in cazul lucrarilor de mari dimensiuni si/sau complexitate) - este intocmit de arhitectul - sef de proiect si cuprinde o prezentare sintetica a intregului proiect, sub toate aspectele care caracterizeaza investitia, amplasamentul, arhitectura, structura de rezistenta, instalatiile generale si tehnologice, etc., cu precizarea principalilor indici si parametrii tehnico-constructivi si de functionalitate ai constructiei proiectate. In cazul proiectelor pentru constructii mici sau medii memoriul tehnic de arhitectura va cuprinde si problematica memoriului general.

d.1 - Memoriul tehnic pentru arhitectura (vezi si continutul-cadru din Capitolul 7 - Anexa 02) face referiri la:

- obiectul proiectului: - titlul, amplasamentul (adresa), beneficiarul, proiectantul general sau dupa caz de specialitate, numarul proiectului sau contractului;

- caracteristicile amplasamentului - suprafata terenului (parcelei), incadrarea in localitate si zona, categoria de folosinta a terenului, vecinatati, daca terenul este liber de constructii sau exista constructii care se desfiinteaza sau se mentin, particularitati topografice si geotehnice, incadrarea in zona seismica, date despre clima (conform hartilor de zonare din standardele de specialitate);

- conditiile de amplasare si realizare a constructiilor conform reglementarilor de urbanism aprobate prin PUG, dupa caz PUZ sau PUD (precizate prin certificatul de urbanism); relatia cu constructiile invecinate (atunci cand este cazul);

- caracteristicile constructiei propuse: - functiunea, suprafata construita, suprafata desfasurata, suprafata utila, regim de inaltime, HMAX LA CORNISA, HMAX LA COAMA, POT, CUT;

- elemente de trasare cu precizarea retragerilor fata de aliniament si celelalte limitele de proprietate, precizarea cotei 0,00 in cote RMN sau in raport cu elemente fixe din teren;

precizarea categoriei si a clasei de importanta a constructiei;

- analiza situatiei existente (in cazul interventiei de orice fel la o constructie veche), cu referiri la anul constructiei, starea tehnica a constructiei si a instalatiilor, stilul constructiei, descrierea functionala, finisaje, lucrari cu valoare de patrimoniu, structura de rezistenta, nivelul de echipare tehnico-edilitara, etc.;

- descrierea functionala: lista spatiilor interioare si suprafetele interioare a acestora, inaltimea spatiilor interioare, circulatia verticala, alti parametri functionali;

- solutiile constructive si finisaje: - descrierea detaliata a solutiilor de executie prevazute in proiect, inchideri exterioare, compartimentari interioare, finisajele interioare si exterioare, tamplarii s.a.

- modul de indeplinire a cerintelor de calitate (conform Legii 10/1995), respectarea cadrului legislativ, a normativelor si prescriptiilor tehnice in vigoare, prin care se impun conditii de proiectare, executie si de exploatare ale lucrarilor proiectate, corespunzator fiecarei cerinte de calitate in parte;

- nota de calcul a coeficientului global (G) de izolare termica la cladirile de locuit sau (G1) pentru cladiri cu alta functiune decat locuirea (in anexa la memoriu);

- masuri de protectie civila in conformitate cu legislatia in vigoare - daca nu fac obiectul unui memoriu specializat in cazul unor amenajari de protectie civila mai complexe;

- descrierea amenajarilor exterioare aferente constructiei (alei pietonale si carosabile, imprejmuiri, bazin vidanjabil s.a.) - daca nu fac obiectul unei parti specializate de proiect;

- masuri de urmarire a comportarii constructiei pe toata durata de existenta a acesteia;

- masuri de protectia muncii si securitate la incendiu pe durata executiei lucrarilor de construire si in exploatare;

- precizarea cerintelor de calitate pentru care este necesara verificarea tehnica a proiectelor in conformitate cu HGR 925/1995 si a normelor Inspectoratului de Stat in Constructii;

- cadrul legislativ general respectat in proiect.

d.2 - Memoriile tehnice pentru celelalte specialitati (structura de rezistenta, instalatii generale aferente constructiei, tehnologii, organizare de santier s.a.)

- obiectul proiectului de specialitate;

- elementele de tema;

- prezentarea solutiilor prevazute in proiect pentru specialitatea respectiva;

- principalii indici si parametrii tehnico-constructivi si tehnologici;

- modul de aplicare a solutiilor prevazute prin expertiza tehnica (atunci cand este cazul);

- conditii impuse pentru punerea in functiune, exploatarea si intretinerea lucrarilor prevazute (de regula pentru instalatiile aferente constructiei si pentru echipamentele tehnologice);

- breviarele notelor de calcul (la proiectele pentru structura de rezistenta, instalatiile de incalzire-climatizare si sanitare si pentru cele tehnologice)

- programele de urmarire de catre proiectant a fazelor determinante de executie a lucrarilor;

- descrierea lucrarilor provizorii (baracamente, depozite de materiale, platforme, etc.) pentru organizarea de santier; asigurarea racordarii la retele de utilitati din zona; imprejmuiri, etc. (la proiectul pentru organizarea de santier);

- masuri de protectia muncii si pentru securitatea la incendiu;

- masuri de urmarire a comportarii constructiei pe toata durata de existenta a acesteia, corespunzator specialitatii respective;

- cadrul legislativ, normativele si prescriptiile tehnice in vigoare, prin care se impun conditii de proiectare, executie si de exploatare a lucrarilor proiectate, corespunzator specialitatii prezentate in memoriu;

e - Caietele de sarcini - cuprind descrierea categoriilor de lucrari si ale materialelor prevazute in fiecare proiect de specialitate si conditiile de calitate privind punerea acestora in opera, in concordanta cu normativele, standardele si agrementele tehnice in vigoare la data elaborarii proiectului.

In functie de destinatie caietele de sarcini se refera la:

- executia lucrarilor;

- receptia lucrarilor, teste, probe, verificari si puneri in functiune;

- urmarirea in timp a comportarii constructiilor;

- continutul cartii tehnice.

Se includ in proiectul tehnic:

- caiete de sarcini cu caracter general (referitoare la lucrari curente de constructii si instalatii, sistematizate pe categorii si capitole de lucrari);

- caiete de sarcini speciale - care se refera la lucrari specifice prevazute prin proiect.

f - Listele cu cantitatile de lucrari si de materiale prevazute in proiect (antemasuratorile), pentru fiecare specialitate in parte.    

Intocmirea antemasuratorilor se poate face pentru intreaga lucrare in cazul lucrarilor mici sau pe parti de constructie in cazul lucrarilor mai mari si/sau cu un grad ridicat de complexitate.

Antemasuratorile se pot defalca pe stadii fizice de executie (zidarii - compartimentari , finisaje interioare si exterioare, infrastructura, suprastructura, acoperis, etc.), permitand beneficiarului contractarea etapizata sau cu antreprenori specializati a diverselor parti sau tipuri de lucrari.

In cazul antemasuratorii pentru structura de rezistenta se anexeaza centralizatorul de otel-beton, care cuprinde cantitatile totale de otel-beton si laminate prevazute in proiect, cu defalcarea pe diametre si calitati (OB, PC52, plase sudate, tipodimensiuni de laminate).

In cazul investitiilor din fonduri publice este obligatorie incadrarea lucrarilor prevazute in antemasuratori conform INDICATOARELOR DE NORME DE DEVIZ elaborate de catre INCERC (editia 1981-83, precizate in Capitolul 6 - Breviar legislativ) si este optionala in cazul investitiilor din fonduri private, functie de exigentele beneficiarului si ale proiectantului.

Indicatoarele de norme de deviz precizeaza:

- categoriile uzuale de lucrari de constructii si instalatii aferente constructiei si definirea acestora;

- consumurile specifice de materiale de baza si marunte, manopera si utilajele pentru fiecare categorie de lucrari;

- unitatile de masura specifice fiecarei categorii de lucrare si modul unitar de masurare a lucrarilor.

In cazul categoriilor de lucrari necuprinse in indicatorul de norme acestea se pot asimila cu categorii de lucrari asemanatoare sau se intocmesc norme locale de deviz.

Indicatoarele de norme de deviz stabilesc un cadru general acceptat pe baza caruia constructorul (antreprenorul) va intocmi devizele pentru constructia respectiva si asigura beneficiarului un instrument riguros de control al cheltuielilor pentru realizarea constructiei.

La antemasuratori se anexeaza liste si specificatii tehnice pentru utilaje, echipamente, mobilier si dotari curente (la proiectele pentru instalatiile generale, tehnologie, dotari pentru securitatea la incendiu, protectia muncii si mobilier), pe baza carora se achizitioneaza reperele respective.

g - Graficul de realizare a investitiei, reprezinta propunerea proiectantului privind esalonarea pe luni a duratei de executie a lucrarii, cu stabilirea termenului rezonabil de finalizare a acesteia (anexat de regula memoriului general).

h - Anexe cuprinzand avize, acorduri, agremente tehnice, alte documente care fundamenteaza solutiile prevazute in proiectul tehnic.

Piesele scrise mai includ si documentatiile intocmite de catre alti specialisti decat cei care au elaborat proiectul si anume:

- referatele de verificare tehnica a proiectului, intocmite de verificatori atestati, pentru proiectele de specialitate, respectiv pentru cerintele de calitate prevazute in memoriul general sau de arhitectura, in conditiile stabilite de lege;

- expertiza tehnica intocmita de catre un expert atestat, in cazul constructiilor noi alipite la calcan sau a interventiilor la o constructie existenta pentru remodelarea, reabilitarea sau conservarea acesteia;

- studiu geotehnic, dupa caz verificat pentru cerinta Af;

- alte studii de specialitate care au fundamentat solutiile din proiectul tehnic.

6.2 - Piesele desenate (prezentate pentru fiecare proiect de specialitate in parte)

6.1 - Proiectul pentru arhitectura cuprinde urmatoarele:

a - Planurile generale privind amplasamentul si trasarea, intocmite pe suporturi topografice vizate de catre Oficiul de cadastru judetean sau al municipiului Bucuresti:

- Planul de incadrare in zona (sau/si localitate) - sc.1:2000 (dupa caz 1:5.000 sau 1:10.000).

- Planurile de situatie - sc.1:500, dupa caz 1:200 sau 1:100

Functie de marimea terenului (parcelei), a constructiei si complexitatii amplasamentului pe acelasi plan sau pe planuri distincte (de amplasament, trasare, amenajari exterioare si constructii subterane, organizare de santier) se vor preciza urmatoarele:

- parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descrisa prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru teren: suprafata, lungimea laturilor, unghiuri, cotele de nivel ale terenului, repere fixe de trasare; preferabil este ca pozitia terenului sa fie definita prin coordonatele de colt ale acestuia, raportate la un sistem local sau la sistemul national de coordonate;

- numele proprietarului terenului, denumirea si destinatia constructiei, dupa caz al fiecarui corp de constructie;

- amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine, se vor desfiinta si se vor construi;

- regimul de inaltime, suprafata construita la sol (S.c), suprafata desfasurata (S.d), inaltimile la cornisa sau la streasina si cea maxima, indici privind amplasarea constructiilor: POT (S.c/S.teren) si CUT (S.d/S.teren);

- cota 0,00 a constructiei (care este cota finita a parterului) exprimata in cote absolute (fata de reper Marea Neagra - RMN) sau raportata la repere fixe existente in teren (cota strazii, bordura trotuarului, etc.);

- cotele de gabarit (pe trei dimensiuni) ale constructiilor proiectate si mentinute, raportate la limitele parcelei sau la alte repere din teren; cotele de nivel, raportate la cota 0,00, pentru cornisa si coama, cotele de nivel ale trotuarelor constructiei, aleilor, platformelor, etc., dupa caz pozitia si cota de nivel la coama si la cornisa (streasina) a calcanelor invecinate; se va evidentia modul de respectare a retragerilor fata de limitele de proprietate impuse prin certificatul de urbanism;

- constructiile subterane, cum ar fi dupa caz: bazinul vidanjabil, putul pentru alimentarea cu apa, rezervorul de combustibil, camine, etc., cu precizarea cotelor de capac si de radier;

- amenajarea incintei (trotuare, parcaje, platforme, accese pietonale sau carosabile, imprejmuiri, etc.);

- spatiile verzi existente si propuse;

- constructiile provizorii si amenajarile pentru organizarea de santier (in cazul constructiilor de mai mica amploare pentru care nu se elaboreaza un proiect distinct pentru organizarea de santier);

- alte parti construite si de instalatii subterane si supraterane existente in incinta;

- elementele de trasare: cotele de interax ale constructiei si distantele fata de repere fixe existente pe teren (imprejmuiri sau constructii existente, bordura trotuarului, stalpi pentru retele electrice, etc.); in cazul constructiilor mari sau cu o planimetrie complexa pentru trasarea constructiei trebuiesc precizate coordonatele de colt ale acesteia, raportate la un sistem de coordonate local sau la sistemul de coordonate national; in cazul constructiilor mai mici, cu o forma simpla, rectangulara, elementele de trasare se pot preciza numai pe planul de sapatura sau de fundatii. 

b - Planurile tuturor nivelurilor subterane si supraterane (subsol, parter, etaje, mansarda) - sc.1:50, (sc. 1 :100 sau 1:200 in cazul constructiilor de mari dimensiuni, cu mai multe zone sau travei identice, care se detaliaza la sc.1:50) - reprezinta sectiuni orizontale prin volumul constructiei si care trebuie sa precizeze:

- reteaua de axe, pe doua directii, pentru pozitionarea si trasarea elementelor structurale (pereti portanti, diafragme, stalpi, coloane) sau a altor parti ale constructiei;

- conformarea planimetrica a constructiei la nivelul respectiv, reprezentata grafic diferentiat pentru evidentierea clara a structurii de rezistenta, a inchiderilor exterioare si a compartimentarilor interioare, cu indicarea materialelor de constructie folosite (caramida, beton armat, gips-carton, lemn, etc.), a golurilor pentru usi (cu indicarea sensului de deschidere), ferestre;

- golurile principale, cosurile si ghenele pentru instalatii, a mobilierului si a echipamentelor fixe (dulapuri inzidite, obiecte sanitare, pozitia caloriferelor, etc.);

- cotele exterioare de ansamblu ale constructiei, cotele de interax si de pozitionare ale golurilor de pe fatada; cotele de gabarit si partiale ale tuturor spatiilor interioare; cotele de pozitionare si de gabarit (latime/inaltime) ale tuturor golurilor pentru usi, ferestre si instalatii (din pereti si plansee), cu precizarea inaltimii pragurilor sau a parapetilor (raportate la suprafata finita a pardoselii); cotele de nivel la finit (raportate la cota 0,00);

- tipurile (marcile sau indicativele) de usi, ferestre sau pentru alte sisteme de inchidere ale golurilor (trape, chepenguri, grilaje, etc.), pentru alte confectii metalice sau din lemn;

- destinatia (functiunea), numarul sau indicativul si suprafata fiecarui spatiu in parte;

- precizarea, dupa caz, a spatiilor care se incadreaza in categorii de pericol de incendiu (cum ar fi centralele termice, garajele, depozitele, etc.);

- finisajele interioare (pardoseli, pereti, plafoane), scrise pe fiecare spatiu (incapere) in parte sau sub forma de tabel de finisaje (prezentat pe plansa sau intr-o anexa la partile scrise);

- precizarea pentru ansamblul constructiei sau dupa caz pentru parti ale constructiei a urmatoarelor: categoria de importanta (conform HGR 766/1997), riscul de incendiu si gradul de rezistenta la foc (conform normativului P118/1999), cota 0,00; (acestea se inscriu de regula pe planul parterului ca plan director al constructiei);

- marcarea liniilor de sectiune si a zonelor de plan detaliate la scara mai mare in alte parti ale proiectului;

- alte note si mentiuni considerate ca necesare pentru explicitarea solutiilor prevazute (dupa caz), inclusiv precizarea actelor normative care trebuiesc respectate in executia lucrarii.

c - Planul acoperisului (sarpanta sau terasa) - sc.1:50 sau 1:100, cuprinde proiectia pe orizontala a acoperisului, in care se precizeaza urmatoarele:

- materialele si solutiile tehnice pentru invelitoare si pentru colectarea apelor pluviale, cu indicarea pantelor de scurgere;

- pozitia cosurilor, tabacherelor, aerisirilor pentru instalatiile sanitare, antenelor radio-TV, dispozitivelor parazapada sau a altor accidente care strapung invelitoarea;

- eventuale detalii specifice pentru racordarea invelitorii la constructiile existente invecinate sau/si detalii de rost;

- cotele de ansamblu si pe parti ale acoperisului, raportate fata de axele si de perimetrul exterior ale constructiei, dimensiunile si cotele de nivel (raportate la cota 0,00) pentru stresini, cornise, atice, coama, cosuri, etc.

d - Sectiuni caracteristice prin volumul construit - sc.1:50 sau 1:100, (in zona de cea mai mare panta a acoperisului, in zona scarii, etc.) si din care sa rezulte:

- conformarea pe verticala a spatiilor interioare si a acoperisului;

- indicarea in scris si printr-o grafica diferentiata a elementelor de constructie sectionate (plansee si grinzi din beton armat, metal sau lemn, compartimentari - zidarii, pardoseli, plafoane suspendate, termo - hidroizolatii, dupa caz sarpanta si invelitoare, etc);

- cota 0,00 si cotele de nivel (la finit si la beton) raportate la cota 0,00 pentru parti de constructie (fundatii, plansee, grinzi, pardoseli, stresini, atice, coama acoperisului, etc.);

- cotele de gabarit pe inaltime ale spatiilor interioare, ale parapetilor sau a altor parti de constructie;

- grosimea straturilor de finisaj la pardoseli, care determina cota de nivel pentru placile din beton armat;

- zonele detaliate la scara mai mare in alte parti ale proiectului;

- solutiile de racordare la o constructie existenta, in cazul alipirii la calcan, in special la nivelul fundatiilor si a acoperisului.

e - Toate fatadele - sc.1:50 sau 1:100, in care se prezinta aspectul exterior al volumului construit cu precizari privind:

- materiale de finisaj (la soclu, pereti, tamplarie, acoperis, etc.), inclusiv culorile acestora;

- cota 0,00 si cotele de nivel raportate la cota 0,00;

- indicarea racordarii constructiei la nivelul terenului amenajat (trotuare, scari exterioare, pereti de sprijin, etc.);

- fatadele cladirilor alaturate si detaliile de racordare ale constructiei proiectate la acestea, in cazul incadrarii intr-un front construit existent.

f - Tablourile de tamplarie din lemn si/sau metalica (ferestre, usi) si confectii metalice (trape, scari, gratare, etc.), intocmite pe tipuri de tamplarie (cu precizarea indicativelor-marcilor conform planurilor de nivel), cu precizarea elevatiei pentru fiecare tip in parte, materiale, modul de alcatuire, dimensiunile golului de zidarie, dimensiunea propriu-zisa a tamplariei, numarul total de bucati, sensurile de deschidere (si numarul de bucati pentru fiecare sens), suprafata pe bucata si totala, alte indicatii si note necesare comandarii si executarii tamplariilor si a altor confectii.

I - TABLOU TAMPLARIE LEMN - USI    - model -

IND.

(Indicativ

tamplarie)

elevatie

descriere

dimensiuni

L/H (cm)

nr.

buc.

total

numar

bucati

suprafata

(mp)

grosimea

captuselii

OBS.

gol

tamplarie

stg.

dr.

buc.

total

30 cm

18 cm

UL1

II - TABLOU CONFECTII METALICE    - model -

IND.

(Indicativ

confectie)

ELEVATIE

DESCRIERE

Nr.

buc.

Greutatea

(kg)

Suprafata

(mp)

OBS.

buc.

total

buc.

total

CM1

g - Detaliile de executie caracteristice constructiei - sc.1:20, 1:10, 1:5, dupa caz pentru parapeti, scara, termo-hidroizolatii, streasina, invelitoare, jardiniere, etc., considerate de catre proiectant ca necesare pentru explicitarea in totalitate a solutiilor prevazute.

In cazul interventiilor la constructii existente, pentru remodelarea, reabilitarea sau conservarea acestora, se va prezenta suplimentar :

- releveul constructiei existente sc.1:100 sau 1:50 (planurile tuturor nivelurilor, sectiuni, fatade, documentar foto).

Piesele desenate vor avea un continut similar cu cel pentru constructiile noi, cu evidentierea lucrarilor de dezafectare, de modificare sau extindere propuse, rezultate prin suprapunerea dintre releveu si propunerea de remodelare a constructiei existente, cu marcarea zonelor care se demoleaza, se mentin si care se adauga.

Toate plansele pentru arhitectura vor fi semnate si stampilate de verificatori tehnici de proiecte atestati pentru cerintele de calitate 'B','C','D','E','F', dupa caz.

6.2 - Proiectul pentru structura de rezistenta cuprinde urmatoarele:

a - Planurile de sapatura si fundatii - sc.1:50, in care se precizeaza:

- tipurile de fundatii si conformarea acestora, zonele de sapatura mecanica si manuala (in raport de complexitatea constructiei planurile de sapatura si de fundatii sunt prezentate pe planse separate sau intr-un plan comun);

- precizarea cotei 0,00 in cote absolute sau raportata la teren sau la alte repere fixe, conform planurilor de amplasament si de arhitectura;

- cotele de adancime ale sapaturii si ale fundatiilor propriu-zise, raportate fata de cota terenului si de cota 0,00; cotele de interax, generale si partiale ale fundatiilor;

- detalii de conformare si sprijinire ale taluzurilor sapaturii;

- marcarea sectiunilor caracteristice prin fundatii, detaliate in alte parti ale proiectului;

- note privind caracteristicile geotehnice ale terenului;

- marcile de beton si de otel prevazute;

- traseele sau/si golurile pentru instalatiile care se inglobeaza in fundatii si indicatii privind asigurarea prizei naturale de pamant (daca este cazul, conform proiectului pentru instalatii electrice);

- alte precizari privind tehnologia de executie a fundatiilor;

- precizarea categoriei de importanta a cladirii (conform HGR 766/1997), a zonei seismice si a clasei de importanta (conform normativului P 100/1992).

b - Detalii de fundatii (sectiuni caracteristice) - sc.1:50; 1:20 sau 1:10, in care se expliciteaza toate tipo-dimensiunile de fundatii prevazute in planul de fundatii, cu solutiile si extrasele de armare, solutiile de hidroizolare ale peretilor subsolului, alte solutionari impuse de caracteristicile geotehnice ale terenului sau de particularitatile constructiei.

c - Tehnologia de executie si detaliile de fundatii pentru alipirea la calcan cu o constructie existenta - daca este cazul.

d - Planurile de cofraj si de armare pentru peretii subsolului (daca este cazul) - sc.1:50 sau 1:20, inclusiv sectiunile caracteristice, elevatii, detalii si extrase de armaturi.

e - Planurile de cofraj si armare - sc.1:50 si extrasele de armaturi pentru toate planseele din beton armat, cu indicarea sectiunilor caracteristice, a cotelor de executie si a golurilor functionale sau pentru instalatii care trebuiesc executate in plansee.

f - Planurile de cofraj, armare si detalii - sc. 1:50, 1:20, 1:10 (sectiuni caracteristice) si extrase de armaturi pentru pereti (diafragme), centuri, grinzi, stalpi din beton armat.

g - Dupa caz se mai prezinta detaliile de executie pentru: armarea zidariei, buiandrugi, planseele din lemn, structurile metalice.

h - Planul sarpantei - sc.1:50 si detaliile de sarpanta sc.1:20, 1:10 (daca este cazul), extrasul de materiale (lemn sau/si metal).

Pe toate planurile de structura se vor specifica marcile de calitate si de rezistenta pentru materialele prevazute (beton, mortare, armaturi, laminate), alte note pentru explicitarea solutiilor prevazute.

i - Detalii tehnologice privind executarea structurii de rezistenta - in cazul constructiilor care au o mare complexitate structurala si/sau de executie, proiectul pentru structura de rezistenta va contine un subcapitol care sa prezinte intr-o forma cat mai explicita solutiile si fazele de executie, cum ar fi cele pentru executarea si sprijinirea sapaturilor de mare adancime sau in terenuri de fundare slabe, pentru solutii de fundare speciale (pe piloti sau perne de balast, etc.), pentru subsolurile realizate in totalitate sau partial in incinte protejate cu pereti mulati sau coloane forate, pentru montarea structurilor prefabricate s.a.

In cazul interventiilor la constructii existente, piesele scrise si desenate pentru structura de rezistenta vor avea acelasi continut-cadru, adaptat dupa caz la specificul solutiilor de consolidare, extindere sau/si supraetajare avute in vedere.

Toate plansele pentru structura de rezistenta vor fi semnate si stampilate de verificatorul tehnic de proiecte atestat pentru subcerintele de calitate 'A' corespunzatoare tipurilor de structuri prevazute in proiect (beton armat, constructii metalice, structuri subterane, fundatii, etc.).

In cazul interventiilor la o constructie existenta, plansele pentru structura de rezistenta vor fi semnate si stampilate si de expertul tehnic atestat in limita de responsabilitate pentru solutiile prevazute de raportul de expertiza intocmit pentru lucrarea respectiva.

6.3 - Proiectele pentru instalatiile generale aferente constructiei (incalzire - climatizare, electrice, sanitare, gaze) cuprind solutionarile fiecarui tip de instalatie interioara, inclusiv pentru incinta, pana la caminul de racord pentru canalizare si contoarele de bransament (electric, apa, gaze).

Se prezinta urmatoarele piese desenate intocmite pentru fiecare specialitate in parte:

a - Planurile tuturor nivelurilor - sc.1:50, cu indicarea traseelor, coloanelor si a echiparilor specifice, dupa caz corpuri de incalzire, tubulatura de ventilatie sau climatizare, aparate electrice (tablouri, prize, locuri de lampa), obiecte sanitare, etc.

b - Schemele functionale si de montaj ale fiecarui tip de instalatie, cum ar fi schemele de echipare ale centralei termice, de climatizare, schemele tablourilor electrice, schemele retelelor de curenti slabi (telefonie, TV, retea de calculatoare, semnalizare, alarmare, etc.), statia de hidrofor, etc.

c - Planurile de coordonare ale retelelor edilitare (electrice, apa, canal, gaze, telefoane) din incinta - dupa caz sc.1:500, 1:200 sau 1:100, intocmite conform planului de situatie privind amplasarea noii constructii si care vor cuprinde toate traseele retelelor edilitare din incinta, subterane sau aeriene, pozitionarea caminelor de traseu, de racord si de bransament, cu precizarea cotelor de nivel pentru conducte si pentru radierele si capacele caminelor (daca nu au fost cuprinse in planurile de amplasament).

Functie de complexitatea retelelor edilitare si de dimensiunile incintei se va elabora un plan general care sa cuprinda toate retelele edilitare prevazute (solutie recomandabila) sau planuri distincte pentru fiecare tip de retea, cu asigurarea coordonarii intre acestea.

In raport cu categoria de importanta a constructiei sau/si a instalatiilor prevazute plansele pentru instalatiile generale vor fi semnate si stampilate de verificatori tehnici de proiecte atestati pentru cerintele de calitate specifice fiecarui tip de instalatie in parte.

6.4 - Proiectul pentru dotari si instalatii tehnologice (daca este cazul), cuprinde de regula urmatoarele piese desenate redactate la o scara convenabila:

- planuri de ansamblu;

- schemele fluxurilor tehnologice;

- planurile de montaj ale echipamentelor si utilajelor.

Se mai prezinta, dupa caz, grafice de functionare, scheme, fise cu parametrii instalatiilor tehnologice prevazute, etc.

6.5 - Proiectele pentru lucrarile conexe constructiei (amenajari exterioare, bazine vidanjabile, rezervoare de combustibil, camine, sistematizarea verticala a terenului, drumuri, platforme, parcaje, imprejmuiri, etc.) - daca este cazul.

Acestea cuprind, functie de specificul lucrarii:

- planuri de ansamblu sc.1:500; 1:200 sau 1:100 (conform planului de situatie privind amplasarea noii constructii) cu evidentierea lucrarilor respective, a cotelor de trasare si de gabarit, etc.;

- alte desene (planuri, sectiuni, elevatii) si detalii intocmite la o scara grafica convenabila, care sa expliciteze solutiile propuse pentru lucrarile in cauza.

Pentru constructiile de amploare mica sau medie lucrarile conexe sunt cuprinse in proiectul pentru arhitectura (imprejmuiri, alei pietonale, trotuare, etc.) si in cel pentru structura de rezistenta (alei carosabile de incinta, parcaje, bazin vidanjabil si de combustibil, camine, etc.), cu precizarea amplasarii acestora din urma in planul de situatie din proiectul pentru arhitectura si in planurile privind retelele edilitare de incinta din proiectele pentru instalatii.

6.6 - Proiectele pentru bransamente si racorduri la retelele edilitare (energie electrica, apa-canal, gaze, telefoane) si cele pentru devierea eventualelor retele care greveaza amplasamentul - se intocmesc numai de proiectanti atestati (agreati) de catre furnizorii de utilitati si sunt intocmite intr-o forma specifica cerintelor acestora. Pot fi contractate de proiectantul general, mandatat de catre beneficiar sau in mod direct de catre acesta, pe baza parametrilor tehnico-functionali si de consum stabiliti prin proiectul tehnic al noii constructii.

6.7 - Proiectul pentru organizarea de santier

- planul general privind organizarea de santier, sc 1:200 sau 1:100 (in cazul lucrarilor de mare amploare), va fi redactat conform planului de situatie privind amplasarea viitoarei constructii si va cuprinde dispunerea tuturor amenajarilor si constructiilor provizorii necesare lucrarilor de executie (baracamente, depozite inchise sau deschise pentru materiale, platforme de lucru, amplasarea utilajelor de ridicat, rampa de spalare autocamioane, imprejmuirea provizorie, accesele in santier, etc.).

Dupa caz, se marcheaza suprafetele de teren din domeniul public sau/si privat ocupate temporar de lucrarile de santier (pentru care este necesara inchirierea) si eventualele devieri temporare ale circulatiei pietonale sau/si auto si se prevad masurile de protectie si de semnalizare ale santierului.

REDACTAREA PROIECTULUI TEHNIC

- Numarul de planse si modul de redactare ale proiectelor de specialitate din cadrul proiectului tehnic variaza in functie de dimensiunile si de complexitatea constructiei, precum si de stilul propriu al autorilor. Pentru o multiplicare economica, cat si pentru o arhivare facila, este recomandabil ca plansele sa corespunda formatelor standard, de regula de la A4 la A0.

- Cartusul este piesa de identificare a fiecarei planse din proiect, dispus in partea dreapta - jos a acesteia si care conform celor prevazute in Anexa 1 din Legea 50/1991 (republicata) si in Normele metodologice de aplicare ale acesteia, aprobate prin Ord. MTCT 1430/2005 va avea continutul si formatul prezentat mai jos.

NUME 5)

SEMNATURA

CERINTA 8)
REFERAT / EXPERTIZA NR./DATA 9)
Pr.nr. 10)

SEMNATURA

Scara:

Titlul proiectului:

Faza:

P.A.C.

SEF PROIECT

PROIECTAT

Data: 4)

Titlul plansei:

Pl.    nr.

DESENAT

NOTA:

numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inregistrare la Registrul Comertului (pentru societatile comerciale de proiectare) sau numarul de inregistrare in TNA (pentru birourile individuale de arhitectura);

titlul proiectului

titlul plansei

data elaborarii proiectului

numele si titlul profesional

calitatea elaboratorilor

calitatea de verificator de proiecte atestat / expert tehnic, dupa caz

cerinta de calitate conform Legii nr.10/1995 pentru care s-a facut verificarea

titlul referatului de verificare/expertizei tehnice nr. si data acestuia

numarul proiectului la elaborator

Cartusul mai poate sa cuprinda sigla biroului de proiectare, adresa si numarul de telefon/fax ale acestuia, numele si semnatura altor responsabili ai biroului de proiectare (director, verificatorul intern al proiectului, altul decat verificatorul tehnic atestat), etc.

In cazul proiectelor de mai mare complexitate sau/si al celor elaborate de mai multe birouri de proiectare specializate, deasupra cartusului se mai inscrie proiectantul general (inclusiv numele si semnatura sefului de proiect complex) si lista de coordonare, care cuprinde numele si semnatura colaboratorilor de la celelalte specialitati, altele decat cea la care se refera plansa respectiva si prin care se certifica prevederea in plansa respectiva a conditionarilor impuse de fiecare specialitate in parte.

Deasupra cartusului se mai plaseaza un tabel in care sa fie inscrise data, natura si autorul eventualelor modificari facute pe original fata de exemplarul predat initial.

Originalele proiectului (parti scrise si desenate) sunt proprietatea arhitectului (proiectantului) reprezentat de firma sau biroul de proiectare.

Arhivarea proiectului in forma originala este obligatorie cel putin 10 ani pentru partile de arhitectura si instalatii si pe toata durata de existenta a constructiei pentru partea de structura, intr-o forma care sa permita multiplicarea.

DEVIZUL LUCRARILOR DE INVESTITII

Devizul este documentatia economica prin care se stabilesc toate cheltuielile necesare realizarii lucrarilor de constructii si instalatii prevazute in proiectul tehnic.

Structura si metodologia de elaborare a devizului general pentru un obiectiv de investitie si a devizului pe obiect de investitie sunt stabilite prin HGR , completata de HGR 935/2003 si este obligatorie in cazul investitiilor din fonduri publice si optionala in cazul investitiilor din fonduri private.

Devizul pentru o investitie include urmatoarele niveluri principale de elaborare:

- Devizul general pentru un obiectiv de investitie si care se refera la ansamblul tuturor cheltuielilor necesare realizarii acestuia, defalcat daca este cazul pe obiecte (parti) de investitie;

- Devizul general pentru un obiect de investitie (parti ale obiectivului de investitie, cu functiune distincta in cadrul ansamblului acestuia, definite de proiectant din faza de anteproiect - studiu de fezabilitate). Devizul pe obiect este sintetic si valoarea sa se obtine prin insumarea valorilor pentru categoriile de lucrari necesare construirii si echiparii obiectului de investitie, la care se aplica T.V.A.

- Devizul pe categorii de lucrari (arhitectura - finisaje, structura, instalatii generale aferente constructiei, etc.), stabilite estimativ sau pe baza listelor cu cantitatile de lucrari si de materiale si a preturilor acestora fara T.V.A.

Devizele la toate nivelele de elaborare, intocmite la faza de anteproiect - studiu de fezabilitate si/sau proiect tehnic se actualizeaza dupa incheierea contractelor de antrepriza si de achizitie, pe baza preturilor si a valorilor pe categorii de lucrari.

7.1 - Devizul general pentru un obiectiv de investitie

In capitolele/subcapitolele devizului general se cuprind urmatoarele cheltuieli:

a - Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

- Obtinerea terenului - cheltuieli pentru cumpararea de terenuri, plata concesiunii - redeventei pe durata realizarii lucrarilor, exproprieri, despagubiri, schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporara sau definitiva din circuitul agricol, precum si alte cheltuieli de aceeasi natura.

- Amenajarea terenului cheltuieli pentru pregatirea amplasamentului si care constau in demolari, demontari, defrisari, devieri retele de utilitati din amplasament, sistematizari pe verticala, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizarii lucrarilor pentru investitia de baza), devieri de cursuri de apa, stramutari de localitati sau de monumente istorice etc.

- Amenajari pentru protectia mediului cheltuielile efectuate pentru lucrari si actiuni de protectia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor, precum: plantare de copaci, reamenajare de spatii verzi.

b - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivului de investitie, la nivel de incinta precum si pentru racordarile/bransamentele la retelele de utilitati cum ar fi: alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrica, telefonie, radio-tv, drumuri de acces, cai ferate industriale.

c - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

- Studii de teren - geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, topografice si de stabilitate a terenului pe care se amplaseaza obiectivul de investitie.

- Taxele si alte cheltuieli pentru obtinerea avizelor, acordurilor si autorizatiilor, cum ar fi cele pentru: certificatul de urbanism, avizele/acordurile pentru racorduri si bransamente, acordul de mediu, avizul PSI, autorizatia de construire, certificatul de nomenclatura stradala, si adresa, documentatia si obtinerea numarului cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in cartea funciara, alte avize si acorduri prevazute in actele normative.

- Proiectare si inginerie pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (anteproiect - studii de prefezabilitate si de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de executie), pentru verificarea tehnica a proiectarii, pentru expertiza tehnica (dupa caz), precum si pentru elaborarea documentatiilor necesare obtinerii acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente obiectivului de investitie si a documentatiilor ce stau la baza emiterii avizelor si acordurilor impuse prin certificatul de urbanism (documentatii urbanistice - PUZ sau PUD, studii de impact, studii/expertize de amplasament, etc.).

- Organizarea procedurilor de achizitie - pentru elaborarea si prezentarea cererilor de oferta, precum si pentru multiplicarea acestora, exclusiv cele cumparate de ofertanti, toate celelalte cheltuielile in legatura cu procedurile de achizitie.

- Consultanta, dupa caz, pentru elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de piata, de evaluare, etc.

- Asistenta tehnica, dupa caz, din partea proiectantului (cand aceasta nu intra in tarifarea proiectarii), asigurarea supravegherii executiei prin inspectori de santier desemnati de beneficiar.

d - Cheltuieli pentru investitia de baza

- Constructii si instalatii - cuprind cheltuielile aferente executiei tuturor obiectelor cuprinse in obiectivul de investitie: cladiri, constructii speciale, instalatii aferente constructiilor, precum: instalatii electrice, sanitare, instalatii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, telefonie, PSI, radio-tv, internet si alte tipuri de instalatii impuse de destinatia obiectivului. Acestea se defalca pe obiecte de investitie, determinate prin devizul pe obiect.

- Montajul utilajului tehnologic (daca este cazul) - se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice si al utilajelor incluse in instalatiile functionale, inclusiv retelele aferente necesare functionarii acestora, defalcate pe obiecte de investitie.

- Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (daca este cazul) - cuprind cheltuielile pentru procurarea utilajelor si echipamentelor tehnologice, precum si a celor incluse in instalatiile functionale, defalcate pe obiecte de investitie.

- Utilaje fara montaj si echipamente de transport (daca este cazul) - includ cheltuielile pentru procurarea utilajelor si echipamentelor care deservesc fluxul tehnologic si comporta durate scurte de amortizare fata de cele ale constructiilor, defalcate pe obiecte de investitie.

- Dotari (daca este cazul) - cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care intra in categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, precum: mobilier, dotari PSI, dotari de uz gospodaresc, dotari privind protectia muncii si, dupa caz, utilaje si echipamente independente cu durata mare de serviciu, defalcate pe obiecte de investitie.

e - Alte cheltuieli

- Organizarea de santier - cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare constructorului (antreprenorului general) in vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii-montaj, estimate de catre proiectant, in baza unui deviz ce tine seama de tehnologia si graficul de lucru aferente lucrarilor de baza, de amplasamentul obiectivului, posibilitatile de bransare la utilitati. Sunt incluse cheltuielile pentru lucrarile de constructii si instalatii aferente organizarii de santier si ch eltuielile conexe organizarii de santier (pentru obtinerea autorizatiei de executie a lucrarilor de organizare de santier, taxe de amplasament si pentru intreruperea temporara a retelelor de transport sau distributie a utilitatilor, contracte temporare cu furnizorii de utilitati, cu unitati de salubrizare s.a.)

Comisioane, taxe, cote legale si costuri de finantare cum ar fi dupa caz: comisionul bancii finantatoare, costul eventualului credit (dobanzile aferente pe durata executiei obiectivului), cota de 0,7% aferenta inspectiei pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii, cota de 0,1% pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii, taxa pentru timbrul de arhitectura, cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina beneficiarului, precum si alte cheltuieli de aceeasi natura, stabilite in conditiile legii.

- Cheltuieli diverse si neprevazute - e stimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la cap./subcap. 1.2, 1.3, 2, 3 si 4 ale devizului general, in functie de natura si complexitatea lucrarilor si poate fi de pana la 5 % in cazul obiectivelor de investitii noi, precum si al reparatiilor capitale, extinderilor, transformarilor, modificarilor, modernizarilor, reabilitarii la constructii si instalatii existente; de pana la 15 % i n cazul lucrarilor de consolidare (in functie de natura si complexitatea lucrarilor). Din procentul stabilit se acopera, dupa caz, cheltuielile rezultate in urma modificarilor de solutii tehnice, cantitati suplimentare de lucrari, utilaje sau dotari ce se impun pe parcursul derularii investitiei, precum si cheltuielile de conservare pe parcursul intreruperii executiei din cauze independente de beneficiar.

f - Cheltuieli pentru darea in exploatare

- Pregatirea personalului de exploatare in vederea utilizarii corecte si eficiente a utilajelor si tehnologiilor prevazute prin proiect.

- Probe tehnologice - cuprind cheltuielile aferente executiei probelor/incercarilor, prevazute in proiect, rodajelor, expertizelor la receptie. In situatia in care se obtin venituri ca urmare a probelor tehnologice, in devizul general se inscrie valoarea rezultata prin diferenta dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor si veniturile realizate din acestea.

Structura devizului general pentru un obiectiv de investitii este sintetizata in tabelul din Capitolul 7 - Anexa 04.

Devizul general pentru un obiect de investitie are un continut-cadru precizat in tabelul din Capitolul 7 - Anexa 05.

7.3 - Devizele pe categorii de lucrari (arhitectura - finisaje, structura, izolatii, instalatiile generale aferente constructiei, drumuri, terasamente, etc.), sunt stabilite pe baza antemasuratorilor - listele cu cantitati de lucrari si de materiale si a preturilor acestora fara T.V.A. si se compun din urmatoarele:

I - Cheltuieli directe - care cuprind valorile pentru materiale, manopera, utilaj si transport, conform incadrarilor din indicatoarele de norme de deviz, din care rezulta valorile efective de executie.

II - Cheltuieli conexe - care cuprind valorile impuse de taxe (CAS, CASS, fond risc, invatamant, somaj, etc. care se aplica la valorile pentru manopera), alte cheltuieli determinate procentual (cote de deviz), cum ar fi cele de aprovizionare (aplicate la valoarea materialelor), cota pentru activitati indirecte (corespunzatoare intregii valori) .

- Cota de profit care se aplica la valoarea insumata a capitolelor I si II.

Devizele pe categorii de lucrari se alcatuiesc de regula pe stadii fizice si pe specialitati sau pe parti ale acestora si sunt centralizate in devizul pe obiectul de investitii.

DETALII DE EXECUTIE - DE

Detaliile de executie nuanteaza la nivel de amanunt solutiile stabilite in proiectul tehnic, fara modificarea autorizatiei de construire si a costurilor prevazute prin devizul aprobat de catre beneficiar.

Elaborarea detaliilor de executie reprezinta, cel putin teoretic, etapa finala a elaborarii proiectului realizata dupa insusirea (aprobarea) de catre beneficiar a proiectului tehnic si dupa emiterea autorizatiei de construire.

Dimensiunea (continutul-cadru) si evaluarea fazei de detalii de executie depinde de urmatoarele:

- complexitatea lucrarii,

- caracterul solutionarilor din proiect, de unicat sau de lucrari curente,

- tehnologii specifice de executie,

- specificatiile tehnice privind materialele de constructie, utilajele si echipamentele folosite si care impun intr-o masura mai mica sau mai mare detalieri fata de proiectul tehnic.

Elaborarea detaliilor de executie se face practic in paralel cu executia lucrarilor si implica cunoasterea exacta a tipodimensiunilor si a specificatiilor tehnice pentru materialele si echipamentele care se pun in opera cat si posibilitatea de adaptare punctuala a proiectului tehnic la conditiile concrete de executie.

Nivelul de elaborare a detaliilor de executie depinde intr-o mare masura de gradul de exigenta a arhitectului si a celorlalti colaboratori ai sai pentru transpunerea intocmai a solutiilor avute in vedere prin proiectul tehnic.

Cu acordul beneficiarului si sub supravegherea arhitectului sau dupa caz a altui proiectant de specialitate anumite categorii de detalii pot fi elaborate de care antreprenori (mai ales pentru lucrari obisnuite), de furnizorii de materiale si echipamente sau de catre birouri de proiectare specializate in lucrari de mare complexitate care implica un nivel tehnologic ridicat cum ar fi: peretii cortina, tamplaria speciala din lemn, PVC sau profile de aluminiu cu geam termopan, stereotomie, instalatii de ventilatie sau climatizare, detalii de montaj pentru ascensoare, instalatii sau alte echipamente, etc.

8.1 - Detaliile de executie pentru arhitectura - sc.1:20, 1:10, 1:5, 1:2, 1:1 (altele decat cele cuprinse in proiectul tehnic sau adaptari ale acestora si care nu fac obiectul unui eventual proiect de amenajari interioare), dupa caz pentru:

- balustrade sau/si parapeti;

- placarea scarilor interioare si exterioare;

- plafoane suspendate;

- zone caracteristice pentru fatade (detalii de travee);

- mascarea instalatiilor;

- termo-hidroizolatii, inclusiv racordarea la suprafetele verticale, detalii de rost;

- detalii pentru acoperis, invelitoare, streasina;

- jardiniere;

- alte detalii considerate de catre proiectant ca necesare pentru explicitarea in totalitate a solutiilor prevazute in proiectul tehnic.

La acestea se adauga consilierea beneficiarului la alegerea materialelor pentru finisaje (tipodimensiuni si culori) cum ar fi: piatra naturala, gresie, faianta, lambriuri, parchet, mocheta, tamplarie, in limita in care punerea in opera a acestora este obisnuita si nu implica desene speciale de montaj si insusirea detaliilor prevazute de furnizori pentru tamplaria interioara si exterioara (inclusiv de tip pereti cortina) sau a altor furnituri prefabricate (grile, jaluzele, etc.) in concordanta cu specificatiile din proiectul tehnic si tablourile de tamplarie sau adaptarea acestora la oferta furnizorilor.

In cazul constructiilor cu un grad ridicat de reprezentare, la care se prevad finisaje interioare si exterioare pretioase (piatra - marmura, gresie, faianta, lambriuri si parchete din esente scumpe, plafoane suspendate, panouri decorative, vitralii, semineuri, mobilier, vopsitorii decorative, etc.) rezolvarile pentru finisaje la nivel de detalii de executie, armonizate intr-un concept decorativ unitar, coordonate cu proiectele de arhitectura si instalatii aferente constructiei (in special pentru iluminat), vor face obiectul unui:

- proiect de amenajari si decoratiuni interioare si dupa caz a unui

- proiect de stereotomie (pentru lucrarile din piatra - marmura, interioare si exterioare),

contractate si tarifate suplimentar fata de onorariul de baza.

8.2 - Detaliile de executie pentru structura de rezistenta cuprind de regula:

- adaptari ale fundatiilor la conditiile geotehnice reale rezultate dupa executarea sapaturii generale, dupa caz, cand studiul geotehnic nu a putut prelimina toate conditiile specifice de fundare, pentru terenuri dificile, la alipiri la calcan cu o constructie existenta la care nu s-a putut cunoaste exact cota de fundare sau in zone construite anterior sau cu o incarcatura arheologica, etc.;

- detalieri si prevederi suplimentare privind solutiile de protectie a constructiilor existente alipite la calcan;

- detalii tehnologice privind executia structurii de rezistenta adaptate posibilitatilor tehnice ale antreprenorului;

- modificari ale sectiunilor de armare determinate de posibilitatile de aprovizionare cu otel beton, etc.

8.3 - Detaliile de executie pentru instalatiile aferente constructiei implica, dupa caz, participarea proiectantilor de specialitate la selectarea ofertelor pentru utilaje si echipamente si adaptarile proiectelor tehnice la particularitatile utilajelor si echipamentelor achizitionate corespunzator prescriptiilor producatorilor sau furnizorilor.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate