Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» TEORII ETICE - Structura Principiului Utilitatii


TEORII ETICE - Structura Principiului Utilitatii


UNIVERSITATEA BUCURESTI, FACULTATEA DE FILOSOFIE, SPECIALIZAREA STUDII EUROPENE



TEORII ETICE

Structura Principiului Utilitatii

I. INTRODUCERE

Facand referire la moralitate, putem vedea ca mai toate cercetarile si studiile filosofice pun accent pe aceasta, mai ales daca ne gandim la aplicarea moralitatii in viata de zi cu zi.

Principala caracteristica o constituie autonomia, asta insemnand ca are propriile intrebari si metode de a raspunde, si propriile criterii de adevar.

James Rachels[1] adauga acestora, faptul ca rezultatele cercetarii morale sunt neutre din punct de vedere religios. Raspunsurile la intrebarile despre morala si argumentele in favoarea moralitatii despre ce e bine sa faci, nu iau in considerare opiniile religioase, ci se focalizeaza pe ceea ce ne cer ratiunea si constiinta, se desprind de tot ce tine de doctrina religioasa; aceasta trecere spre noua gandire incepe odata cu sfarsitul secolului XVIII, si coincide cu aparitia unei noi teorii filosofice elaborata de David Hume (1711-1776), dezvoltata mai apoi de Jeremy Bentham (1748-1832) si definitivata de J. S. Mill (1806-1873), care se numeste utilitarism. Pe scurt, utilitarismul considera ca utilul este principiul tuturor valorilor si ca trebuie sa cautam maximarea fericirii generale.

Actiunile sunt apreciate ca fiind corecte sau incorecte doar in functie de consecintele lor . Nimic altceva nu conteaza; Actiunile corecte sunt acelea care aduc cele mai bune consecinte, prin urmare cu fericirea care de asemenea trebuie sa predomine in balanta cu nefericirea.

In continuare voi incerca sa analizez argumentele si mijloacele utilizate de Mill pentru a ajunge la aceasta teorie. E de datoria fiecaruia a-si pune intrebarea " Ce anume a vrut sa demonstreze autorul?" astfel ca, si eu, in eseul de fata doresc sa dezvolt concluzia lucrarii lui Mill, si anume sa clarific sensul principiului utilitatii si structura acestuia.

Pentru aceasta voi avea ca punct de referinta Capitolul II din Utilitarismul, paragrafele 2 si 10.

I.1.DEFINIREA TERMENILOR

Mai intai consider necesar sa clarificam conceptele cu care vom lucra si voi incepe prin a defini termenul de structura pentru a putea analiza mai complex relatia structura-principiul utilitatii.

Prin structura[2] intelegem modalitatea de alcatuire a unui corp, a unui sistem. Prin analogie cu aceasta definitie, putem deduce ca relatia structura-principiul utilitatii, consta in felul in care PU este alcatuit, structura lui si deci a intregului sistem de gandire al lui Mill, precum si argumentele pe care le-a folosit pentru a-si sustine teza.

Vom analiza pe rand paragrafele 2 si 10.

II. PRIMA FORMA A PRINCIPIULUI UTILITATII

Prima forma a PU[4], a fost enuntata in capitolul II, paragraful 2 :

" Crezul care accepta ca fundament al moralei "utilitatea" sau "principiul celei mai mari fericiri, sustine ca actiunile sunt corecte proportional cu tendinta lor de a promova fericirea si sunt incorecte in masura in care tind sa produca inversul fericirii. Prin fericire se intelege placerea si absenta durerii; prin nefericire, durerea si privarea de placere." (II, 2)

III. A DOUA FORMA A PRINCIPIULUI UTILITATII

Contributia lui Mill se observa insa in II, 10 . Aici apare cea de-a doua formulare a PU, in care acesta introduce distinctia calitativa[6] a placerilor: Principiul celei mai mari fericiri sau Principiul utilitatist milian. Structura principiului se mentine una consecintionista daca facem analogie cu PU formulat in II, 2; valoarea unei actiuni rezulta din valoarea consecintelor sale.

Iata formularea noului PU:

" Conform principiului celei mai mari fericiri" [ . ] scopul ultim in raport cu care si pentru atingerea caruia toate celelalte lucruri sunt dezirabile (fie ca avem in vedere propriul nostru bine sau pe al altora) este o existenta scutita cat se poate de mult durere si bogata cat se poate de mult in delectari, atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ". (II, 10)

Aceasta noua formulare este precedata in paragraful 9 de faptul ca PU nu inseamna numai fericirea generala a agentului de referinta, ci maximizarea cantitatii de fericire a tuturor (II, 9). Moralitatea utilitarista considera ca fiecare om are capacitatea de a invit sacrifica cel mai mare bine al lor pt binele altora.

IV. ANALIZA DETALIATA A CELOR DOUA PRINCIPII

Pentru a intelege mai bine ce inseamna Principiul utilitatii lui Mill, va invit sa ne intoarcem la analiza primului principiu si a conceptelor relationate cu acesta.

IV. 1 PLACEREA INTELEASA CA UTILITATE

As vrea sa intreb ce se intelege prin placere si care esre relatia dintre placere si utilitate?

Mill considera ca utilitatea este identica cu placerea . Dar cum pot doi termeni care au semnificatii diferite sa aibe in acelasi timp acelasi sens?

Raspunsul si totodata intelegerea a ce am vrut sa zic prin "fericirea si placerea sunt doi termeni diferiti" le putem deduce din exemplul formulat de Valentin Muresan, in Utilitarismul lui J. S. Mill, in care vorbeste despre utilitatea unei operatii dentare, dar in acelasi timp neplacerea pe care o produce. Aceasta operatie este utila, insa nu este deloc placuta. La fel si in cazul in care orice produs cumparat este util in sensul ca provoaca placere producatorului datorita profitului, si avantaje cumparatorului.

IV. 2. PLACEREA INTELEASA CA FERICIRE

Bentham conditioneaza atingerea fericirii de existenta placerii. Teza asta o vad ca pe una consecintionist-hedonista, in contextul in care prin consecintionism se intelege rezultatul final al unei actiuni, consecinta ei, in timp ce prin hedonism se intelege conceptia conform careia scopul vietii este fericirea inteleasa ca o viata plina de placeri.

IV. 3. DUREREA

Prin durere intelegem absenta placerilor. Ea reprezinta o consecinta nedorita a actiunilor noastre care intra in contradictie cu utilitatea, prin urmare cu moralitatea.[8]

Asa cum am stabilit mai sus, atat placerea cat si absenta durerii sunt considerate ca singurele scopuri dezirabile in viata, pentru ca produc fericirea. Aceasta conceptie este cuprinsa de teoria vietii (theory of life). Dar se ridica intrebarea: E moral/trebuie sa avem drept scop al vietii placerile? Pentru ca a presupune ca viata nu are alt scop decat atingerea placerii (deci niciun alt obiect nobil al datoriei si al staduintei) este o doctrina pentru porci potrivit lui Mill. In continuare, completeaza aceasta idee spunand ca "este mai bine sa fii o fiinta umana nesatisfacuta decat un porc satisfacut, e mai bine sa fii un Socrate nesatisfacut decat un nebun satisfacut"

In ceea ce priveste placerile intelese ca acelea care aduc fericirea, as mai avea de adaugat un aspect pe care il discuta si Mill. Este vorba despre raportul calitate-cantitate. Cum putem stabili care in ce consta diferenta calitativa intre placeri?

Tot Mill vine cu solutia intrebarii si propune un test al calitatii. Conditia sine qua non (fara de care nu se poate) a testului este ca acesta sa fie realizat de niste oameni care au experienta celor doua tipuri de placeri, si o anumita capacitate de a le diferentia in functie de calitatea lor morala. Caci spune el, " ce alt mijloc de a determina in afara de a asculta pe cei care le cunosc pe amandoua?"

Asadar, parerea lor este cea de care trebuie sa tinem cont, iar in cazul in care acestea se contrazic, criteriul pentru a stabili gradul de moralitate este a asculta de parerile majoritatii.

V. CONCLUZIE

Ca o scurta recapitulare sa revenim la scopul acestui eseu. Am vazut ce inseamna PU in conceptia lui Mill, si anume ca actiuniunile corecte sunt cele care au drept consecinta dezirabila un numar cat mai mare de placeri intelese ca absenta durerii, si nu numai;

Contributia lui Mill la structura Principiului Utilitatii, este aceea ca el vine cu corectarea formulei simpliste elaborata de Bentham, prin care spune ca trebuie sa diferentiem intre tipurile de placeri, acestea fiind pe de-o parte superioare ( si in acelasi timp, cele care primeaza ca scop), iar pe de alta parte cele inferioare (care sunt justificare doar dupa impliniea nevoilor de placeri superioare).

Structura principiului utilitatii nu este insa o problema rezolvata in acest eseu, insa ar putea fi una din solutii. Oricum, Aceasta tema ramane deschisa interpretarilor

BIBLIOGRAFIE

DEX - Editia a II a, Editura. Univers Enciclopedic, 1998.

J. Bentham , An introduction to the priciples of morality,

James Rachels , Introducere in etica, Editura Punct, Bucuresti 2000

John Stuart Mill, Eseuri Etice, Paideia, 2003

Roger Crisp, Mill on Utilitarism, Routlege, 1997

Valentin Muresan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, Editura Paideia, Bucuresti,2002



James Rachels - "Introducere in etica", Editura Punct, Bucuresti 2000, pag. 56

DEX - Editia a II a, Editura. Univers Enciclopedic, 1998.

Principiul Utilitatii

Bentham este cel care a elaborat Principiul Utilitatii, Mill dezvoltand si analizand mai complex aceasta problematica in II 10.

J. Bentham, An introduction to the priciples of morality, II, III.

Exista o ierarhizare a placerilor , unele fiind superioare, iar scopul vietii este considerat a fi maximizarea cantitatii de placeri superioare. Aceasta "conceptie lexicala a maximizarii bunastarii" ne duce la teoria conform careia, valorile secundare (inferioare) vor fi promovate numai dupa maximizarea valorilor principale (superioare); in consecinta, observa Roger Crisp,"se pare ca bunastarea mea va fi promovata maximal daca ma dedic filosofiei cat de mult posibilsi urmaresc placerile joase, cum ar fi bautul ginului cu apa tonica, numai cand placerile superioare nu imi sunt accesibile". Acest punct de vedere, Roger Crisp il considera a fi unul "mult prea exagerat".

Conform lui Valentin Muresan, in Utilitarismul lui John Stuart Mill, Editura Paideia, Bucuresti,2002, pag. 283, paragraful 17

Exista o stransa legatura intre moralitate - utilitate - fericire.. Asadar spun moralitate pentru ca acesti doi termeni desemneaza acelasi lucru, la fel cum si fericirea este inteleasa ca utilitate.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga