Premisele planificarii de marketing in serviciile de difuzare a presei

Partea -I- Premisele planificarii de marketing in serviciile de difuzare a presei

Cap. 1. Marketing public in serviciile de difuzare a presei

Rolul si functiile marketingului public.

Serviciile de presa, obiect al marketingului .

Orientari strategice privind serviciile de difuzare a presei Europene.

Cap. 2. Trustul Artpress si rolul sau in piata de referinta.

2.1. Topul firmelor de difuzare a presei in Romania.

2.2. Prezentarea trustului.

2.3. Oferta de servicii a trustului.

Cap. 3. Planificarea de marketing, abordare teoretica.

3.1. Rolul planificarii de marketing in serviciile de presa.

3.2. Etapele planificarii de marketing.

3.3. Continutul planului de marketing.

Partea -II- Planul de marketing pe termen mediu la S.C. Artpress Impact S.R.L.

Cap. 4. Misiunea si obiectivele de ansamblu ale S.C. Artpress Impact S.R.L. pentru perioada 2008-2013.

4.1. Misiunea trustului Artpress.

4.2. Principiile directoare in materie de performanta.

4.3. Sistemul de valori ale trustului.

4.4. Obiectivele de ansamblu pentru perioada 2008-2013.

Cap. 5. Cercetarea externa si interna de marketing si realizarea matricei S.W.O.T.

5.1. Mediul extern al trustului.

5.2. Mediul intern al trustului.

5.3. Analiza S.W.O.T. a trustului.

Cap. 6. Strategii de marketing si planul de activitati al trustului Artpress in perioada 2008-2013.

6.1. Strategii de marketing propuse.

6.2. Mixul de marketing operational.

6.3. Planul de activitati.

6.4. Stabilirea bugetelor necesare.

6.5. Sistemul de control, revizuire si actualizare al planului de activitati.

Concluzii si propuneri.

Bibliografie.

Partea -I- Premisele planificarii de marketing in serviciile de difuzare a presei

Cap. 1. Marketing public in serviciile de difuzare a presei

Rolul si functiile marketingului public.

Tranzitia de la economia planificata, strict centralizata, administrativ-birocratica la cea de piata, puternic descentaralizata, in care orientarea si conducerea intregii activitati se face prin parghii economico-financiare, compatibile cu toate mecanismele pietei,presupune transformari profunde , adoptarea unor metode, tehnici, procedee noi ale dezvoltarii, reconsiderari de fond ale vechilor abordari de marketing , crearea unui cadru cu totul nou de desfasurare a activitatii economice la nivel national, teritorial si de organizatie.

Pentru a dobandi atribute de vitalitate, modernitate si competitivitate, firmele trebui sa fie receptive la semnalele si cerintele mediului extern, sa dispuna de o mare capacitate de adaptare la schimbari, sa dea dovada de flexibilitate in mecanismul de functioanare, deci intreaga lor activitate sa fie conceputa sa se desfasoare intr-o noua viziune – cea de marketing. Exista numeroase definitii date acestui concept. Elementele esentiale ale marketingului sunt : studierea pietei, definirea produsului sau serviciului adaptat asteptarilor consumatorului, determinarea pretului de vanzare, alegerea canalelor de distributie, realizarea vanzarii si postvanzarii.

Formarea pietei unice, libera circulatie ofera consumatorului posibilitatea de a dispune de o paleta diversificata de produse ceea ce conduce la o exigenta crescanda. De asemenea, numarul producatorilor si, implicit concurenta au crescut semnificativ. In aceste conditii, sistemul relatiilor pe care firma le are cu mediul economic-social nu se limiteaza numai la producerea si distributia de bunuri si servicii ci impune o permanenta comunicare cu acest mediu , fapt ce presupune :

• O informare permanenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor ;
• Adoptarea unor modalitati specifice de influentare a comportamentului de cumparare si de consum a cumparatorilor/utilizatorilor ;
• Modalitati de sprijinire permanenta a procesului de vanzare.

Intr-o societate dezvoltata piata nu reprezinta neaparat locul fizic unde se intalnesc si realizeaza tranzactii vanzatoriii si cumparatorii. In conditiile mijloacelor moderne de comunicare si transport, producatorul are posibilitatea de a realiza incasari majore in urma unei publicitati eficiente. Comandarea produsului se poate face prin telefon, internet iar livrarea prin posta. Astfel, producatorul si cumparatorul nu intra in contact fizic. In optica marketingului piata se defineste prin ansamblul cumparatorilor prezenti si potentiali de marfuri si nu prin simplele modalitati de efectuare a tranzactiei. Piata cuprinde structuri proprii pornind de la distributia in contextul actiunilor concurentiale. Ea se inscrie in sistemul restrictiilor juridice, financiare, sociale, fiscale. Piata este intr-o evolutie continua. De aceea este necesara cunoasterea ei atat din punct calitativ, cat si cantitativ precum si previzionata pe termen lung, mediu si scurt. Rolul marketingului intervine in previzionarea dinamicii pietei si in cazul in care cererea si oferta nu sunt egale.

Cererea reprezinta cantitatea unui bun sau serviciu care poate fi cumparata pentru un pret definit, in timpul unei unitati de timp data, pe piata. Necesitatile indivizilor sunt nelimitate in timp ce resursele sunt limitate. Necesitatea devine cerere cand se bazeaza pe posibilitatea de cumparare. Individual va alege acel produs care ii asigura cea mai mare satisfactie in limitele posibilitatilor lui financiare. In cazul in care pe piata exista o cerere negativa, sarcina marketingului este aceea de a cunoaste de ce piata nu agreaza acel produs sau serviciu, sa studieze posibilitatea de a schimba atitudinea negativa a consumatorilor fata de acel produs.

In acest sens, intreprinderea va face reduceri de preturi, va modifica produsul si va folosi o stimulare mai afectiva a consumatorului. Pentru cererea ascunsa, cand multi consumatori incearca o puternica dorinta pe care nu si-o pot satisface cu ajutorul marfurilor sau serviciilor existente pe piata, intreprinderea trebuie sa evalueze marimea pietei potentiale si sa creeze marfuri si servicii eficiente, in masura sa satisfaca cererea. Este posibil de asemenea ca pe piata sa exista o fluctuatie a cererii in functie de sezon, zile sau chiar ore, fluctuatii ce determina suprasolicitare sau subsolicitare. Sarcina marketingului este de a estompa sau echilibra aceste variatii prin distributia cererii in timp, folosind preturi flexibile, masuri de promovare, stimulare si alte masuri de trezire a interesului consumatorilor. Cand firma se confrunta cu o cerere mai mare decat oferta sarcina marketingului este denumita demarketing si are ca scop reducerea cererii prin : cresterea preturilor, reducerea service-ului in domeniul respectiv. In conditiile unui demarketing selectiv se tinde sa se reduca nivelul cererii pe acele segmente de piata care aduc profiturile cele mai mici.

Pe piata intreprinderea trebuie sa tina cont de concurentii sai. Acesti concurenti pot fi directi, cand produc acelasi bun sau serviciu, sau indirecti, cand produc substituenti ai bunului sau serviciului respectiv. Intreprinderea trebuie sa realizeze produse competitve pe piata, de calitate superioara si la pret acceptabil. Consumatorul dispune de numeroase game de produse ceea ce face ca exigentele sale sa fie din ce in ce mai crescande. De asemenea nu se mai cunoaste exact ceea ce doreste consumatorul, de aceea intreprinderea trebuie sa cunosca comportamentul acestora precum si concurentii sai. Exigentele consumatorilor se refera la calitatea produsului, pretul acestora, pretul produselor ce pot substitui bunul respectiv. Pentru realizarea unor bunuri de calitate superioara si la pret acceptabil firmele isi concentreaza atentia asupra costului de productie. De aceea analizeaza ofertele tuturor furnizorilor alegand varianta oprima.

Necesitatea marketingului intr-o intreprindere nu se reflecta numai in realizarea de produse competitive ci si in obtinerea profitului. Alaturi de celelalte elemente ale pietei, pretul exprima gradul de adaptare a activitatii societatilor comerciale la cerintele mediului, este masura realizarii functiilor esentiale ale marketingului si anume satisfacerea in conditii superioare a nevoilor consumatorilor si maximizarea eficientei economice. Pretul reprezinta un instrument al recuperarii cheltuielilor efectuate de firma si al obtinerii unor beneficii incorporate in produse. Pentru determinarea pretului se tine cont de :

Pretul materiilor prime ;

Costurile de depozitare si desfacere ;

Pretul concurentilor directi si indirecti ;

Pretul stabilit acopera cheltuielile firmei si ii asigura un castig, sub forma profitului.

In cadrul unei intrepirnderi rolul marketingului consta in :

• Investigarea pietei, a necesitatilor de consum

Realizarea acestei functii urmareste evidentierea aspectelor ce vizeaza pietele prezente si viitoare precum si ansamblul nevoilor de consum, motivatia acestora, comportamentul consumatorului. Investigatiile nu se opresc insa aici ci se extind asupra celorlalte componete ale mediului la care se raporteaza intreprinderea si anume asupra acelor factori care isi prelungesc actiunea in sfera pietei.

Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul socio-economic in care isi desfasoara activitatea. Potrivit acestei functii relatia mediu- intreprindere se reflecta intr-o noua viziune in conditiile careia intreaga activitate a firmei trebuie raportata in mod permanent la fizionomia si cerintele mediului.

Satisfacerea pe un plan superior a nevoilor de consum ale consumatorilor-utilizatorilor. Aceasta functie asigura finalitatea activitatilor economice, recunoasterea sociala de facto a concordantei dintre produsele si serviciile in care se materializeaza activitatea economica si nevoile carora le sunt destinate. Totodata, aceasta funstie presupune si educarea gusturilor consumatorilor, crearea unor trebuinte.

Maximizarea eficientei economice a intreprinderii. Realizarea acestei functii impune o judicioasa alocare a resurselor (materiale, umane, financiare) , oprimizarea structurii productiei, optimizarea desfasurarii tuturor proceselor economice care alcatuiesc fluxul complet productie-consum (productie, transport, depozitare, comercializare).

Astfel, in conditiile economiei existente si a conditiilor in care intreprinderea isi desfasoara activitatea este necesara utilizarea marketingului in vederea supravietuirii si a dominarii pe piata. Marketingul nu este necesar atunci cand cererea si oferta sunt egale sau in cazul monopolului.

Functia de marketing, ca si functia de productie creeaza utilitati pentru consumator.

Pentru a contura functiile marketingului se poate readuce in discutie una din definitiile sale recente, si anume definitia propusa de J.J.Lambin potrivit careia ,, marketingul este un proces social, orientat spre satisfacerea nevoilor si dorintelor indivizilor si organizatiilor, prin creerea si schimbul voluntar si concurential de produse si servicii generatoare de utilitati pentru cumparatori“.

Aceasta definitie pune in evidenta urmatoarele concepte cheie:

1. Nevoie, dorinta. Aceste concepte cer cunoasterea motivatiilor si comportamentelor cumparatorului.
2. Produs/ serviciu. Trimite la moduri de actiune, de productie si organizare a producatorilor pentru a raspunde nevoilor si dorintelor purtatorilor de cerere.
3. Schimb voluntar si concurential. Aduce in atentie piata si mecanismele de intalnire intre oferta si cerere; numai prin schimbul voluntar si concurential indivizii si organizatiile isi vor putea realiza mai bine obiectivele. Daca schimbul este voluntar, nu va avea loc decat daca termenii schimbului sunt generatori de utilitate pentru cei doi parteneri. Daca schimbul este concurential, riscurile de abuz de putere pe piata a producatorilor vor fi limitate.

Daca in viziunea traditionala marketingul incepea dupa ce produsul era conceput si fabricat si se termina cand era incheiat transferul juridic de proprietate intre vanzator si cumparator, in conceptia moderna de astazi, cand el reprezinta o ,,activitate strategica si o disciplina focalizata pe tinta de a determina mai multi consumatori sa cumpere mai des produsele intreprinderii“ , functiile sale nu mai pot fi considerate doar un ansamblu de sarcini pe care trebuie sa le indeplinesti pentru a realiza vanzarea fizica a unor produse.

In aceasta viziune extinsa, unii autori grupeaza functiile marketingului in interiorul intreprinderii pe mai multe paliere. Bunaoara J.J.Lambin face distinctie intre marketingul strategic si marketingul moperational, considerandu-le ca doua fatete ale unei monede . La nivel de ansamblu, se poate vorbi de un sistem de marketing al intreprinderii pus in miscare prin doua demersuri, nu contradictoriii, ci coerente si convergente strategiei generale.

Marketingul strategic, considerat demersul de analiza, se sprijina pe: analiza nevoilor indivizilor si organizatiilor; identificarea cuplurilor“produse-piete” si a diferitelor segmente de piata, actuale sau potentiale; evaluarea activitatii pietei potentiale si a ciclului de viata economica a produselor; analiza avantajului concurential al produselor intreprinderii; alegerea unei strategii de dezvoltare care sa ofere un potential de crestere si rentabilitate pentru intreprindere.

Marketingul operational, fiind un demers voluntarist, are functia esentiala de a ,,crea” cifra de afaceri planificata de intreprindere, respectiv de a ,,vinde“ si de a utiliza in acest scop mijloacele de vanzare cele mai eficace, minimizand costurile de vanzare. Acest odiectiv se sprijina pe mijloacele tactice care sustin planu de marketing.

O abordare relativ asemanatoare a functiilor marketingului o propun J.Lendrevie si D.Lindon , care departajeaza functiile marketingului pe trei planuri:

1. marketing de studiu: analiza pietei in toate dimensiunile (cumparatori, consumatori, concurenta, mediu) si comensurarea rezultatelor actiunilor intreprinse;

2. marketing strategic: functie care, logic si cronologic, preced productia si punerea in vanzare a produsului, de la alegerea pietelor tinta, la conceptia produsului, la fixarea pretului, la alegerea canalelor de distributie, la eleborarea unei strategii de comunicare;

3. marketing operational:activitatile de marketing posterioare productiei, respectiv punere in aplicare a campaniilor publicitare si de promovare, distributia si serviciile postvanzare, activitatea fortei de vanzare.

Serviciile de presa, obiect al marketingului .

Piata de media autohtona s-a dezvoltat in asemenea masura incat fiecare produs (fie ca este televiziune, radio, site sau titlu de presa scrisa) al marilor trusturi de presa beneficiaza de o atenta promovare. Fara marketing, produsul nu are audienta, nu atrage publicitate, nu devine un centru de profit si, mai devreme sau mai tarziu, moare.

Managerii trusturilor de presa stiu ca, intr-o piata extrem de concurentiala, promovarea este obligatorie pentru performantele de audienta ale ziarului sau televiziunii. Studiul realizat de agentia Bigger Group, pe baza detelor furnizate de Alfa Cont Mediawatch, arata efortul marilor companii de presa in derularea campaniilor agresive de promovare pe parcursul anului 2007. Primele 20 de companii monitorizate pe parcursul anului trecut au investit un volum total net estimat de 62.095.312 euro.
Cifra trebuie sa fie luata cu rezerve, pentru ca in campaniile de promovare au fost folosite asa-numitele bartere atat intre suporturile (publicatii, radiouri, televiziuni) aceluiasi trust de presa, cat si intre companii concurente. Majoritatea investitiilor afisate in comunicarea produselor de presa s-au facut in interiorul trusturilor pe baza de bartere, ponderea acestora ajungand la 60%.
Studiul arata ca trustul de presa Intact (nume generic ce acopera toate companiile ce opereaza televiziunile, radiourile si publicatiile familiei Voiculescu) detine primul loc in clasamentul grupurilor care si-au promovat cel mai intens produsele de media: 10 milioane de euro, volumul net estimat (cum spuneam, nu s-au putut externaliza barterele).
Probabil ca Intact este cel mai bun exemplu de grup care, detinand televiziune, radio si presa, isi faciliteaza comunicarea propriilor titluri de presa cu costuri foarte reduse. ('Gazeta Sporturilor' si 'Jurnalul National' la Antena 1 si Antena 3, dar si in cadrul propriilor titluri de presa: 'Saptamana Financiara' la Jurnalul National.) Grupurile care nu beneficiaza de un mix total de medii in portofoliu “ Adevarul Holding, EDI Romania, Ringier Romania (desi este asociat la Kanal D), SBS Broadcasting “ cheltuiesc sume sensibile mai mari in comunicare, desi incheie aliante cu alte companii.
In toata aceasta afacere sunt avantajate grupurile care au un portofoliu de produse cat mai larg: Intact, Media Pro (nume sub care opereaza televiziunile si radiouriile detinute de CME, dar si Publimedia a€“ divizia de print) si Catavencu a€“ Realitatea. 'Avantajul vine din posibilitatea promovarii produselor proprii prin bartere sau alte «aliante» in cadrul aceluiasi grup, ceea ce implica o serie de costuri scazute', afirma Costinel Bontea, media planner la Bigger Group.

Publicitatea

            Ca principala forma de promovare, atat sub aspect cantitativ cat si calitativ – prin impactul realizat –publicitatea continua sa fie confundata cu comunicarea, promovarea sau reclama.

Continutul publicitatii

            Publicitatea  este acea forma de promovare, reprezentata printr-un complex de activitati ce au drept scop, sa faca cunoscute si apreciate de catre consumatori/utilizatori, produse sau servicii destinate vanzarii, sau sa formeze atitudini favorabile fata de o idee, actiune, teorie etc.

            Succint Asociatia Americana de Marketing(AMA) defineste publicitatea ca “orice forma non-personala platita, de prezentare si promovare a ideilor, bunurilor si serviciilor, de catre un sponsor identificat.” Rezulta ca publicitatea are caracter exclusiv comercial, reprezentand o tranzactie comerciala, iar mesajul publicitar, indiferent ca este vizual, verbal sau scris este directionat catre publicul larg si nu direct catre un individ.

            Spre deosebire de promovare, publicitatea provoaca notorietate, schimba imaginea marcii, este abstracta dar isi propune sa faca produsul dezirabil, atragandu-l pe consumator si de asemenea, ea poate fi izolata, deci poate si separata de celelalte elemente promotionale, sa actioneze si sa-ti indeplineasca obiectivul. Deci publicitatea este doar o componenta a promovarii si comunicarii, avand o sfera mai restransa.

            Publicitatea nu se identifica nici cu reclama, desi in activitatea economico-sociala se intampla frecvent acest lucru.

            Reclama este doar o componenta a publicitatii, fara indoiala cea mai importanta sub toate aspectele(cantitativ, calitativ si structural) dar nu este singura.

            Asadar, publicitatea are o sfera mai larga, alaturi de reclama, include sipublicitatea gratuita ce se realizeaza prin difuzarea unor informatii ce conduc la cresterea increderii consumatorilor fata de produs, la sporirea prestigiului firmei prin: conferinte, articole, reportaje, afise, postere etc.

            Spre deosebire de reclama, publicitatea isi propune sa influenteze indirect comportamentul consumatorului si nu sa declanseze rapid decizia de cumparare. De asemenea, isi propune sa creeze o imagine favorabila despre un produs si firma, fara sa vehiculeze informatii si sa foloseasca mijloace de determinare a deciziei de cumparare.

            In literatura de marketing se utilizeaza mai multi termeni anglo-saxoni sau latini. Ne asociem celor, care desemneaza prinadvertising = reclama, iar prin publicity = publicitate, deoarece se pot face distinctiile, cu care noi am operat.

Obiectivele

      Obiectivele publicitatii sunt multiple, iar in functie de scopul urmarit ele pot fi sistematizate in :            1. obiective de informare – ce vizeaza:

                      - informarea pietii despre existenta unui nou produs,

                      - sugerarea de noi utilizari ale produsului,

                      - comunicarea modificarii pretului,

                      - explicarea functionalitatii produsului,

                      - descrierea serviciilor disponibile,

                      - corectarea impresiilor false,

                      - reducerea temerilor cumparatorilor,

                      - crearea imaginii firmei.

            2. obiective de convingere – ce urmaresc:

                      - atragerea preferintelor consumatorilor spre o marca,

                      - incurajarea orientarii lor,

                     - schimbarea manierei de percepere a atributelor produselor,

                      - convingerea sa cumpere,

                      - convingerea sa accepte o vizita comerciala.

            3. obiective de reamintire – ce vizeaza:

                      - reamintirea unei nevoi viitoare,

                      - reamintirea locului de cumparare,

                      - mentinerea produsului in atentie,

                  - mentinerea cumparatorului bine informat in legatura cu produsul.

            De fiecare data, se aleg obiectivele ce se vor urmari in campania publicitara ce va fi declansata. De obicei, cateva obiective sunt omniprezente si anume:

            - marirea in scurt timp a vanzarilor,

            - dezvoltarea unei piete noi,

            - dezvoltarea unui segment mai larg al pietii,

            - crearea unei atitudini favorabile fata de firma – un obiectiv ce se realizeaza pe termen lung.

            Atingerea obiectivelor presupune respectarea principiilor de baza:

            - sa fie argumentata,

            - sa fie sobra si sincera,

            - sa nu fie factor de poluare sociala,

            - sa urmareasca in primul rand convingerea si apoi sugestionarea,

            - sa contribuie in mod deosebit la stimularea cererii,

            - sa fie eficienta atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Principalele forme de publicitate

            Respectarea principiilor se poate realiza, daca se aleg cele mai potrivite forme de publicitate.

            Exista astazi o multitudine de forme si de aceea, consideram sugestiva clasificarea lor in functie de catevacriterii interesante :

            A. in functie de obiect - distingem:

               1. publicitate de produs – prin care se urmareste stimularea pietii direct sau indirect sub forma:

               a. introducerii produsului – scopul este crearea cererii primare

       b. competitiva – scopul este formarea unei cereri selective

               c. de reamintire – pentru produsele aflate in stadiu de maturitate.

                 2. publicitate institutionala prin care se urmareste:

                     a. instaurarea unei atitudini favorabile fata de firma.

                      b. sa formeze o imagine atractiva.

                      c. sa pastreze clientela.

            B. dupa natura pietii – publicitatea poate fi adresata:      

             1. consumatorului final

             2. consultantilor

             3. intermediarilor

            C. dupa aria teritoriala a raspandirii mesajului poate fi:

                      1. publicitate locala

                      2. publicitate nationala

                      3. publicitate internationala

            Formule de publicitate se pot aplica prin instrumente specifice, devenite tehnici simijloace publicitare, care cunosc o mare diversitate, cele mai frecvente sunt: anunturi, afise, cataloage, ambalaje, presa, radio, televiziune, cinematograf, expozitii, targuri etc.

            Importanta deosebita are alegerea celor mai adecvate tehnici si metode, precum si imbinarea lor armonioasa, astfel incat, publicitatea sa contribuie la reducerea distantei psihologice dintre produs si consumator. Pentru aceasta, publicitatea trebuie sa emita mesaje, care sa corespunda dorintelor consumatorului si sa-l determine sa caute o informatie. Se realizeaza in mare masura prin reclama.

Reclama – componenta publicitara

            Mijlocul prin care se realizeaza comunicarea platita si impersonala in vederea atragerii atentiei asupra unui produs sau serviciu, in vederea influentarii cumparatorilor pentru cumpararea si utilizarea lui se numestereclama.

            Ea este principala forma de publicitate platita, metoda clasica de promovare a produselor, care se prezinta sub forma unui “mesaj platit de un sponsor, in majoritatea cazurilor intermediat de mijloace de comunicare in masa si are functia de a convinge un anumit public” .

            Reclama are ca obiectiv imediat atragerea atentiei, determinarea si declansarea cat mai rapid posibil a deciziei de cumparare si schimbarea atitudinii clientului. Ea vehiculeaza informatii si utilizeaza mijloace de convingere a consumatorilor pentru ca ei sa cumpere. Scopul principal este cel comercial pe termen scurt.

            Reclama are mai multe functii, cele mai importante fiind:

            - atentionarea asupra existentei produsului.

            - difuzarea informatiilor credibile despre produsul sau serviciul respectiv.

            - trezirea interesului pentru un produs.

            - influentarea preferintelor consumatorilor pentru obtinerea adeziunii lor.

            - stimularea deciziei de cumparare.

            Indeplinirea lor se poate face daca reclama respecta catevaconditii :

            - produsul are caracteristici unice importante.

            - calitatile “ascunse” ale produsului sunt importante pentru consumator.

            - se manifesta o tendinta favorabila pentru produsul respectiv.

            - exista un potential de piata adecvat.

            - se manifesta un mediu concurential favorabil.

            - sunt conditii favorabile pentru marketing.

            - firma doreste sa cheltuiasca pentru reclama.

            - firma dispune de specialisti in domeniul marketingului, pentru comercializarea produsului.

            Reclama se foloseste pe scara foarte larga, intrucat ea si-a dovedit utilitatea, incepand de la lansarea unui nou produs – cand a constituit instrumentul de familiarizare, sensibilizare si stimulare a curiozitatii si dorintei – pana la intretinerea atentiei consumatorului prin fidelitate, simpatie si in final repozitionarea imaginii produsului, care se poate deplasa spre alte calitati, spre produsul imbunatatit, etc.

             De asemenea, reclama, prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de promovare, cum ar fi : usurinta repetarii, costul redus pe persoana, impersonalitatea si chiar aprecierea pe care o acorda oamenii bunurilor carora li se face reclama. Dar, reclama are siinconveniente, ceea ce determina utilizarea ei in anumite limite, ca de exemplu: costul total ridicat, eficienta scazuta si eventual in timp indelungat, iar inexistenta feed backului, nu da posibilitatea inlaturarii eroilor, neintelegerii mesajului.

            Se utilizeaza mai multe tipuri de reclama, ce rezulta pe baza clasificarii, in functie de o serie de criterii. Cele mai importantecriterii sunt:

            1. canalele de informare si mijloacele tehnice de realizare, diferentiaza reclama:

                      a. grafica – prin tiparire.

                      b. prin efecte luminoase

                      c. viu grai – radio.

                      d. combinata – televiziune, cinematograf.

                      e. prin etalarea produselor – vitrina, expozitii.

                      f. prin servicii si prime acordate cumparatorului.

            2. organul senzorial receptor – diferentiaza reclame:

a. vizuale – ziare, cataloage, prospecte, calendare, parade, demonstratii, targuri, expozitii, panouri, ambalaje.

                      b. auditive – radio.

                      c. audiovizuale – televizoare, filme.

            3. aria geografica – diferentiaza reclame:

                      a. locale

                      b. regionale

                      c. nationale

                      d. mondiale.

            4. sponsorul – diferentiaza reclama sponsorizata de: producator, intermediar, alt agent.

            Purtatorii reclamelor sunt si ei de o mare diversitate, ei alegandu-se in functie de: natura produselor, receptorul si gradul lui de cultura, etc. cei mai des utilizati purtatori de reclame sunt: magazine, expozitii, targuri, cladiri, constructii, mijloace de transport, sali de sport, stadioane, ziare, reviste, radio, televiziune, cinematograf, etc.

            Calitatea reclamei, concretizata in gradul de indeplinire a obiectivelor pentru care este utilizata, depinde in mare masura de mesajul ei si de canalele de transmitere a acestuia.

            Elaborarea mesajului, deci crearea temei, ce se exprima in diverse forme, fiind rezultatul activitatii creative, imaginative, forme ce trebuie sa se armonizeze cat mai bine cu canalul de transmitere sau cu suportul.

            Un mesaj adecvat se bazeaza pe selectarea datelor de maxim interes, structurarea lui in functie de specificul procesarii informatiei si pe cunoasterea preferintelor potentialilor cumparatori.

            Eficienta reclamei depinde de gradul in care reclama: atrage si retine atentia, poate fi memorata, este persuasiva, surprinde prin continut si forma, capteaza prin utilitate sau solutii oferite etc.

            Experienta arata, ca desfasurarea campaniilor publicitare, in care reclama ocupa locul central, conduce la rezultate mai bune. De aceea, se remarca preocuparea pentru organizarea campaniilor publicitare si urmarirea eficacitatii lor.

            In aprecierea eficientei activitatii publicitare, se porneste de la cheltuielile efectuate pentru aceste activitati conform bugetului destinat, care se determina prin mai multe modalitati, cele mai utilizate fiind: nivelul concurentilor, cat ne permitem, procentaj la profit, etc.

            Masurarea eficientei reclamei in special, a publicitatii in general, se face prin urmatoarelemetode: masurarea nivelului de constientizare, masurarea gradului de aducere aminte, analiza atitudinilor, evaluarea psihologica, sortarea si numararea, care ii dau posibilitatea vanzatorului sa evalueze in ce masura publicitatea este productiva din punct de vedere economic, in ce masura a meritat sa cheltuiasca.

            Din punct de vedere etic, publicitatea este acuzata, ca incurajeaza latura materialista, ca fardeaza realitatea, creeaza false nevoi, manipuleaza consumatorii, etc. in favoarea unui numar restrans de producatorii, care obtin profituri mari.

            Desigur, activitatea publicitara ca si alte activitati, are si efecte pozitive si negative, conduce la obtinerea unor avantaje sau dezavantaje, dar, daca avem in vedere, atat efectele economice favorabile dezvoltarii, cat si faptul ca “ea ajuta la mentinerea libertatii de exprimare si de alegere”, publicitatea, in limite rationale joaca un rol pozitiv in plan economic si social.

Orientari strategice privind serviciile de difuzare a presei Europene.

O media libera, independenta si pluralista, asa cum o consacra articolul 10 al Conventiei europene a drepturilor omului are o importanta cruciala pentru functionarea unei societati democratice.

Activitatea Consiliului Europei in domeniul media este orientata spre:

• consolidarea libertatii de exprimare si de informare si a liberei circulatii a ideilor si informatiilor peste frontiere;
• dezvoltarea masurilor politice pan-europene, a instrumentelor legale si a altor instrumente adecvate;
• pregatirea masurilor adecvate care vizeaza coordonarea dreptului si a politicii media cu mutatiile tehnologice, economice si de reglementare.

Libertatea de exprimare si de informare

Declaratia europeana privind libertatea de exprimare si de informare, adoptata de Comitetul Ministrilor in 1982, exprima angajamentul guvernelor statelor membre de a respecta si de a dezvolta libertatea de exprimare si de informare.

Facilitatea radiodifuzarii peste granite

In vigoare din 1993, Conventia europeana privind televiziunea transfrontiera vizeaza circulatia peste granite a programelor televizate, garantand libertatea de receptie si de retransmisie a acestor programe pe teritoriul partilor contractante.

Conventia atinge acest obiectiv asigurand respectarea de catre partile contractante a unui ansamblu minimal de principii privind continutul programelor, dreptul la replica, la publicitate si sponsorizare. Anumite dispozitii ale versiunii originale a conventiei, in special cele referitoare la competenta, accesul publicului la evenimente de importanta majora, publicitate si cumpararea de produse prin intermediul reclamelor televizate au fost modificate in mare parte printr-un protocolul de amendare care a intrat in vigoare la 1 martie 2002. Conventia a fost ratificata de 31 de state, inclusiv un stat nemembru al Consiliului Europei.

Alte instrumente obligatorii

Intelegeri europene asupra:

• schimbului de programe prin intermediul filmelor de televiziune (in vigoare din 1961);
• protectiei emisiunilor televizate (in vigoare din 1961);
• reprimarii emisiunilor de radiodifuziune emise de statiile din afara teritoriilor nationale (in vigoare din 1967) si protocoalele aditionale.

Conventii europene privind:

• problemele dreptului de autor si ale drepturilor conexe in cadrul radiodifuziunii transfrontiere prin satelit;
• protectia juridica a serviciilor cu acces conditionat

Recomandari

Comitetul Ministrilor a adoptat o serie de masuri juridice si politice referitoare la diverse aspecte ale media:

• protectia surselor de informare ale jurnalistilor;
• protectia surselor de informare ale jurnalistilor;
• media si alegerile;
• independenta serviciului public de radiodifuziune;
• protectia detinatorilor de drepturi;
• transparenta si pluralismul media;
• drepturile exclusive pentru radiodifuzarea evenimentelor majore;
• reprezentarea violentei in media electronice;
• 'discursul plin de ura';
• independenta si functiunile autoritatilor de reglementare in domeniul radiodifuziunii;
• libertatea de comunicare prin Internet;
• difuzarea de informatii prin media relative la proceduri penale;
• libertatea discursurilor politice in media.

Conferintele ministeriale europene referitoare la media

Conferintele ministeriale europene referitoare la media, care au loc periodic, reafirma angajamentul pentru libertatea media, adopta propuneri importante de strategie si defineste directiile pentru activitatile viitoare ale Consiliului Europei in domeniul media. Conferinta ministeriala din 2005 (Kiev, 10-11 martie) s-a incheiat prin adoptarea a trei rezolutii si a unui plan de actiune vizand promovarea libertatii de expresie, pluralismului si diversitatii serviciilor de comunicatii si a continutului lor, precum si protectia drepturilor omului si promovarea participarii cat mai largi posibile a indivizilor la societatea informationala.

Chestiuni prioritare

Aflata in responsabilitatea Comitetului director al mass media, lucrarile actuale se refera la cinci teme principale:

• protectia surselor de informare ale jurnalistilor;
• libertatea de expresie si de informatie in timp de criza (conditii de munca profesionale ale media in situatii de criza precum si responsabilitatile lor, inclusiv in ceea ce priveste dreptul la respectarea vietii si a demnitatii umane);
• diversitatea culturala si pluralismul media in lumina dezvoltarii fenomenului de concentrare a media, precum si a noilor tehnologii si a noilor servicii de comunicatii;
• serviciul public de radiodifuziune in societatea informationala;
• drepturile omului in societatea informationala (protectia minorilor de continuturi prejudiciabile, roluri si responsabilitati ale diferitilor actori ai societatii informationale, promovarea insertiei numerice prin intermediul educatiei privind media);
• examinarea conformitatii legislatiei statelor membre privind defaimarea cu jurisprudenta Curtii europene a drepturilor omului.

Activitati pentru dezvoltarea si consolidarea stabilitatii democratice

In numele securitatii democratice, prioritatea de actiune a Consiliului Europei se refera in special la instaurarea unui sistem media care sa satisfaca exigentele unei societati democratice, in special in noile state membre si in statele candidate la aderare. Programele de cooperare din domeniul media ajuta aceste tari prin intermediul expertizelor legislative, a seminarelor de informare si a atelierelor de pregatire asupra chestiunilor de tipul: exercitarea libertatilor jurnalistilor, actiunea media in ce priveste rasismul, observarea alegerilor, accesul la informatie etc.

Observatorul european audiovizual

Observatorul european audiovizual are ca subiect colectarea si distribuirea informatiilor privind audiovizualul in Europa. Observatorul este un acord partial si extins al Consiliului Europei, format din 36 de state membre. Comunitatea europeana, reprezentata de Comisia Europeana, este de asemenea membru.

Sarcina Observatorului european audiovizual consta in asigurarea unei mai mari transparente in sectorul audiovizual din Europa deopotriva pentru profesionisti si decidentii politici din acest sector.

Observatorului european audiovizual administreaza o retea de informatii unica, compusa din peste 400 de surse diferite (organisme partenere, profesionisti din sector, corespondenti etc.). Datorita aceste retele, Observatorul difuzeaza informatii actuale si pertinente in domeniile pietelor si finantarilor, precum si informatii juridice relative la audiovizual.

Observatorul furnizeaza aceste informatii sub forma de publicatii, produse si servicii on-line, baze de date accesibile in mod gratuit si contributii la conferinte.

Cap. 2. Trustul Artpress si rolul sau in piata de referinta.

2.1. Topul firmelor de difuzare a presei din Romania:

- BVO - Burda Verlag Osteuropa, divizia de est a Hubert Burda Media a fost fondata in 1995. Astazi, BVO inseamna peste 200 de reviste in Romania, Polonia, Cehia, Rusia, Ucraina, Kazakhstan, Serbia, Croatia si Slovenia. In Romania, Burda este prezenta din 1999 si este lider absolut de piata publicatiilor destinate femeilor de conditie materiala media si peste medie cu studii superioare sau fara, casatorite sau singure, care prefera revista Ioana pentru a se informa, pentru a fi in ton cu lumea modei sau pentru a-si petrece timpul liber cat mai placut.

Expansiunea companiei Burda Romania a continuat constant din 1999, anul infiintarii, pana acum, odata cu aparitia de titluri noi sau cu achizitionarea unei companii de publishing romanesti si a doua titluri auto de succes.

In 2006 Burda Romania a preluat editura Casa Lux, un publisher cu traditie in Romania, care tipareste Casa Lux, Practic in Bucatarie, Practic Idei pentru casa, gradina si apartament, Draga Mea, Draga Mea pentru copii, Carticica Practic (a). Integrarea companiei Casa Lux in Burda Romania a avut loc pe parcursul intregului an 2006, acum cele doua echipe functionand ca una singura. Suntem o echipa dinamica, creativa si extrem de unita.

Inceputul anului 2007 a insemnat pentru Burda Romania intrarea pe piata revistelor auto, odata cu preluarea a doua publicatii de succes de la Automedia: Autoshow, un brand romanesc de succes si licenta revistei italiene Quattroruote, cea mai citita revista europeana dedicata masinilor si singura care are un circuit de teste propriu. Odata cu cele doua titluri noi dedicate pasionatilor lumii auto, Burda Romania a devenit cel mai mare publisher pe piata revistelor de specialitate. In 2005, Burda Romania a lansat revista Men's Health, cea mai citita revista de barbati din lume, cu peste 200 de licente in intreaga lume. Astazi Burda inseamna mult mai mult decat o singura revista de moda, tipareste peste 260 de publicatii peste tot in Europa, are peste 7000 de angajati si este intr-o continua expansiune, in special axata pe tarile din Europa De Est, pe editarea online si pe marketing direct.

In Romania, compania tipareste 23 de titluri periodice, cu un succes extraordinar. Cumulat, numarul romanilor care citesc lunar publicatiile editate de Burda Romania ajunge la aproape 5 milioane de cititori. Asta inseamna simplu ca unul din 4 romani citeste in fiecare luna unul din titlurile de succes ale companiei, fie ca este vorba de IOANA, Practic in Bucatarie, Casa Lux, Men's Health sau Cool Girl.

- HIPARION DISTRIBUTION este unul dintre principalii distribuitori de ziare si reviste din Romania. In fiecare dimineata, presa este distribuita in peste 6000 de locatii de pe intreg teritoriul Romaniei, incluzand chioscuri, magazine, benzinarii, supermarket-uri si hypermarket-uri. Compania a fost fondata in anul 1999, din 2004 este parte a grupului Rautakirja, cel mai mare distribuitor si detailist de ziare si reviste din Finlanda, Olanda si tarile Baltice, cu operatiuni in Rusia. Rautakirja face parte din grupul SanomaWSOY cel mai mare operator media in zona de nord a Europei si unul dintre principalele edituri de reviste si carti educationale la nivel European . SanomaWSOY este listata pe bursa din Helsinki si are o capitalizare bursiera de 3.66 miliarde EUR. Cifra de afaceri a grupului in anul 2006 a fost 2.74 miliarde EUR, profitul operational 292 milioane EUR. In prezent compania distribuie cu regularitate peste 350 de titluri si a avut in 2006 o cifra de afaceri de 28 milioane de EUR. Cu 220 de salariati si avand incheiate contracte de transport cu peste 100 de transportatori din toata tara, Hiparion Distribution ofera, pe langa servicii de distributie de presa, si servicii de transport. Folosind un sistem de transport national, presa este distribuita zilnic in toate cele 40 de judete ale tarii, parcurgand lunar

- EGMONT ROMANIA s-a infiintat in anul 1991 si in, momentul de fata, reprezinta cea mai importanta editura pe piata romaneasca de carte si reviste pentru copii.

EGMONT ROMANIA este detinatoare exclusiva a drepturilor de publicare in Romania a celebrelor companii Disney, Warner Bros, Mattel, National Geographic s.a., editand peste 170 de titluri de carte pe an si 7 reviste lunare.

- MAXIMGROUP- firma Maxim pastreaza pozitia de lider pe piata in domenuil jocurilor de cuvinte incrucisate prin calitatea jocurilor, noutatilor permanent aparute, prin promptitudinea aparitiilor pe piata. Firma Maxim – din anul 1991- dezvoiltand un adevarat fenomen in publicistica de profil, are in present peste 25 de titluri de reviste si isi propune, in perspective, dezvoltarea permanenta a jocurilor de cuvinte incrucisate.

- INTACT MEDIA

Capricorn Media

GROUP MANAGEMENT

RINGIER ROMANIA SRL

HIGH-LIFE TRUST

PUBLIMEDIA

Q GrupProiect

IGLOO MEDIA Srl

ISIS EDIT COM SRL

LINUX NEW MEDIA

MARSHALL & CAVENDISH

Mc MEDIA AGENCY

METEORA- carte scolara

MEDIA CONTACT

POLYGON

Catavencu S.A.

Editura Cariere

EDITURA GRINTA

EDITURA REGALAEGMONT ROMANIAEURONEW TRADING SRL

AUTO EXPERT CONSULT – revise auto-moto

BEST MEDIA GROUP –anunturi publicitare

General Media Group - anunturi publicitare

2.2. Prezentarea trustului.

Compania noastra a fost infiintata in anul 1996 si este situata in Targoviste, judetul Dambovita. Compania Artpress Impact S.R.L efectueaza servicii de tiparire ziarul 'Jurnal de Dambovita'. Firma noastra are o echipa de 110 angajati. Suntem o companie recunoscuta pe piata din Romania. Una din principalele misiuni ale companiei este de a indeplini obiectivele clientilor nostri prin calitate superioara oferita la preturi minime. Personalul nostru e pregatit in mod constant in traininguri organizate de companie. Noi urmarim satisfacerea clientilor nostri la un nivel inalt, prin oferirea celor mai bune combinatii de pret si calitate a produselor si serviciilor cerute de clienti. Principala preocupare a companiei Artpress Impact S.R.L este de a sprijini clientii in gasirea celor mai optime solutii in achizitionarea produselor si serviciilor noastre.

Trust de presa: ziar; tipografie

Profil comercial: Prestator de servicii

Nr. inregistrare RC Cod Fiscal - J15/12/1995 6855067

Adresa: B-dul Carol I nr. 36, Targoviste, jud. Dambovita

Localitate: Targoviste

Judet: Dambovita

Pozitia ARTPRESS IMPACT SRL in Topul Firmelor: Locul 1 in Top Afaceri Romania , judetul DAMBOVITA, domeniul 22:Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

Obiect Activitate - editarea ziarelor, inclusiv a presei publicitare. Post de radio. Televiziune. Activitati de difuzare de presa si beletristica.

Domenii de activitate principale

• MASS-MEDIA > Presa si publicatii
• MASS-MEDIA > Posturi de radio
• MASS-MEDIA > Televiziune
• DIFUZARE PRESA SI CARTE

2.3. Oferta de servicii a trustului.

TIPARITURI

Produse si servicii tipografice

Revistele se pot tipari fie pe masini rotative fie plane dar, de regula folosim o combinatie a celor doua. Masinile rotative sunt mult mai rapide si folosesc role de hirtie, fiecare rola cintarind aproximativ o tona. Utilajul este alimentat cu hirtie intr-un flux continuu, in timp ce informatia este transferata de pe placi pe un tambur si apoi pe hirtie.
Masinile plane utilizeaza coli de hartie si sint mai putin rapide, dar pot tipari hartie mai groasa si pot furniza un produs de calitate mai buna, perfect pentru copertele de revista. Calitatea revistelor color este bazata pe profile ICC Color Management System care integreaza pre–press, pregatirea placilor si tiparul.

Compania Artpress Impact detine cel mai modern departament de pre-press dotat cu tehnologie si software de ultima generatie. Acestea asigura flexibilitate, calitate si permite clientilor alocarea unei perioade scurte de timp pentru productie.
Intregul proces este condus de TRUEFLOW, o solutie de colaborare online bazata pe fisiere PDF sau INSITE un server FTP integrat, dezvoltat de CREO. Acest sistem de trasfer fisiere economiste timp, permitind aprobarea materialelor inainte de a intra in tipar.Calitatea deosebita si acuratetea procedurii sint garantate de sistemul integrat de management al profilelor de culoare ICC, care asigura totodata si predictibilitatea rezultatelor tiparite.
Produsele noastre finite sint livrate la destinatia aleasa de client; obiectivul principal al departamentului de Logistica este intimpinarea cererilor clientului printr-o folosire cit mai eficienta a resurselor.

Fondata in 1996 si avind ca obiect de activitate tiparirea ziarului local Jurnal de Dambovita, Compania Artpress Impact a devenit cea mai mare companie de profil din industria tipografica locala.

Trustul Artpress Impact va pune la dispozitie urmatoarele servicii:

Editare harti si reviste;

Distributie in intreaga tara;

Prelucrare materiale publicitare;

Personalizari harti;

Publicitate in cadrul produselor Amco Press;

Furnizare harti in format electronic;

Serigrafie;

Tiparire.

TIPAR DIGITAL
        Recomandat pentru tiraje pana in 200 formate A3 / model. O caracteristica a tehnologiei digitale o reprezinta calitatea deosebita a tiparului datorata indeosebi procedurii de imprimare folosite.

SERVICII TIPOGRAFICE

-brosuri, cataloage :
-carti si manuale de specialitate ;
-pliante ;
-mape ;
-bloc-notes-uri ;
-volante, fluturasi ;
-invitatii, plicuri, felicitari ;
-ecusoane si legitimatii
-stickere de diverse forme si dimensiuni ;

expunere si developare placi, tipar offset plan si rotativ, legatorie arhiva, legatorie lux + hot print, stantari

Produsele noastre sunt executate la cele mai inalte standarde de calitate cu profesionisti in arta creatiei publicitare, tiparului si finisajelor. Exigentele clientilor nostri reprezinta argumente suficiente pentru responsabilizarea intregii echipe in performante de inalt nivel

Folosindu-ne cea mai noua tehnologie, programe de ultima generatie si nu in ultimul rand de talent si experienta,

venim in intampinarea dumneavoastra cu servicii de:

Tehnoredactare computerizata video

Editare text si imagine              

 Design si Machetare              

Filme tipografice

 Oferim intreaga gama de produse promotionale:

~ Pliante            ~ Volante       

        ~ Cataloage       

 ~ Etichete                ~ Afise               ~ Carti de vizita               

         ~ Mape                ~ Foi cu antet        

 Consumabile 

~ Foi cu antet          ~ Plicuri simple si personalizate     

             ~ Dosare simple si personalizate                 ~ Carti de vizita  

       ~ Etichete                        ~ Bilete, Tichete           

Formulare          

Livram prompt orice tipizat general folosit in economie, iar pentru tipizate noi, specifice cerintelor dumneavoastra percepem o taxa suplimentara minora, in functie de tirajul comandat.

Cuprins Locul si rolul comunicarii in promovare Comunicarea eficienta Promovarea Strategii promotionale Publicitatea Pagina 3 din 5 Promovarea - componenta a mixului de marketing             Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale actiunii marketingului, se exprima in “ansamblul de actiuni si mijloace de informare si atragere a cumparatorilor potentiali catre punctele de vanzare, in vederea satisfacerii nevoilor si dorintelor acestora si implicit a cresterii eficientei economice a activitatii intreprinderii producatoare” (D. Patriche “Marketing industrial” Ed. Expert, Bucuresti 1994, p.215). Continut si necesitate             Amplificarea fenomenului promotional isi gaseste explicatia in: “accelerarea concurentei, aglomerarea pietelor, saturarea consumatorului fata de numarul excesiv de comunicatii publicitare, banalizarea produselor si marcilor, preferinta pentru rezultate obtinute pe termen scurt, exigentele noilor forme de distributie etc.” (Pl. Dubois, A. Jolibert. op. cit. p.233), ceea ce face ca promovarea permanenta a produselor sa devina cerinta majora, un factor indispensabil al oricarui proces de vanzare, indiferent de natura marfii.             Ca forma de comunicare folosita pentru a informa, convinge sau reaminti publicului despre bunurile, serviciile, imaginea, implicarea in comunitate a unei persoane sau organizatii, promovarea are adesearolul decisiv in procesul de realizare a obiectivelor stabilite. In economia de piata moderna, nu conteaza ca produsele sunt de calitate, daca potentialii consumatori nu le cunosc, este putin probabil sa se vanda. In mod traditional, promovarea avea ca scop atragerea de noi clienti. In prezent este cel putin la fel de important, daca nu chiar mai important sa reamintesti clientilor avantajele oferite de produsele proprii, fata de cele ale concurentilor si sa-i convingi de acest lucru, indrumandu-i sa-si satisfaca rational nevoile, cumparand produsele tale. Astfel, promovarea moderna va stimula, dezvolta si orienta nevoile consumatorilor.             Nimeni nu se mai indoieste astazi, de necesitatea promovarii produselor, fapt reflectat in structura mixului de marketing, a carei importanta variabila este promovare (una din cele 4 considerate clasice). Cu cat va fi mai flexibila si novatoare activitatea de promovare, cu atat impactul ei, va fi mai mare pe o piata saturata de mesaje publicitare.             Promovarea, ca expresie a actiunilor, mijloacelor si metodelor utilizate in orientarea, informarea, atragerea si convingerea clientilor sa cumpere produsul in scopul satisfacerii dorintelor lor, dar si asigurarii rentabilitatii intreprinderii producatoare, este o necesitate pentru infaptuirea obiectivelor strategice si tactice ale intreprinderii, pentru inviorarea ciclului de viata al produsului, ca si pentru anihilarea efectelor actiunilor ce duc la scaderea vanzarilor.             In literatura de specialitate, intalnim o dubla acceptiune data promovarii pe care o explica P. Lasségne (P. Lasségne, Gestion commerciale, Paris, Les Conts de Droit, tome 2, 1972, p.73).             Astfel, in sens larg promovarea este sinonima cu “dinamica comerciala” si desemneaza toate cercetarile care pot sa antreneze cresterea vanzarilor. Termenul anglo-saxon“promotion” desemneaza sensul larg al promovarii, care este una din cele 4 componente ale mixului de marketing (product, price, place, promotion).             In sens restrans, promovarea este expresia tehnicilor specifice ale caror caractere comune, sunt prezentate mai jos si care o deosebesc de publicitate.             Trasaturile esentiale ale promovarii sunt:             - caracterul direct, imediat, concret.             - prezenta unui avantaj, adaos, supliment, etc.             - caracter efemer.             - caracter exceptional si neobisnuit.             - legatura sa cu un produs definit.             - originea sa (producator, distribuitor, organizatie profesionala) si tintele sale (consumatori . .) variate.             - legatura sa cu mixul de marketing in ansamblu.             Esentialul acestor caractere le regasim in lucrarea lui Y. Castagnol (Y. Castagnol, “Principes et pratiques de la promotion des ventes”, Paris, Delmas et Cie, 1972), care defineste promovarea ca “o practica a marketingului ce consta in adaugarea temporara a unei valori suplimentare produsului sau serviciului, ce ofera un avantaj specific cumparatorilor vizati in functie de un obiectiv precis si masurabil”.             La aceste trasaturi F. Guilbert (F. Guilbert, Cours sur la promotion - Document rone?té 1986) adauga doua elemente, care precizeaza, ca promovarea duce la modificarea (temporara) a ofertei de baza si la obtinerea unui comportament definit “care nu poate fi doar un comportament  de cumparare.”             In concluzie, in acceptiunea moderna, promovarea este un concept complex deoarece:             - este o forma a comunicarii ce se concentreaza in mixul promotional, cu o sfera mai larga de cat publicitatea.             - vizeaza o modificare imediata si directa a cererii (accelerare, crestere, reglare).             - vizeaza o modificare imediata a comportamentului clientului, distribuitorului etc.             - urmareste o modificare pozitiva si temporara a ofertei consumatorilor, a conditiilor de interventie a distribuitorilor etc.             - efectul promovarii este direct, cand se adreseaza nemijlocit consumatorilor si indirect cat se adreseaza intermediarilor.             Promovarea, considerata ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori actiune de marketing, ori forma de comunicare, urmareste depasirea unui nivel al vanzarilor prin captarea atentiei si atragerea cumparatorilor potentiali, de catre punctele de vanzare, informarea, convingerea, formarea si mentinerea unei clientele atrasa de produs si intreprinderea producatoare.             Ea se desfasoara in doua directii principale:             1. promovarea produselor – prin totalitatea mijloacelor si metodelor utilizate in orientarea, informarea potentialilor clienti asupra produselor noi sau imbunatatite, incepand de la ideea de produs nou si pana la lansarea lui pe piata, pentru dezvoltarea unei  atitudini pozitive fata de produs.             2. promovarea vanzarilor – prin ansamblul actiunilor si mijloacelor de captare a atentiei potentialilor cumparatori, de catre punctele de vanzare, in scopul impulsionarii vanzarilor. Se realizeaza prin mai multe tipuri de actiuni, denumite mijloace sau forme promotionale, cum ar fi: publicitatea, promovarea directa, relatii publice, marchandising, promovarea vanzarilor, alte actiuni.             Daca avem in vedere maniera de desfasurare a actiunilor promotionale distingem:             - actiuni promotionale realizate prin mass-media (ex. publicitate).             - actiuni promotionale la locul vanzarii (ex. promovare directa).             De asemenea, daca tinem seama de initiatorul activitatilor promotionale, distingem:             - promovarea activa – cand producatorul este cel care-si asuma responsabilitatea de promovare, pe care o exercita direct in randul consumatorilor finali, in vederea creerii si stimularii preferintei pentru produsul sau.             - promovarea pasiva – cand distribuitorul, intermediarul isi asuma responsabilitatile cu privire la metodele si tehnicile pe care le foloseste in domeniul promovarii.             Managerul cu responsabilitati in domeniul promotional este cel care va decide formele, metodele si tehnicile utilizate, cand si in ce masura. Obiectivele si rolul promovarii             in ultima vreme, mai ales in ultimul deceniu, se constata accentuarea preocuparilor in domeniul promovarii produselor dar mai ales a vanzarilor. Aceasta a condus la amplificarea rolului promovarii in cadrul activitatilor de marketing si ca urmare la diversificarea obiectivelor promotionale.             Rolul promovarii rezida in continutul complex al conceptului de promovare, ce releva faptul ca scopul general este influentarea comportamentului oamenilor, in asa fel incat, sa sporeasca volumul vanzarilor bunurilor respectivului producator. De aceea, promovarea indeplineste o serie defunctii economico-sociale, ce evidentiaza utilitatea sa cum ar fi: (St. Prutianu . , op. cit. p.185-186)             - furnizarea de informatii atat cumparatorului cat si vanzatorului.             - neutralizarea informatiilor defavorabile ce se raspandesc mai ales prin zvonistica.             - stimularea cererii este scopul direct si imediat.             - atenuarea fluctuatiilor cererii mai ales in cazul produselor sezoniere.             - diferentierea produselor, mai ales a marcilor.             - reamintirea avantajelor produselor pentru a ramane consumatori fideli.             - contracararea concurentilor.             - influentarea persoanelor cu putere de decizie la nivel guvernamental.             - influentarea comportamentului public.             - formarea unei imagini.             - justificarea preturilor bunurilor si serviciilor.             - constientizarea publicului cu privire la noile produse si servicii create.             Pe baza acestei largi palete de functiile ce le poate indeplini activitatea promotionala, fiecare intreprindere producatoare isi stabileste obiective pe termen scurt, dar si mai lung, obiective generale dar si specifice, obiective fata de vanzatori, distribuitori si consumatori.             Intre obiectivele generale ale promovarii, cele mai frecvente sunt:             - modificarea fluxului cererii, direct – cand se modifica comportamentul cererii, indirect - cand se schima comportamentul unui agent al circuitului de distributie.             - accelerarea cresterii cererii de bunuri pe termen scurt.             - regularizarea cererii.             - fidelizarea consumatorului.             Martin Bell (Martin Bell, Marketing: Concepts and Strategy Ed. a 2-a Houghton Miffein, 1972) sintetiza sapte obiective de baza ale strategiei promotionale, astfel:             1. cresterea vanzarilor.             2. mentinerea sau imbunatatirea segmentului de piata.             3. crearea sau imbunatatirea recunoasterii, acceptarii sau mentinerii marcii.             4. crearea unui climat favorabil pentru vanzarile viitoare.             5. informarea si educarea pietii.             6. crearea unei diferente competitive.             7. imbunatatirea eficientei promotionale.             In functie de modul in care se pune accentul pe un obiectiv, se poate alcatui un mix promotional.             De asemenea, este important de stiut ca utilizarea promovarii in mixul de marketing este favorizata dupa parerea lui Bell de:             - o evolutie favorabila a cererii.             - o puternica diferentiere a produselor.             - calitatile ascunse ale produsului.             - motive de ordin emotional, influenteaza achizitionarea unui produs.             - sunt disponibile fonduri adecvate.             Fiecare din aceste aspecte-cheie influenteaza in felul lui eficacitatea promovarii.             Deoarece, in cadrul activitatii de marketing cei 4P se afla in interactiune, obiectivele promovarii nu se pot izola de ceilalti 3P si de aceea, se stabilesc obiective in raport cu: politica de pret, de distributie si produs.             Pornind de la multitudinea tintelor si efectelor ce le poate avea promovarea, Y. Castagnol a evidentiat cateva din obiectivele ce si le propun in mod curent intreprinderile. Astfel, caobiective principale apar:             - a face incercari             - a provoca prima cumparare             - a stimula indiferentii             - a dezvolta o noua utilizare             - a pune in valoare un punct al imaginii de marca             - a crea un eveniment.             Ca obiective secundare apar:             - obtinerea distribuirii marcii             - cresterea difuzarii             - cresterea disponibilitatii marcii             - obtinerea unei “prezente publicitare” la punctul de vanzare.             P.L. Dubois si A. Jolibert delimiteaza principalele obiective promotionale in functie detintele carora li se adreseaza, in felul urmator (P.L. Dubois, A. Jolibert, Op-cit. p.242)             1. fata de vanzatori:                       - stimularea fortei de vanzare                       - accelerarea luarii comenzii                       - a face posibila prospectarea pietii                       - transformarea potentialilor cumparatori in clienti                       - fidelizarea clientilor                       - cresterea nivelului comenzilor                       - lupta contra operatiunilor concurentilor.             2. fata de distribuitori:                       - a face recomandarea produselor                       - a face comenzi mai multe si mai rapide                       - sporirea comenzilor pentru cele recomandate                       - a da un avantaj produsului                       - participarea la o actiune marketing a fabricantului                       - a face stocuri sau a le lichida                       - introducerea unui nou produs                       - fidelizarea distribuitorului             3. fata de cumparatori:                       - a face cunoscut un produs                       - a provoca o atitudine favorabila produsului                       - a face din consumatori, oameni de actiune.             Managerul este in masura sa defineasca de fiecare data obiectivele promotionale si sa stabileasca si tehnicile promotionale ce se vor utiliza pentru atingerea obiectivelor propuse.             Cele mai uzitate tehnici promotionale sunt:             1. vanzarea cu prime – in mai multe variante: prima incasata, directa, amanata, cu esantion, inglobata etc.             2. tehnici de joc – concurs, joc, loterie etc.             3. reduceri de pret – oferta speciala, bon de reducere, 3 din2 sau 4 din 3, vanzare grupata.             4. incercari si esantioane – cadou gratuit, demonstrare, esantion etc.             Este foarte important, pentru orice intreprindere, sa se tina seama de faptul, ca activitatea promotionala trebuie sa se desfasoare in anumite limite, intrucat ea are si efecte negative in plan economic si mai ales pe termen lung, ce se concretizeaza in scaderea cotelor de piata si accelerarea concurentei peste limitele admisibile.             Practica arata ca nu este de loc simplu de stabilit cadrul practicilor promotionale pentru: consumatori, legiuitori si profesionistii in domeniu.
Promovarea bunurilor si serviciilor

Anunturi de mica si mare publicitate

Ager Press S.A. este unul dintre cei mai importanti cumparatori de mica si mare publicitate in presa scrisa, nationala si locala, beneficiind astfel de un prestigiu si o putere de negociere considerabile, pe care le utilizeaza in interesul clientului.

Iata cateva argumente pentru care Ager Press este o foarte buna alegere:

garanteaza promptitudine in difuzarea, programarea si urmarirea aparitiilor

garanteaza o pozitionare cat mai buna in pagina a anunturilor de mica / mare publicitate si a reclamelor

asista clientul in proiectarea si bugetarea campaniilor de mica/mare publicitare

realizeaza tehnoredactarea computerizata a anunturilor de mica / mare publicitate si a reclamelor, prin intermediul serviciilor de specialitate

anunturile de recrutare personal (care sunt cele mai frecvente anunturi ale companiilor in aceasta perioada de expansiune a pietelor interne) detin o pondere semnificativa in activitatea agentiei in cadrul activitatilor desfasurate in acest domeniu de activitate

ofera clientului posibilitatea de a obtine discount-uri substantiale fata de tarifele standard ale agentiei, care sunt identice cu cele practicate de publicatii, in functie de volumul de publicitate;

Ager Press va invita sa utilizati urmatoarele adrese de e-mail pentru transmiterea cat mai operativa, preluarea cat mai rapida a anunturilor de mica si mare publicitate trimise de clienti:

mica publicitate:

contact@agerpress.ro

mare publicitate:

publicitate@agerpress.ro

Dupa ce veti trimite textul si precizarile privind publicatia/publicatiile si data/datele de aparitie dorite, veti primi in cel mai scurt timp proiectul de macheta (pentru anunturile de mare publicitate), tarifele, costul final si datele de aparitie posibile (cele mai apropiate de cele solicitate, daca acestea nu sunt disponibile), factura proforma, precum si numarul de cont in care sa achitati contravaloarea prestatiei (Raiffeisen Bank, BCR, BRD sau CEC — in functie de preferinte si proximitate pentru client

valorile mediaTRUST Romania

Calitate - indiferent de anvergura proiectului tau, acesta va beneficia de sprijinul nostru total

Promptitudine - timpul are pentru noi exact aceeasi valoare care o are pentru tine

Obiectivitate - pentru ca ne respectam clientii, toate datele pe care le prezentam sunt cele reale, indiferent de impactul acestora.

Flexibilitate - clientii sunt unici; la fel si nevoile lor. Acesta este motivul pentru care si solutiile noastre sunt unice. Ele sunt concepute in asa fel incat sa se potriveasca specificului clientilor nostri

Pragmatism - obiectivul nostru este sa atingem, prin rezolvarile pe care le propunem, eficienta maxima

Confidentialitate - increderea ta merita increderea noastra

Compania noastra a fost infiintata in anul 1996 si este situata in Targoviste, judetul Dambovita.

Compania Artpress Impact S.R.L efectueaza servicii de tiparire ziarul 'Jurnal de Dambovita'. Firma noastra are o echipa de 110 angajati. Suntem o companie recunoscuta pe piata din Romania.

Una din principalele misiuni ale companiei este de a indeplini obiectivele clientilor nostri prin calitate superioara oferita la preturi minime. Personalul nostru e pregatit in mod constant in traininguri organizate de companie.

Noi urmarim satisfacerea clientilor nostri la un nivel inalt, prin oferirea celor mai bune combinatii de pret si calitate a produselor si serviciilor cerute de clienti.

Principala preocupare a companiei Artpress Impact S.R.L este de a sprijini clientii in gasirea celor mai optime solutii in achizitionarea produselor si serviciilor noastre.

TIPARITURI

Produse si servicii tipografice

PUBLICITATE

     Trustul de Presa 'Cuget Liber' din Constanta, in calitate de editor al publicatiilor 'Cuget Liber' (cotidian), 'Cuget Liber TV' (supliment) si 'Litoral' (supliment estival), vine in intampinarea dumneavoastra cu cele mai atractive oferte de mica / mare publicitate.

     Diversitatea rubricilor de anunturi, dar si pachetele promotionale lansate periodic pe piata publicitara de agentia de publicitate a Trustului de Presa 'Cuget Liber', profesionalismul colectivului si, nu in ultimul rand, experienta de 60 de ani pe piata media din Dobrogea ne recomanda ca fiind partenerul ideal in demersul de promovare a afacerii dumneavoastra.

     Va prezentam tarifele noastre pentru serviciile de mica / mare publicitate:

Trusturile de presa au invatat lectia marketingului agresiv

Anul trecut, 20 de companii de media au investit un volum net estimat de 62 milioane de euro (inclusiv bartere) pentru a-si promova publicatiile, radiourile si posturile tv.

'Toate mediile se afla pe o panta usor descendenta, in detrimentul internetuluia€ť, Costinel Bontea media planner. Ziarele si revistele, cele mai promovate produse media

Produsele de print au fost cele mai promovate in anul 2007, comparativ cu televiziunile, radiourile si site-urile media. Printul detine 63,5% din volumul investitiilor nete estimate, fiind urmat de televiziune (24,8%) si radio (11,5%).

Agresivitatea cu care au fost promovate titlurile de presa la nivelul celor 20 de companii monitorizate se explica, in primul rand, prin numarul mare de produse. Costinel Bontea mai are o explicatie: 'Este cert faptul ca toate mediile se afla pe o panta usor, dar sigur, descendenta, in detrimentul internetului, care vine puternic din urma. Cel mai afectat este printul. Asadar, produsele de print au nevoie de promovare pentru a-si atinge audienta, mesajul comunicarii «cantarind» cel mai mult.'

Pe de alta parte, printul a reprezentat suportul cel mai intens folosit pentru promovarea produselor media (tv, radio presa). Ziarele detin 33% din volumul net total estimat. Procentele amintite reprezinta o valoare de 20,2 milioane de euro. Un alt mediu foarte des utilizat a fost televiziunea (suport cu mare impact la public), care detine o cota de 32% (20 milioane de euro). Radioul detine cea mai mica pondere ca suport de promovare (16%), situandu-se sub reviste (19%).

Cel mai promovat produs al grupului Intact a fost 'Jurnalul National' (pe presa, tv si radio), investitia neta estimata fiind de 2,1 milioane de euro. (Fireste, o mare pondere din aceasta suma o reprezinta barterele.) Interesanta este prezenta revistei 'Saptamana Financiara' in topul celor mai promovate titluri de print ale grupului, publicatie care duce o cursa de urmarire a revistei 'Capital', apartinand grupului Ringier.

La randul sau, 'Capital' nu s-a lasat mai prejos, fiind titlul de print cel mai promovat in cadrul grupului, cu un volum net estimat de 1,1 milioane de euro (inclusiv barterele). Pentru titlurile din portofoliul sau, Ringier a inregistrat un volum net estimat la 5,9 milioane de euro.

Platformele DTH, mari consumatoare de publicitate

Interesanta este promovarea titlurilor apartinand companiei Publimedia International, parte a grupului Media Pro. Au fost promovate nu mai putin de 38 de titluri din cadrului trustului, in valoare de 4,9 milioane de euro. De subliniat ca majoritatea au fost bartere, care au vizat publicatiile din interiorul companiei, televiziunile Pro nefiind implicate in aceste cross-promotions.

Adevarul Holding, grup care nu detine televiziuni sau radiouri, a incercat sa se descurce cu titlurile din trust, dar a purtat campanii si pe televiziuni, investind sume importante. Valoarea totala estimata a promovarii pentru produsele sale de print se ridica la 2,8 milioane de euro.

Cele mai promovate televiziuni au fost Prima TV (volum net estimat de 2,1 milioane euro) si Antena 1 (1,8 milioane de euro). Studiul Bigger Group include si promovarea platformelor DTH. Astfel, Dolce TV a beneficiat de o promovare in valoare neta estimata la 2,8 milioane de euro, in timp ce Boom TV a avut un volum de 1,29 milioane de euro. Cele mai promovate radiouri ale anului 2007 au fost Europa FM (1,2 milioane de euro), Kiss FM (1 milion de euro) si Magic FM (927.182 euro). (Valorile cuprind bartere.)

In monitorizare apar si cifre referitoare la promovarea site-urilor de media. Cele mai mari investitii apartin grupului Intact, pentru www.antena3.ro, in valoare de 75.311 euro (bartere), si Adevarul Holding, pentru www.adevarulonline.ro, in valoare estimata de 31.229 euro. Costinel Bontea spune ca 'titlurile proprii reprezinta prima optiune in promovarea site-urilor. De asemenea, promovarea in cadrul trustului din care fac parte cu ajutorul celorlalte titluri de presa este o optiune. In functie de mesaj, se pot utiliza si alte suporturi media: indoor, outdoor sau proiecte speciale'.

Amco Press va pune la dispozitie urmatoarele servicii:

Editare harti si reviste;

Distributie in intreaga tara;

Prelucrare materiale publicitare;

Personalizari harti;

Publicitate in cadrul produselor Amco Press;

Furnizare harti in format electronic;

Serigrafie;

Tiparire.
 Best Media - Publicitate in toate ziarele nationale si locale Best Media este partenerul dumneavoastra ideal pentru a va promova
serviciile si produsele in toata Romania. Best Media preia online anunturi de mica
publicitate si realizeaza module grafice pentru publicare in presa locala.

1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE
Misiunea firmei este: ‑OFERIREA UNOR SERVICII DE CALITATE, LA STANDARDE INTERNATIONALE,PARTENERILOR SAI EDITORI , DETAILISTI SAU PUBLICULUI LARG,CE MOBILIZEAZA TOATE ABILITATILE SI EXPERIENTA ECHIPEI SALE. FIECARE CANAL DE DISTRIBUTIE EXISTENT,FIECARE NOUA OPORTUNITATE ESTE FOLOSITA DIN PLIN PENTRU OPTIMIZAREA VIZIBILITATII SI VANZARILOR PORTOFOLIULUI DE PRODUSE OFERITE: PUNCTE DE VANZARE MODERNE,MAGAZINE SPECIALIZATE,ABONAMENTE SI SERVICII DE DISTRIBUTIE
Din aceasta misiune reies domeniile de activitate ale firmei:
. Distributia de presa internationala si romaneasca , in cadrul retelei proprii de magazine specializate, prin serviciul de abonamente, prin reteaua proprie de logistica clientilor precum retelele de supermarketuri si hypermarketuri,benzinarii,etc;
. Comertul cu amanuntul in cadrul a 18 magazine specializate sub marcile comerciale INMEDIO SI RELAY, localizate in gari, aeroporturi, galerii comerciale si hoteluri;
. Oferirea de servicii si pachete de promovare persoanelor juridice in cadrul retelei de magazine proprii.
Dezvoltarea organizatiei vizeaza extinderea retelei de magazine, de la 18 in 2004 la 80 in 2008, cresterea numarului de clienti pe partea de distributie de presa , dezvoltarea serviciului de abonamente.
Distributia de presa are urmatoarele caracteristici:
. exclusivitate pentru distributia a 95% din titlurile straine pe piata romaneasca , in afara de The Economist si inca cateva titluri, mai putin cunoscute;
. existenta unor contracte de distributie exclusive pentru distributia presei romanesti si internationale in principalele lanturi de magazine din Bucuresti si din provincie : hypermarket-uri(Carrefour, Cora etc) ; supermarket-uri( La Fourmi, Mega Image, Nic ); statii de benzinarie( Agip, Petrol Group); librarii (Humanitas, Diverta) .
Reteaua de magazine proprii cuprinde 2 tipuri de magazine, create dupa 2 concepte (marci comerciale) : si
Magazinele INMEDIO sunt localizate in hoteluri : Crowne Plaza, Hilton, Intercontinental, Marriott, Sofitel, centre de afaceri: Opera Center, PGV Tower , galeriile comerciale ale hypermarketurilor sau centrelor comerciale:Carrefour Orhideea - 2 magazine, Carrefour Colentina, Cora Granitul, Carrefour Brasov, Eliana Mall Brasov, Sora Center Cluj si Institutul Francez. Magazinele RELAY sunt localizate in Gara de Nord, aeroportul Henri Coanda, si in curand aeroportul din Timisoara.

		Parametrii tehnici calitativi solicitati de noi la receptionarea lucrarilor executate de clienti sunt descrise in anexa disponibila spre download aici. De asemenea, va punem la dispozitie si lista de preturi pentru aceste servicii.
		CD-ROM-uri interactive, prezentari multimedia Powerpoint si Adobe Acrobat, pagini web, folii OHP pentru retroproiector - toate acestea sunt materiale de promovare moderne si eficiente.
		Celofanare la rece cu folie mata sau lucioasa, spiralare cu plastic sau metal, capsari normale si ornamentale, ambalare in folie contractabila, toate acestea fac parte din spectrul de operatiuni ale sectorului mai sus mentionat si astfel ne mentinem capacitatea de a satisface diversitatea de cerinte ale clientilor.
		De aceea oferim toata gama de personalizari prin colaborari cu cele mai bune firme in domeniu. Pentru ca firma dumneavoastra sa fie reprezentata asa cum merita. La cel mai inalt nivel calitativ.

Doriti tipar de calitate? Avem!

Secretul succesului nostru vine din seriozitatea cu care tratam fiecare proiect, fie o carte de vizita sau un album de arta, un pliant, o eticheta de cascaval sau un catalog de produse, o felicitare de sarbatori sau un calendar de perete, un set de carti postale sau o brosura publicitara.

De la fotografie, conceptie grafica, tipar, pana la finisare, suntem una cu proiectul pe care il derulam. Credem in misiunea pe care ne-am asumat-o si suntem mandri de numarul important de clienti care cred in noi.

Am investit in utilaje noi si in oameni tineri. Spre deosebire de ceilalti, cind spunem utilaje noi, nu ne referim la nou-inlocuite de altii. Noi, adica produse in Europa pentru Terra Design, iar asta conteaza, cind oferi produse de care depinde imaginea celor carora te adresezi.

Suntem o echipa de nadejde. Ne distingem prin straduinta cu care cautam sa facem in fiecare zi lucruri mai bune decat ieri. Cu zece ani in urma, am aprins in nordul Moldovei lumina tiparului de clasa. O pastram aprinsa.

 LEADER PRINT EXPRESS : este o tipografie cu editura care doreste sa se afirme pe piata romaneasca prin multitudinea de servicii si produse precum si prin calitatea acestora si ofertele de pret avantajoase.
        Bazandu-ne pe experienta echipei noastre in domeniul executarii de lucrari tipografice , ne straduim sa oferim clientilor nostri lucrari de calitate , indiferent de tiraj.Avem capacitatea de a asigura si gestiona tot lantul de operatiuni necesare realizarii lucrarilor,incepind de la realizarea graficii pana la finalizarea acestora , indiferent de categoriile de finisari solicitate.De asemenea,suntem in permanenta la dispozitia clientilor nostri cu informatii si sfaturi referitoare la materiale si condiile de executare a proiectelor lor,punandu-le la dispozitie mostrare si orice alte informatii necesare.
        De ce LEADER PRINT EXPRESS ?
Pentru ca facem noi totul in locul dumneavoastra.
        -Venim noi la dumneavoastra pentru prezentarea ofertei.
        -Asiguram transportul comenzi.