 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie |
| Muzica | Pescuit | Sport |
ETICA SI DEONTOLOGIE JURNALISTICA - NOTE DE CURS
1. Reguli si uzuante
Etica jurnalistica joaca un rol important in spectrul media
Dupa W.Schramm etica poate fi abordata ca:
a) instrument de informare asupra politicii de stat
b) ca libertate absoluta a comunicarii
c) ca un drept la libera exprimare
d) ca doctrina a responsabilitatii sociale
Etica - fundament al democratiei
promoveaza scopuri prin cautarea adevarului
directioneaza cadrul desfasurarii acestei profesiuni
Principala cerinta a eticii - onestitatea.
Datoria oricarui agent media: sa prezinte mesajele intr-o forma corecta
Pentru asigurarea concordantei stirilor cu realitatea trebuie respectate urmatoarele exigente:
a) demersul sa fie original (nu plagiat)
b) transmiterea informatiei sa fie in context cu evenimentul
c) sa se respecte valoarea culturala proprie a textului
d) alaturi de sursele institutionale sa se foloseasca si cele ale oamenilor simpli
Obligatia oricarui jurnalist: sa informeze corect publicul.
2. Tipuri de raporturi in demersul jurnalistic
2.1. Relatii intre ziaristi si cei cu care intra in contact
Ziaristul trebuie sa dea dovada de:
integritate
spirit critic
pasiune pentru acuratete
caracter ofensiv pentru a infrange impotrivirea interlocutorilor si a le capta bunavointa
capacitatea de a descoperi conexiunile dintre evenimente
puterea de a incuraja oamenii in a le oferi amanunte
2.2. Relatii dintre ziaristi
Aceasta presupune:
- profesionalism
- obiectivitate
- compatibilitate
- spirit de intrajutorare
- nimeni nu detine adevarul
- disciplina interioara
- initiativa
- modestie
2.3. Relatiile dintre ziaristi si cititori
Pentru aceasta trebuie avute in vedere urmatoarele coordonate:
nu exista cititor tip
cititorii doresc informatii despre comunitatea unde traiesc
modul cum sunt definite stirile locale
3. Comunicarea sociala si rolul ei
3.1. Delimitare si principii
Comunicarea sociala este un schimb de informatii intre persoana, agentul media, autoritatea publica si societate. Ea se poate desfasura in bune conditii daca respecta urmatoarele principii:
3.2. Eficienta cuvantului tiparit
Un text este eficient:
daca e bine scris
daca e bogat in informatii
daca este lizibil
Concluzionand putem spune ca eficienta presupune:
forta de convingere
caracterul combativ
Caracterul combativ trebuie sa aiba in vedere:
competitia criticii
operativitatea criticii
reactia la critica a celor vizati
insistenta indesfasurarea criticii
4. Credibilitatea demersului jurnalistic
4.1. Sugestii pentru eliminarea neincrederii cititorilor
verificati totul de mai multe ori
stabiliti un sistem logic de redactare care sa asigure posibilitatea verificarii si confruntarii informatiilor
atentie la sursele de informatii
revedeti datele sau citatele impreuna cu cel care vi le-a furnizat
nu faceti presupuneri
folositi arhiva redactiei, bibliotecile dar fiti prudenti in privinta extraselor de presa
alcatuiti-va propria lista de nume, strazi, titluri etc
recititi articolul cu atentie dupa ce l-ati scris
daca scrieti pe un computer care are program de verificare a greselilor folositi-l
cel mai important lucru este sa recunoasteti atunci cand ati gresit
pentru o greseala destul de grava ganditi-va sa scrieti alt articol
4.2. Mentinerea surselor de informatie
Citarea clara a sursei il ajuta pe cititor sa evalueze singur informatia. De preferat sa fie evitate formularile vagi si intrebarile care le genereaza de tipul: "Se asteapta ca", "Se pare ca", "Se crede ca" etc.
4.3. Impartialitatea unui text
In orice text trebuie sa predomine judecata corecta, bunul simt si consideratia. Pentru a ne hotari sa scriem un text jurnalistic trebuie sa ne punem urmatoarele intrebari:
5. Autoritatile publice si dreptul persoanei la informare
5.1. Relatia institutie - functionar public
Ca institutii ale statului, autoritatile publice au obligatia
sa informeze populatia cu date de evenimente ce afecteaza libertatile si interesele oamenilor (conflicte armate, inundatii, cutremure, incendii, rapiri, precipitatii)
sa informeze de posibilitatile alegerii unor produse sau servicii
sa supravegheze producatorii, comerciantii pentru a preveni imbolnavirile
sa elaboreze orice document (cu exceptii)
5.2. Accesul cetateanului la secretele institutiilor
Institutiile trebuie sa asigure cetateanului liberul acces la secrete.
Transparenta in garantarea liberei circulatii a informatiilor, o conditie de supravietuire, mijloacele de informare avand un rol deosebit in sustinerea mecanismului democratic.
Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa nu permita accesul liber la informatii din categoria clasificata sa comunice din oficiu informatiile de interes public.
6. Diferitele tipuri de drepturi
6.1. Dreptul la petitie
Constitutia Romaniei reglementeaza dreptul la petitie in comunicarea dintre orice persoana si autoritatile si institutiile publice.
Acest lcuru se paote face prin: cereri, reclamatii, sesizari sau propuneri.
6.2. Dreptul la tacere
Tacerea in solutionarea, in termen legal, a unei cereri inseamna de fapt un refuz al cererii. In justitie dreptul la tacere iti permite sa iti asiguri un timp suficient pentru a replica sau a comunica in mod corect vointa, opinia, parerea etc.
6.3. Dreptul sursei la protectie
El apare sub doua aspecte:
a) Ca drept al sursei (de a nu i se divulga identitatea)
b) Ca drept si obligatie al agentului media de a nu divulga sursa care l-a informat drept care protejeaza sursa de invidie, sicana, amenintare, izolare, eventuale procese
6.3.1. Protectia surselor de informatii si principiile acesteia
Ea presupune un ansamblu de norme juridice, procedee, structuri prin care se garanteaza si asuma siguranta publica, fizica, juridica, sociala, economica a sursei de informatii
6.4. Informatia si dreptul strain
In Declaratia de la Helsinki din 1975 a OSCE s-au prevazut facilitati pentru ziaristi pentru realizarea dreptului la informare
7. Responsabilitatea jurnalistului
Raspunderile presei trebuie privite in stransa corelatie cu increderea in comunicarea interpersonala, in buna circulatie a mesajelor intre grupurile mici si colectivitatile mari, in corecta lor reflectare, in dialogul intre societatea civila si puterea aleasa de electorat.
7.1. Dreptul la adevar al cetateanului
- rolul ziaristului de a prelua din realitate fapte interesante
- realitatea sa fie analizata obiectiv
- evenimentul sa fie plasat intr-un context
- valoarea de adevar a mesajului e direct dependenta de interesul public iar obligatia jurnalistului este de a opera selectia in virtutea interesului public
- ziaristul trebuie sa creada in adevarul pe care il rosteste dictata de propria sa constiinta
7.2. Dreptul la rectificare si dreptul la replica
- recunoasterea si corectarea erorii este o obligatie
- rectificarea presupune o erata sau un nou text
- dreptul la replica trebuie privit moral si juridic
- el trebuie difuzat in acelasi loc si acelasi timp
7.3. Dreptul la viata privata
Zvonul, confidentialitatea neverificabila, trocul informational, informatiile si imaginile din spectrul intim obtinute fara permisiunea persoanei, interviurile si imaginile cu victime sau delicventi minori, tratarea suspectilor drept criminali gata judecati si condamnati se intalnesc des in media romaneasca.
Toate acestea trebuie excluse din presa deoarece fiecare persoana are dreptul la viata privata.
7.4. Dreptul la critica
Este o conduita pentru corectarea nedreptatii si inechitatilor, pentru penalizarea abuzului.
Critica trebuie sa sune ca un diagnostic. Ea trebuie sa fie:
precisa
obiectiva
calma
insotita de solutii de remediere
8. Presa intre libertate si raspundere
8.1. Argumente
Dincolo de o parere sau alta ramane adevarul ca o cunoastere adevarata nu este posibila fara o presa libera.
8.2.Obligatii si incompatibilitati
Pentru ca profesiunea de ziarist sa poata fi exercitata in mod liber ea are nevoie de doua drepturi garantate si sprijinite de institutiile statului: dreptul la informare si cel de libera exprimare. Acestea trebuie dublate de raspunderi asumate de jurnalisti.
O reprezentare corecta a realitatii nu poate fi conceputa in afara libertatii presei.
8.3. Dreptul la exprimarea opiniilor
Opiniile pot fi exprimate prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin mijloace de comunicare.
Intr-o societate democratica libertatea cuvantului presupune si exprimarea opiniilor care se pot manifesta cu ocazia adunarilor publice, manifestatiilor, mitingurilor, sedintelor de dezbatere a activitatii autoritatilor publice, asociatiilor, organizatiilor, a reuniunilor stiintifice, culturale, artistice, a conferintelor de presa.
Libertatea de exprimare a presei este mai larga atunci cand prezinta informatii referitoare la o functie sau demnitate publica, comparativ cu libertatea de exprimare referitoare la viata privata a persoanei.
8.4. Cenzura si autocenzurara
Cenzura este definita ca un proces care presupune blocarea, reglementarea sau manipularea unei parti dintr-un mesaj original sau a mesajului in intregime, este folosita in interes personal, de grup sau de clasa si opereaza constient sau inconstient, la diferite niveluri sociale si psihologice, manifestandu-se in modul cel mai evident in mass-media.
Ea se imparte in doua mari categorii:
cenzura prealabila
cenzura ulterioara
Prima este generata de o serie de deficiente.
Cea de-a doua forma a cenzurii, cea ulterioara, imbraca forma autocenzurii.
Autocenzura este o dovada a responsabilitatii si discernamantului profesional si etic al fiecarui jurnalist. Ea consta in autocontrolul care vizeaza pastrarea limitelor bunului simt, al decentei, in neamestecul in viata privata, in difuzarea secretelor de orice fel care ar pune in pericol binele public.
9. Delicte de opinie
9.1. Insulta
Insulta este o jignire, o ofensa adusa unei persoane care lezeaza in mod real onoarea sau reputatia unei persoane.
Infractiunea de insulta se savarseste cu intentia directa sau indirecta.
9.2. Calomnia
Calomnia se deosebeste de insulta deoarece referirea se face la un fapt.
In cazul calomniei fapta determinata trebuie sa aiba o anumita importanta, gravitate care sa-l expuna pe cel la care se refera, la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara ori dispretul public.
9.3. Minciuna
Este reprezentarea falsa a realitatii. Ea se face cu intentie, din culpa sau fortuit.
Prin minciuna se incalca o serie de drepturi, incepand cu dreptul la adevar, dreptul la informatia si pana la dreptul la viata.
Minciuna nu se confunda cu eroarea, cu necunoasterea, deoarece presupune intentie, autorul acesteia fiind constient de consecinte pe care le doreste sau le accepta.
Minciuna reprezinta un proces cu trei personaje. In afara mincinosului mai exista doua victime ale procedeului: cea asupra caruia actioneaza si care incearca fara prea mari sanse de izbanda sa faca dovada bunei sale credinte si cea care se gaseste fara sa vrea, in postura unui fel de arbitru judecator al deferendului ce opune mincinosul victimei sale.
9.4. Zvonurile
Sunt definite ca informatii neintemeiate care nu au fost verificate si care sunt tendentioase.
Zvonurile sunt raspandite in medii considerate propice iar difuzarea lor se face de catre mai multe tinte de-o data, in asa fel incat sa sugereze confirmarea.
Zvonul are un neajuns: nu e sigur ca datele pe care le ofera sunt adevarate. El poate sa aiba la baza o reprezentare deformata a realitatii sau o redare corecta dar care prin comunicare repetata s-a degradat. Principala lui trasatura este ca receptorul informatiei nu este constient de falsitatea informatiei si incearca astfel sa o transmita mai departe in reteaua sociala.
De regula zvonurile exploateaza suspiciunile, nelinistile, emotiile, indoielile, grijile etc si ele au la baza dorinta oamenilor de a gasi sensul unor evenimente sau fapte despre care nu sunt suficiente date.
9.5. Manipularea
Manipularea inseamna manevrare, manuire.
Manipularea se poate face cu ajutorul unor parghii foarte diverse (spectacole, filme, conferinte, slujbe religioase, manifestari sportive etc) un rol deosebit revenindu-i presei.
Manipularea este posibila fie datorita lipsei tuturor informatiilor fie prin folosirea lor in exces.
Manipularea se pune in practica prin mai multe modalitati. Ele poarta denumiri plastice ("piciorul in usa", "usa in fata") si demonstreaza ideea potrivit careia este suficient sa determini actiuni care angajeaza o persoana pentru ca in final aceasta sa isi schimbe comportamentul altfel decat ai fi vrut-o in mod spontan.
Evitarea manipularii nu se poate face decat prin educarea spiritului critic, ceea ce inseamna ca informatiile nu trebuie preluate in mod pasiv ci printr-o conduita activa, controlandu-le si confruntandu-le cu mai multe surse.
10. Norme de conduita
Singura datorie a ziaristului este sa descopere adevarul. Pentru aceasta este nevoie de anumite conditii care se constituie in adevarate norme de conduita.
10.1. Priceperea gazetareasca
Ea este rodul unei pregatiri intense, de lunga durata, atat sub forma colectiva (facultati, scoli, cursuri) cat si individual (prin studierea lucrarilor de specialitate, a arhivelor, documentelor, a textelor din publicatiile si autorii de renume) si se intinde pe parcursul intregii activitati jurnalistice.
10.2. Raspunderea profesionala
Ea trebuie privita ca o datorie, constientizata de importanta sarcinilor pe care le are fiecare lucrator din presa. Ceea ce presupune un ansamblu de calitati, de trasaturi morale, o imbinare armonioasa a tuturor insiruirilor de vointa si caracter.
10.3. Accesibilitatea
Jurnalistii trebuie sa fie accesibili publicului, abordabili la telefon sau personal.
Ei pot sa-si asume un rol deosebit de activ prin contactul direct cu membrii comunitatii carora sa le explice cum functioneaza ziarul, cine sunt membrii colectivului redactional si cu ce se ocupa ei, cum pot cititorii sa-si exprime punctele de vedere prin scrisori adresate redactiei si pe alte cai.
10.4. Obiectivitatea
Este calitatea de a reda realitatea in chip nefalsificat, detasat de impresii subiective, nepartinitor, impartial. Sarcina jurnalistilot este sa mearga mai departe decat sa anunte ce s-a intamplat. Ei trebuie sa fie interesati in valori si judecati, in semnificatii lumii din jurul lor.
10.5. Intransigenta
Cititorii doresc ca ziarul pe care-l citesc sa fie un paznic vigilent al fericirii intregii comunitati. El nu-si va castiga respectul cititorilor daca ezita in fata controverselor sau a adversarilor puternici. De aceea trebuie sa fie ofensiv si neinduplecat in urmarirea informatiilor si adevarului, sa fie consecvent in sustinerea unor idei valoroase.
10.6. Operativitatea
Ea are mai multe fatete remarcandu-se in mod deosebit regularitatea si flexibilitatea. Prima se refera la realizarea ritmica a unui numar insemnat de materiale iar cea de-a doua implica efectuarea oricarei schimbari atat in cadrul unui material, cat si in cuprinsul unei pagini sau chiar a unui numar de ziar.
10.7. Etica profesionala
Ea sublinieaza nevoia de a evita conflictele de interese, nevoia de impartialitate. Fiecarui ziar ii revine obligatia de a clarifica si interpreta aceste principii in conformitate cu modul de gandire si circumstantele proprii comunitatii respective scotand in evidenta mai ales acele reguli pe care doreste sa le respecte angajatii sai.
Majoritatea ziarelor care au facut acest lucru l-au facut cu implicarea reprezentantilor personalului,
10.8. Loialitatea
Presupune din partea fiecarui ziarist sa fie deschis, sincer, cinstit si dornic sa-si indeplineasca toate obligatiile asumate.
10.9. Dragostea de meserie
Este o calitate care se observa mai ales la oamenii care si-au ales cu buna stiinta profesiunea si o cunosc bine. La gazetari ea poate imbraca o serie intreaga de forme, dar cea mai elocventa si convingatoare o reprezinta munca lor.
10.10 Autodepasirea
Este legea fundamentala a personalitatii. Ea reprezinta o atitudine activa fata de sine in scopul autorealizarii morale si profesionale.
Ea se manifesta prin:
a) Inlaturarea unor trasaturi negative
b) Accentuarea unor calitati
c) Inlocuirea unor atitudini
d) Compensarea posibilitatilor mai modeste.
11.1. Ordinea
Capacitatea fiecarui ziarist de a succede in timp sau in spatiu, lucruri, fenomene, evenimente pe care apoi sa le transpuna in texte sau emisiuni de diferite genuri reprezinta o cerinta primordiala.
11.2. Indrazneala
Este o atitudine, fapta, purtare plina de curaj, cutezanta.
11.3. Perseverenta
A fi perseverent nu inseamna numai a fi hotarat ci si stabil in atitudini si convingeri. Perseverenta se leaga si de alte trasaaturi pe care un om al scrisului trebuie sa le aiba: abilitate, autoritate, demnitate, onestitate, pasiune, sinceritate etc.
11.4. Consecventa
Este o insusire pozitiva de vointa si caracter care consta in unitatea dintre conceptii, vorbe si fapte, in lipsa contraindicatiilor dintre idei, actiune si principii.
Consecventa nu trebuie confundata cu incapatanarea. Consecvent nu e cel care ramane cu tot dinadinsul pe drumul care a pornit, chiar daca i se deschid noi perspective mai bune ci acela capabil sa aprecieze unoeri necesitatea reconsiderarii actiunilor sale. Neschimbate trebuie sa ramana dorinta de a face din profesiunea aleasa un mod de viata.
11.5. Exigenta
Este insusirea omului de a respecta reguli si norme superioare de gandire si de munca, de comportament in general, reguli adeseori liber consimtite in scopul implinirii si desavarsirii personalitatii.
Exigenta inseamna capacitatea de a ne sustrage existentei intamplatoare, anarhice si adeseori amagitoare si de a dobandi constiinta rolului noastru in lume, a aprtenentei noastre morale si a ne stradui sa inscriem in succesiunea generatiilor un spor, oricat de mic, de personalitate.
11.6. Fermitatea
Reprezinta o calitate a persoanei sau a unei colectivitati sociale hotarate sa infrunte toate greutatile pentru rezolvarea unor scopuri, teluri sociale. Ea este o atitudine izvorata din convingere care ne permite atunci cand suntem in posesia ei sa determinam si pe altii sa inteleaga si sa actioneze potrivit normelor existentei sociale.
11.7. Increderea
Increderea exprima deopotriva atitudinea unui individ fata de propria persoana, precum si raportul dintre acesta si ambianta sociala inconjuratoare. Fenomenul de incredere desemneaza actiunea de a ne bizui in gandurile si faptele cuiva, fiind convinsi ca acesta respecta adevarul, spiritul dreptatii si al omeniei.
11.8. Motivatia
Ea insumeaza acele mobiluri interioare care ne determina conduita in viata si ne justifica actiunile. La baza actiunilor noastre sta intotdeauna un intreg sir de motive care explica de ce am procedat intr-un anumit fel intr-o imprejurare data.
11.9. Solidaritatea
Presupune unitatea de convingeri si actiuni a tuturor membrilor unei colectivitati, ai unui grup mai numeros sau mai restrins, legate prin interese si scopuri comune. Acceptat constient scopul pe masura exercitarii solidaritatii depaseste interesele strict individuale, dovedind valoarea unui factor cu implicatii sociale, transformatoare, ceea ce confera solidaritatii caracterul larg, umanist, corelat cu sensul sau progresiv.
11.10. Spiritul de dreptate
Exprima un anumit ideal moral, un model al unor raporturi drepte si echitabile intre oameni.
A dovedi spirit de dreptate inseamna nu doar a manifesta o simpla indignare morala, pasiva in fata nedreptatilor ci presupune si a actiona pentru eliminarea nedreptatilor.
11.11. Curajul
Este calitatea morala intemeiata pe indrazneala, tarie de caracter, hotarare, abnegatie, el fiind modalitatea prin care omul se exprima si isi cultiva increderea in fortele proprii si ale celor din jur, isi verifica rezistenta fizica si morala, capacitatea de a se darui fara sovaire ideilor si actiunilor temerare, cutezatoare, deschizatoarede noi orizonturi.
11.12. Optimismul
Este un mod superior de a privi si de a rezolva problemele de munca si de viata care se ivesc cu regularitate.
11.13.Prestigiul
Inseamna autoritate morala, consideratie de care se bucura cineva.
Prestigiul adevarat se castiga greu pe baza unui efort continuu de perfectionare, de implinire morala, sociala, intelectuala, spirituala.
12. Limbajul ca norma etica
Modul in care este redactat un articol ascunde de multe ori pareri ale jurnalistului sau ale institutiei media pentru care lucreaza.
Efectul la cititor va fi cel scontat daca noutatile prezentate vor fi "imbracate" intr-o haina proaspata, moderna.
14. Etica si legislatie
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat la 1 iulie 1993 rezolutia 1003 cu privire la Etica ziaristica. Ea cuprinde principiile de baza ale acestei activitati.
14.1. Principiile etice si factorii determinanti
Factorii principali care determina principiile etice si gradul lor de dezvoltare intr-o societate bazata pe economia de piata sunt:
Pentru a realiza un articol corect, in conformitate cu realitatea, interesant si eficient, un ziarist adevarat trebuie sa impleteasca in mod fericit principiile etice cu instinctul natural si sa actioneze in conformitate cu interesul general si nu cu cel personal.
Bibliografie
1. Bratianu Traian, note de curs, 2010
2. Mihai Coman, Manual de jurnalism, Editura Polirom, 2010
3. Dabu Valerica, Dreptul comunicarii sociale, Facultatea de comunicare si relatii publice "David Ogiloy", Bucuresti, 2003
4. Clifford G. Christians, Mark Fackler, Kim B. Rotzoll, Kathy B. McKee, Etica mass-media, Editura Polirom, 2001
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
