Stanislaw Moniuszko
Nascut la Ubielu pe
data de 5 mai 1819, compozitor, dirijor si pedagog, Stanislaw Moniuszko,
compune 268 de melodii, opereta, balete si opera. Stanislaw a petrecut cea mai
mare parte a copilariei la Varsovia
si la Minsk.
Primele lectii de pian
si de muzica le-a luat de la mama sa Jelizaweta, iar apoi a
invatat cu August Freyer la Varsovia.
In domeniul operei, incontestabil,
compozitorul care valorifica traditiile nationale, formand un
teatru liric romantic polonez este Stanislaw Moniuszko. “Creatiile sale reflecta dorinta de a pune in lumina
trasaturile dansurilor si cantecelor populare poloneze” ,
compozitorul fiind insa totodata puternic marcat de-a lungul
evolutiei sale de stilul operei europene, mai intai al celei franceze
si italien, apoi al celei germane. Spiritul sau inclinat spre
dramatism si patos romantic se manifesta cu precadere in arii
solistice care caracterizeaza personajele principale, precum si in
alcatuirea unor ansambluri functionale dramaturgice. Opera “Halka”
este in acest sens creatia sa reprezentativa, “atat prin romantismul unui subiect preluat din povestiri populare” ,
impletit cu un evident conflict social, cat si prin autentica
inspiratie melodica, lirica si unori patetica.
Moniuszko este si un interesant creator de opera comice “Verbum nobile”, o
satira la adresa pretentiilor nobiliare ale societatii
timpului sau – si de melodrame. Opera “Castelul stafiilor” are in
paginile sale cateva momente deosebit de frumoase, printre care o celebra
arie de coloratura in stil francez (“aria cu glockenspiel”). Tot lui Moniuzsko
ii revine meritul de a fi contribuit la crearea unui stil national in
melodica vocala, prin numeroasele lieduri compuse pe versurile
poetilor polonezi si prin editarea culegerii “Melodii din familie”,
care cuprinde 300 de miniature vocale de o simplitate rafinata, sugerand
atmosfera cantecelor populare. “De
altfel, in cultura muzicala poloneza putem constata o mare pondere a
folclorului, deosebit de bogat, o parte din trasaturile sale
caracteristice cunoscand si o larga raspandire europeana cu
secole in urma” .
Dansuri de origine poloneza figureaza in numeroasele tabulaturi
medievale, unele atrag atentia compozitorilor timpului, care se
inspira din ritmurile mazurcilor si polonezelor. Muzica
populara, a carei cercetare dateaza inca din aceasta
prima jumatate a secolului XIX, este deosebit de variata
reflectand ambianta diferitelor regiuni cu specific etnografic complex,
destul de pregnant caracterizate prin ritmuri, instrumentale, genuri si
structuri sonore modale. Cel mai raspandit pare sa fie ritmul de “mazur”
si variante ale lui.Structurile sonore pastreaza un evident
profil modal, pentatonic stravechi, ale caror sonoritati
si-au facut treptat locul in creatia compozitorilor romantici,
contribuind la specificitatea nationala a muzicii culte.
