Saracia - Combaterea saraciei

Saracia

1. Definirea saraciei

Saracia este situatia de lipsa materiala definite printr-un venit banesc ce ramane inferior unui prag considerat limita, pentru existenta umana si un mod de viata prin natura sa si un fenomen multidimensional. Saracia nu este o problema individuala ci una colectiva.. In conceptia formulata de Consiliul Europei "ea reprezinta nerecunoasterea unui drept fundamental al fiecarei persoane, acela de a trai in demnitate". Conceptual, saracia este abordata psihologic, prin efectele privatiunii, sociologic, ca relatie individ-societate, si economic , ca resurse de venit, pentru un mod de trai decent si obisnuit in societate .

Combaterea saraciei

In cadrul Uniunii Europene se doreste promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei.

Comisia Europeana sugereaza statelor membre ale Uniunii Europene sa dezvolte strategii concrete a saraciei, axate pe incadrarea in munca a cetatenilor apti si sa acorde asistenta sociala celor inapti. Recomandarea Bruxellesului are la baza trei aspecte:

sprijin adecvat privind venitul;

piete de munca bazate pe integrare;

acces la servicii de calitate.

In prezent, conform datelor Comisiei Europene, aproximativ 16% din cetatenii europeni sunt amenintati de riscul saraciei.

In anul 2007, in primul raport de situatie privind strategia de dezvoltare , eradicarea saraciei este reafirmata ca una dintre principalele probleme care trebuie rezolvate. Raportul reprezinta rezultatele punerii in aplicare a strategiei de dezvoltare durabila si afirma ca s-au facut progrese incurajatoare in vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare stabilite. Saracia la nivel mondial a scazut cu 4%, iar rata de finalizare a ciclului de scolarizare a ajuns de la 78% in anul 2000 la 83% in anul 2005.

3. Efectele saraciei

In ceea ce priveste saracia, in unele cazuri, realiatea sociala este mai generoasa decat ne imaginam noi si ne arata cazuri de indivizi, familii sau poate chiar comunitati in care dezvoltarea culturala si educatia sfideaza saracia si se situeaza la un nivel de dezvoltare superior starii economice, dupa cum si reversul este posibil, de exemplu familii sau indivizi cu o stare economica ridicata sa nu releve o dezvoltare educationala si culturala pe masura.

Saracia, afectand astfel indivizii, grupurile si comunitatile umane, afecteaza totodata si valorile nationale si locale care definesc univoc un popor sau o comunitate. Pentru a putea contracara aceste efecte, proiectele locale, nationale si internationale de dezvoltare trebuie sa cuprinda cultura ca o componenta fundamentala a dezvoltarii, iar investitiile in cultura trebuie considerate ca fiind cea mai eficienta investitie pe plan individual si societal, astfel, saracia presand negativ asupra nevoii de cultura. Avand caracter multidimensional, saracia cuprinde si se extinde asupra tuturor aspectelor vietii umane, afectand valorile si relatiile sociale, si de asemenea saracia limiteaza libertatile omului si il priveaza de demintate.

Saracia reprezinta deseori cauza si consecinta numeroaselor incalcari ale drepturilor omului. Intr-un Univers care dispune de resurse suficiente pentru toti, saracia si inegalitatile determinate de acesta raman problemele cele mai grave cu care se confrunta umanitatea in domeniul drepturilor omului. Statele trebuie sa respecte obligatiile si angajamentele in ceea ce priveste drepturile economice, sociale si culturale.

Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale recunoaste dreptul oricarei persoane la securitate sociala, la asigurari sociale, la un nivel de viata suficient pentru el si familia sa, hrana, imbracaminte si o locuinta convenabila.. Statele parti la prezentul Pact, recunosc dreptul oricarei persoane la un nivel de trai suficient pentru ea insasi si familia sa, inclusiv hrana, imbracaminte si locuinta suficiente, precum si la o imbunatatire continua a conditiilor sale de existenta .

4. Saracia in Romania

Programul comunist a transformat Romania intr-o tara socialista moderna, schimband radical structurile social-economice traditionale si promovand cresterea rapida a industriei si a orasului. Criza proiectului communist a dezagregat societatea romaneasca aflaat intr-un proces rapid de modernizare. Criza industriei si a orasului a generat o saracie specifica, si anume: somaj, lipsa de locuri de munca, economie subterana.

Saracia Romaniei este produsul unei crize de doua decenii, a unui program ambitios de modernizare si a reconversiei structurilor socialiste in structuri capitaliste standard, care au avut ca efect o dezorganizare a marilor intreprinderi.

Pragul de saracie in Romania tinde sa oscileze intre un minimum decent de viata, generat atat de exigentele organizarii moderne a societatii, cat si de aspiratiile induse de constiinta apartenentei de drept a civilizatiei .

In cadrul Summit-ului de la Nisa din Decembrie 2000, s-a stabilit ca toate statele membre sa elaboreze Planuri Nationale de Actiune impotriva saraciei si promovare a incluziunii sociale in vederea realizarii strategiei europene de lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale.

Guvernul Romaniei a infiintat Comisia Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) in anul 2002, institutie responsabila pentru elaborarea si monitorizarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale; are in vedere, in primul rand, abordarea de principiu si practica a saraciei si saracirii din societatea romaneasca, iar corelat acesteia, luarea in considerare a efectelor sociale dezagregative frecvente in societate in momentul de fata precum dezorganizarea familiei, criminaliatatea, coruptia, inhibarea simtului civic, dar si reactiile timide si nu intotdeauna adecvate ale autoritatilor politice la problemele indivizilor si colectivitatilor umane .

Promovarea muncii decente ar fi o posibila solutie pentru diminuarea saraciei. Conditiile si mijloacele de existenta ar trebui ameliorate, astfel incat sa existe venituri stabile si locuri de munca productive, stabilitate crescuta la nivel local, respectarea drepturilor fundamentale si protectie sociala in favoarea lucratorilor. Dintre aspectele promovarii muncii decente s-ar putea enumera: politicile de scolarizare si eliminarea muncii fortate a copiilor, a discriminarilor, in special femeile, care sunt persoanele cele mai vulnerabile si mai putin protejate.

In Romania, rata saraciei continua sa ramana ridicata, in comparatie cu alte tari. Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, cei mai saraci romani locuiesc in Moldova, unde rata saraciei este de 35% din populatie, fata de 10% in Bucuresti. Tot in acelasi raport se mai arata ca neajunsurile ii afecteaza mai mult pe cei care traiesc la tara, decat pe cei de la oras. Dintre categoriile sociale, pensionarii sunt cei mai saraci. Painea si alte produse din cereale stau la baza alimentatiei lor. Au bani putini de mancare si la fel de putin pentru a-si plati impozitele, astfel in anul 2007, 32% dintre batrani au acumulat restante la intretinere, 17% n-au avut cum sa-si plateasca lumina, iar 7% nu au putut sa-si achite abonamentul radio-tv .

Potrivit datelor Institului National de Statistica, in anul 2006 rata riscului de saracie era de 18,6%. Romania se afla printre statele membre ale Uniunii Euopene care inregistreaza o valoare ridicata a riscului de saracie, acesta aflandu-se in crestere pentru toate categoriile de gospodarii.

5. Concluzii

Concluzia care s-ar putea impune este ca saracia nu poate fi redusa pe scara larga dintr-o data fara, utilizarea energiei, indemanarii si motivatiei oamenilor saraci din intreaga lume.

Pentru a reusi in lupta contra saraciei trebuie utilizate strategiile practice care pun in centru forta interioara si potentialul fizic, intelectual, cultural si profesional, de care dispun oamenii saraci, potential care ar putea fi o baza solida de a-i scoate din saracie si a a junge la un nivel de trai decent. De altfel pentru a reduce saracia si a creste bunastarea tuturor oamenilor, se propune imputernicirea saracilor de a-si lua destinele in propriile maini, de includere a lor pentru a-i aduce in randul celorlalti membrii ai societatii, cu drepturi egale la munca.

Acelasi lucru se poate rezolva in orice tara fie ca este vorba despre Romania, Bulgaria, Moldova sau oricare alta tara, trebuie mai intai noi, ca persoane sa incercam sa nu ii mai discriminam pe ceilalti de langa noi, pentru ca fara sa vrem facem discriminare. In primul rand politicienii ar trebui sa incerce sa rezolve ceva, pentru ca ei fac promisiunii in campaniile electorale dar de multe ori nu mai ajung sa isi tina promisiunile sau mai intai rezolva ce li se pare lor mai important decat sa incerce sa ii ajute pe cei care sunt saraci, nu sa ii lase in somaj, cei care primesc somaj, pentru ca sunt multi oameni care nici macar asta nu primesc. Ce ar mai trebui rezolvat, sau ar trebui pus in aplicare, ar trebui sa se incerce reducerea bugetului, sa incerce sa reduca dintr-un anumit domeniu, pentru ca de foarte multe ori se folosesc bani prea multi doar pentru a face publicitate la un anumit produs, iar daca s-ar reduce ceva din bugetul alocat acelui produs, asa s-ar mai reduce din bugetul alocat acelui produs si ar merge spre un alt domeniu, astfel i-ar putea ajuta pe cei saraci, sa le ofere locuri de munca, locuinte decente, iar copii sa fie indemnati pentru a merge la scoala, pentru a-si termina studiile, iar de altfel, ar trebui data la o parte discriminarea, in special la femei, ele fiind cele mai discrimate, mai ales in ocuparea fortelor de munca.

La noi in tara este democratie, iar asta ar trebui sa insemne foarte mult pentru majoritatea dintre noi, ar trebui sa insemne crearea de oportunitati pentru cei mai multi, oportunitati de mici afaceri, oportunitati de a munci aici - si nu peste hotare - oportunitati de a oferi copiilor mai mult prin grija statului, oportunitati pentru reducerea decalajului general intre salarii si deasemenea oportunitati in eliminarea discriminarilor de orice fel, inclusiv in materie de sex si etnie in ocuparea unui loc de munca.

Combaterea saraciei ar trebui sa ne intereseze pe toti, si pe noi ca oamenii simpli dar si pe cei aflati la conducere, si sa speram ca ceva se va schimba, pentru ca vorbim de solidariate sociala, dar oamenii in mare parte au cam uitat sa fie oameni, au invatat insa sa minta, sa taca, sa se resemneze si sa fure.

BIBLIOGRAFIE

Dictionar de economie, Editura Economica, Bucuresti 2001 ;

Comunicarea Comisiei catre Consiliul si Parlamentul European - Raport intermediar de activitate privind strategia de dezvoltare durabila pe 2007 ;

Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale, art. 9 si art 11 ;

Catalin Zamfir, Situatia saraciei in Romania: dimensiuni, surse, grupuri de risc; iunie 2001 in Romania sociala - Revista de cultura si anala sociala 2001 ;

Guvernul Romaniei , Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, iulie 2002 ;

www.realitatea.net