Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
Reguli generale - supravietuire


Reguli generale - supravietuire


REGULI GENERALE - SUPRAVIETUIRE

1. Cum se supravietuieste?

Pregatirea unei calatorii



3. Echipamentul pentru calatorie

4. Pregatirea supravietuirii

5. In caz de accident

6. Prioritatile

7. Invata din experienta

1. CUM SE SUPRAVIETUIESTE?

Supravietuirea este arta de a scapa cu viata. Nu este o stiinta, pentru ca regulile pe care se bazeaza, de altfel foarte numeroase, nu sunt absolute. Folosirea lor depinde de cel care le aplica.

Tehnicile si solutiile de supravietuire sunt vechi de cand lumea si au evoluat impreuna cu istoria omenirii. Nici nu e de mirare ca tehnica supravietuirii, a survival-ului, e strans legata de istoria razboaielor si a devenit aproape o stiinta in timpul ultimului razboi mondial si dupa aceea. Foarte multi soldati, aviatori, marinari, prizonieri care s-au trezit in mare, in jungla, in desert etc. trebuiau sa se descurce - sau sa piara - in conditii cel putin neobisnuite, neprevazute de instructia militara obisnuita. De exemplu, pilotii si calatorii unui avion modern, fortat sa aterizeze in pustietate, trec in 5 minute, din secolul XXI in epoca de piatra.

Din studierea experientei celor scapati din accidente au rezultat metode si solutii general valabile - bune atat pentru trupele speciale si profesionisti ai riscului, cat si pentru turisti si oameni obisnuiti. Tehnica moderna de supravietuire imbina cunostinte antice (de exemplu vanatoarea cu capcane, aprinderea focului prin frecarea a doua lemne etc.) cu descoperiri de ultima ora (de exemplu telefonia mobila, orientarea in teren cu ajutorul satelitilor, fizica nucleara etc).

Intr-o situatie disperata trebuie sa stii ce, cum, cat, de unde sa iei orice iti poate oferi natura si sa folosesti la maximum ceea ce gasesti; cum sa atragi atentia oamenilor, sau posibili salvatori; cum sa parcurgi fara harta sau busola un teritoriu necunoscut, pana ajungi intr-o zona locuita.

Sau, sa stii cum sa-ti pastrezi sanatatea si puterile, cum sa te vindeci pe tine sau pe altii, in caz de ranire sau de imbolnavire. Mai trebuie si sa fii in stare sa-ti pastrezi curajul si sa-i imbarbatezi pe ceilalti membri ai grupului, chiar daca viitorul nu ti se pare nici tie promitator. Si mai important este sa vrei: daca vrei, poti scapa! Daca nu vrei ramai o victima milog, prost sau chiar mort).

Ai dreptate si cand spui (despre o treaba): pot s-o fac, si cand spui: nu pot s-o fac (Henry Ford).

Dar ce inseamna oare sa vrei ceva cu adevarat'? Se spune ca odata, un invatator si elevul sau traversau un lac cu o barca. Profitand de linistea calatoriei, discipolul dori sa afle cum poate ajunge si el maestru. Invatatorul ii raspunse ca e suficient sa vrea asta cu tarie. Vazand ca elevul nu pricepe cum stau lucrurile, la un moment dat, batranul ii face vant in apa. Tanarul, surprins, incerca sa se suie inapoi in barca, dar batranul il prinde de cap si-l tine cu forta sub apa. Tanarul se sufoca, aproape lesina. Dupa catva timp batranul il lasa in sfarsit sa scoata capul afara din apa, sa respire si sa se suie in barca. Tanarul isi reveni si mirat intreba: "Ce mai fu si asta?' invatatorul ii raspunse: "Ia zi, ce voiai tu cand erai cu capul sub apa?' "Sa respir', zise tanarul. "Voiai tare'?'' "Dar cum altfel!' "Mai voiai si altceva?' "Nu!'

"Ei vezi,' conchise batranul, "asta inseamna sa vrei cu adevarat sa vrei ceva la fel cum voiai tu sa respiri, cand stateai cu capul sub apa. Nu mai putin!

La fel e si cu supravietuirea: ca sa scapi trebuie doar sa vrei cu adevarat

Orice echipament ai sau recuperezi dintr-un accident, trebuie considerat ca un dar de la Dumnezeu. In schimb, daca iti lipseste orice fel de echipament NU trebuie sa crezi ca esti deja condamnat la moarte, caci oricand ai la tine: mintea, experienta, cunostintele, mainile, picioarele.

Dar, ca sa poata fi de folos, mintea, cunostintele, corpul trebuie sa fi fost mereu antrenate, imbogatite, ascutite. Invata, invata, invata mereu. Nu aduce anul ce aduce ceasul!, dar ca sa poti beneficia de avantajele "ceasului' respectiv trebuia sa te fi pregatit pentru el.

Capacitatea de supravietuire este la fel ca o casa: fundatia este vointa de a trai. Cunostintele sunt peretii casei. Indemanarea, antrenamentul constituie tavanul. Iar echipamentul este acoperisul casei. Fara unul, oricare dintre aceste elemente, casa nu e intreaga; de fapt, nu e casa.

Atitudinea cea mai buna este exprimata de salutul cercetasilor: (mereu) gata!

PREGATIREA UNEI CALATORII

Calatoriile, in afara interesului lor economic, ajuta enorm omului sa se instruiasca, sa se educe. Mai ales celor tineri. Deci trebuie sa calatoresti. (Atentie: orice actiune omeneasca e tot un fel de calatorie, o aventura in necunoscut, in viitor. Asa ca. .). Dar in orice fel de calatorie (o tura de o zi la munte, expeditie la tropice, concediu la mare, studii in strainatate etc.) pot aparea situatii grele, de supravietuire. Partir c'est mourir un peu. (Cand pleci, mori putin) - zice pe drept cuvant francezul, si multi dintre cei ce emigreaza chiar mor de-a binelea.

Inainte de a pleca de acasa, verifica daca esti bine pregatit pentru a infrunta aspectele cunoscute, previzibile ale oricarei calatorii sau actiuni. Iata o scurta lista cu intrebari esentiale:

Cat timp voi fi departe de casa?

- Cata hrana si apa sa iau la mine?

Hainele si incaltamintea sunt potrivite? Sa iau cate ceva de rezerva?

Ce echipament special imi trebuie pentru conditiile specifice ale acestei calatorii?

Ce trusa medicala, de prim ajutor imi va fi necesara mie si camarazilor de drum? Felul si cantitatea de echipament, pregatirea necesara depind de multi factori, dar esentiale sunt bunul simt si logica.

Pregateste-te fizic prin antrenamente, de exemplu fa cros, inot, catarare, calarie, autoaparare etc, sau: dezvolta-ti rezistenta la caldura, sete, frig, la schimbarea fusului orar etc, insa si rezistenta psihica, morala: la izolare, intuneric, stres, frica etc; invata limbi straine. Citeste carti scrise de supravietuitori, despre experienta lor, manuale de supravietuire.

Atentie - trebuie nu numai sa citesti, sa inveti, ci mai ales sa exersezi, sa aplici practic cele invatate!

Se povesteste ca un savant facea o calatorie. Cand ajunse la o apa mare, angaja un barcagiu sa-l duca pe malul celalalt. In timpul traversarii, ca sa mai treaca vremea, invatatul incerca sa intre in vorba cu barcagiul, evident despre ce se pricepea: "Ia zi, ce parere ai despre Platon?' Barcagiul insa, om simplu, nu stia cine-i Platon. "Cum dom'le, nu l-ai citit pe Platon?' "Nu!', raspunse indiferent vaslasul. "Pai, daca nu l-ai citit pe Platon', zise invatatul, "ai pierdut jumatate din viata.' Barcagiul se minuna, inghiti in sec, dar vasli mai departe. Intelectualul mai incerca o discutie despre Kant, cu acelasi rezultat, si se lasa pagubas. Intamplarea facu sa vina deodata, din senin, o vijelie mare care rasturna barca. Atunci barcagiul il intreba: "Stii sa inoti?' invatatul raspunse, zbatandu-se de mama focului: "Nu stiu!' "Ei vezi', adauga barcagiul, "acum o sa-ti pierzi toata viata!'

Sau altfel zis: degeaba te pricepi la calculatoare, marketing, management, afaceri s.a.m.d. daca nu stii sa alergi, inoti sau sa te porti.

Pericolele unei calatorii pot fi de natura:

- subiectiva (care depind de om): increderea excesiva in fortele proprii; inconstienta; nestiinta; conditie fizica si/sau echipamente insuficiente ori necorespunzatoare; nepricepere etc.

- obiectiva (produse de Natura): factori meteorologici, sau climatici; drumuri nepracticabile; alunecari de pietre, zapada etc.

Oricat de bine ar fi pregatita o calatorie, riscul sau pericolul nu poate fi complet eliminat.

Studierea conditiilor de calatorie. Cu cat vei cunoaste mai bine dinainte locurile si oamenii pe unde vei calatori, cu atat sansele sa ajungi cu bine la capat cresc. Studiaza cu atentie hartile, fa rost de cat mai multe informatii despre terenul, clima, vremea, felul vegetatiei, animalele pe care le vei intalni.

Studierea conditiilor geografice, meteorologice, etnografice etc, din zona pe care intentionezi s-o strabati este de importanta vitala. Pentru aceasta exista numeroase posibilitati: carti, harti, muzee, ghiduri, Internet, cluburi, cadre didactice, alti calatori etc.

Climatul temperat este cel mai raspandit pe glob. El ofera sanse mari de survival chiar fara sa ai cunostinte si indemanari speciale. Insa alte zone, cu alte climate, necesita cunostinte deosebite, adecvate vezi la #13.

Planificarea calatoriei sau a actiunii

Prevederea este mama intelepciunii

Imparte planul (obligatoriu scris, NU verbal) de desfasurare a expeditiei sau calatoriei in etape:

a) de pornire;

b) de atingerea telului;

c) de odihna - recuperare.

Stabileste clar scopurile si calendarul fiecarei etape. Stabileste solutiile si comportarea in caz de accidente cum ar fi: defectarea vehiculului, boala, transportul victimelor (vezi # 4).

Nu planifica viteze prea mari de deplasare sau termene prea scurte. Obligatia de a respecta un plan prea ambitios, prea greu, duce la epuizare, la greseli de gandire, la pagube.

Necesitatea de a face rost de apa din surse locale va influenta mult alegerea traseului.

E important si cum incepi o treaba, dar mai mult conteaza felul cum o termini. Asa ca verifica des indeplinirea planului - de catre tine sau de catre altii. Increderea e buna, dar controlul e sfant!

Controlul medical: fa-ti un control medical si stomatologic cat mai cuprinzator. (Pe vremuri, englezii care plecau sa lucreze sau sa stea in colonii, la tropice, isi scoteau preventiv toti dintii, chiar cei sanatosi, si puneau proteze dentare; stiau ca nu vor gasi vreun dentist pe acolo).

Verifica necesitatea injectiilor de protectie cerute sau recomandate pentru teritoriile, tarile prin care vei calatori. Fa-le pe toate, de exemplu:

- vaccinarea impotriva frigurilor galbene, pentru Africa tropicala si America de Sud. (Injectia trebuie facuta cu cel putin 10 zile inaintea calatoriei si asigura protectia timp de 10 ani.)

- protectia contra malariei, prin pastile inghitite permanent, incepand cu cel putin o saptamana inaintea calatoriei si terminand dupa 4 saptamani de la intoarcere;

- vaccinarea contra holerei - pentru unele tari africane;

- vaccinarea contra encefalitei japoneze, pentru calatorii in Thailanda, India, Birmania, Nepal, Cambogia, Vietnam, Corea (Se fac doua injectii la interval de doua saptamani, cu cel putin doua saptamani inaintea plecarii);

- vaccinarea contra hepatitei A (infectioase) cu gamaglobulina; (Se fac doua injectii la interval de 4 saptamani care asigura protectia timp de 3 luni, sau de 9 ani, la varianta mai noua de vaccin, in doua etape), vaccinul contra hepatitei B asigura protectie 5 ani;

- vaccinarea contra meningitei, pentru calatorii in zonele din sudul Saharei si o parte din Asia (obligatorie pentru pelerinii la Mecca);

- vaccinarea contra febrei tifoide (protectie 3 ani), a tetanosului (protectie 10 ani), poliomielitei (protectie 10 ani), tifosului s.a.m.d.

Calatoria in grup. Analizeaza capacitatea fiecarui membru-candidat de a face fata greutatilor care va asteapta (buna intelegere cu ceilalti membri e foarte importanta). S-ar putea sa fie necesara respingerea celor nepotriviti, nepregatiti, neadaptabili sau incapabili.

Discutati de mai multe ori planul de desfasurare a calatoriei sau expeditiei. Stabiliti responsabilitatile. Numiti un medic, un bucatar, un mecanic, un sofer, un navigator etc.

Convinge-te ca fiecare participant stie sa foloseasca (practic, nu teoretic) echipamentul disponibil si ca aveti echipamente sau solutii de rezerva. Chiar mai multe seturi de rezerve; redundanta e o dovada de seriozitate, de profesionalism.

Comunicatiile. Nu fi secretos, comunica - tie iti foloseste. Nevoia de secret, sau de eroism e o dovada de slabiciune si prostie, nu de intelepciune si tarie.

Intr-o calatorie la munte, in Delta etc, informeaza gazda, cabanierul, Politia sau Salvamontul despre intentiile tale si ale grupului: unde vreti sa ajungeti, pe unde, ora, data plecarii si sosirii aproximative. Informeaza din cand in cand respectiva persoana sau sediu asupra situatiei, astfel incat lipsa contactului sa declanseze o alarmare. Navele si avioanele sunt foarte bine controlate sub acest aspect. In cazul calatoriilor sau expeditiilor lungi in zone izolate, este obligatorie dotarea cu un mijloc de telecomunicatie (radio, telefon celular - verifica acoperirea zonei respective de catre relee si sateliti) si cu un aparat GPS de pozitionare pe suprafata pamantului (vezi #13.4).

Stabileste dinainte un program de apel si de comunicare de doua ori pe zi cu centrala de la baza expeditiei, pentru a le anunta situatia, pozitia si intentiile. De la baza vei primi informatii meteo si de alta natura. Tot baza va urmari apelurile de salvare. Se va alege si verifica din timp frecventa radio convenabila pentru terenul din zona respectiva. Cel putin doi membri ai grupului trebuie sa stie sa foloseasca telefonul sau radioul.



Daca nu se realizeaza doua apeluri sau transmisii consecutive, la baza trebuie sa intre in functiune planul de salvare. Pe de alta parte, cand nu reusesti sa comunici cu baza conform programului, chiar daca pe teren totul se desfasoara bine -trebuie sa te comporti ca si cum s-ar fi intamplat un accident. Stai pe loc, sau intoarce-te la locul de unde ai comunicat ultima oara - si asteapta sosirea salvatorilor sau alt fel de contact cu ei.

Nu-i incurca si nu-i pune sa te caute degeaba.

3. ECHIPAMENTUL PENTRU CALATORIE

Cand pleci intr-o calatorie, ia-ti echipamente cat mai bune (din pacate, ele sunt si mai scumpe). Iti vor usura mult viata si te vor ajuta sa ajungi cu bine la tinta. Cantitatea de echipamente pentru o anumita actiune rezulta ca un compromis intre necesitati (dictate de: posibilitatile calatorilor, specificul calatoriei) si posibilitati (de procurare, transport, autorizatii etc, plus resursele financiare). Un factor decisiv trebuie sa fie si bunul simt.

Daca insa pe teren n-ai ce-ti trebuie - descurca-te, improvizeaza (vezi # 12 - Tabara si # 13.2 - La drum).

Echipamentele trebuie incercate si verificate temeinic inainte de plecarea in excursie sau calatorie: sa fie in buna stare, sa functioneze, sa nu stranga etc, sa reziste la forte, uzura, apa, frig etc.

Mai tine minte si ca: cel mai bun echipament nu face altceva decat ceea ce poti tu face: sacul de dormit doar pastreaza caldura - n-o produce; rucsacul doar inveleste si sustine lucrurile - nu le cara etc. Daca nu esti cat de putin antrenat sa dormi in frig, sa cari greutati cu muschii tai, sa te catari, sa tai lemne s.a.m.d.

- cele mai grozave echipamente nu-ti mai folosesc (aproape) la nimic!

Hainele trebuie sa fie potrivite ca dimensiuni, sa nu impiedice miscarile, sa apere de frig si ploaie - dar si sa aeriseasca pielea. Totdeauna sa ai la tine o manta de ploaie, un schimb de haine, ceva calduros de imbracat.

Aerul constituie izolantul termic de baza, pentru ca el transmite doar 7% din caldura pe care o poate transfera sau pierde o tesatura. Cu cat o haina inglobeaza mai mult aer, cu atat e mai "calduroasa'. De fapt, caldura e produsa de corp si se poate doar pierde pe vreme friguroasa; hainele nu fac altceva decat s-o pastreze. Sau, in cazul vremii calduroase, o impiedica sa ajunga la piele. Umezeala, transpiratia maresc de circa 25 de ori transferul de caldura intre corp-haine-aerul exterior (in ambele sensuri). Tesatura poate ingloba aprox. 20% din aerul total al stratului, dar intre doua straturi se aduna 50%, iar rugozitatea suprafetei retine 30% - asa ca numarul straturilor de haine este mai important pentru izolarea termica decat grosimea lor (principiul foilor de ceapa).

Imbracamintea pentru vreme rea este organizata in 3 feluri de straturi: Stratul interior (lenjeria), vine in contact cu pielea si are sarcina sa mentina corpul uscat. Preferabil sa asigure si o oarecare izolatie termica si sa nu absoarba transpiratia (cum face bumbacul), ci s-o transmita spre stratul urmator (cum fac fibrele sintetice). Lenjeria din bumbac se usuca greu si raceste pielea; e placuta la purtare vara.

Materialele optime pentru stratul interior sunt fibrele sintetice (din poliester, polipropilena, poliamida), simple sau in amestec cu bumbacul. Matasea are bune calitati termoizolante, dar se rupe usor si nu rezista la umezeala.

Al doilea strat (intermediar) trebuie sa fie termoizolant, sa preia umezeala de la primul strat si s-o transfere spre exterior. Cele mai bune rezultate se obtin cu:

- tesatura gen blana, din fibre sintetice: retine umezeala in proportie de maxim 1-5% din propria greutate;

- puful si fulgii de pasare (sensibili la umezeala);

- lana - care incalzeste chiar si in stare umeda; dezavantaje: absoarbe multa umezeala (30-40% din greutatea proprie), se usuca greu.

Stratul al doilea poate fi realizat din mai multe foi sau randuri de tesatura.

Al treilea strat (exterior) are rolul de protectie contra intemperiilor: vant, ploaie, zapada. Trebuie sa fie cat mai impermeabil fata de exterior si totodata permeabil pentru umezeala si aburii care vin dinspre corp. Tesaturile din fibre naturale sunt mult mai slabe decat cele sintetice, insa rezultatele cele mai bune le dau membranele sintetice, cum ar fi:

- Gore-Tex, o membrana microporoasa, ai carei pori sunt de aprox. 20.000 ori mai mici decat o picatura de apa si de 700 ori mai mari decat molecula de abur. Din aceasta cauza Gore-Tex rezista la presiunea unei coloane de apa de 8 m. inaltime, dar permite trecerea aburului. Este sensibila la frecare, uzura.

- Sympatex, o membrana ultrasubtire din poliester, fara pori. Functionarea ei se bazeaza pe proprietatile fizico-chimice ale structurii sale: o parte a moleculei atrage apa, o alta parte o respinge. Rezista la presiunea unei coloane de apa de 10 m. inaltime, dar permeabilitatea fata de aburi e mai mica decat a Gore-Texului.

O membrana sintetica nu poate fi folosita ca atare pentru confectionarea hainelor, ci numai intre doua straturi de tesaturi obisnuite, care-i asigura consistenta, rezistenta etc. In acest sandvis, membrana poate fi lipita sau laminata de stratul exterior, de ambele straturi sau de nici unul.

Incaltamintea este mai importanta decat imbracamintea (cu basici la picioare nu mai poti inainta deloc!).

Cu cat are mai putine cusaturi si cu cat e mai usoara - cu atat mai bine. (Infanteristul zice ca ii e mai usor sa care 5 kg in spate decat 1 kg in picioare). Incaltamintea nu trebuie sa stranga deloc piciorul. Forma, marimea bombeului trebuie sa permita miscarea libera a degetelor si totodata sustinerea lor, astfel incat la coborare ele sa nu se loveasca sau sa se striveasca. Talpa trebuie sa fie groasa (ca sa nu simti pietrele ascutite), dar elastica. Preferabil ca bocancul sa sustina glezna si din lateral. Foloseste ciorapi buni, grosi, din lana; calitatile lor de amortizare, protectie, termoizolare sunt vitale pentru succesul mersului si calatoriei.

Pentru uscare, in incaltaminte se baga hartie de ziar sau igienica si se lasa cateva ore sa absoarba umezeala.

Echivalarea unitatilor de masura a incaltamintei din Europa - Anglia - SUA: 32-1-1; 34-2-2; 35-2 /4-3; 36-3V,-3V2; 37-4-4'/2; 38-5-5; 39-57,-6; 40-67,-7; 41-7-8; 42-8-9; 43-9V2; 44-97,-10 72; 45-10-1172; 46-1 l-127r

Trebuie luate toate masurile pentru evitarea aparitiei basicilor sau rosaturilor. NU pleca la un drum lung cu incaltamintea noua, stramta. Las-o sa se inmoaie si largeste-o treptat, din timp. Intareste-ti pielea de la picioare frecand-o cu alcool, timp de aproximativ doua saptamani inainte de inceperea calatoriei sau marsului. Aplica leucoplast pe locurile sensibile, unde incep rosaturile. Poti lasa plasturele lipit cateva zile, pana termini marsul.

Taie regulat unghiile si rotunjeste colturile. Nu le taia prea scurt, deoarece la frig dor.

Cutitul - este un instrument vital pentru supravietuire. Dar atentie: cutitul este si o arma alba. Pentru calatoria cu avionul el trebuie tinut in bagajul din cala, nu-l lua in cabina. Niciodata nu scoate sau arata cutitul intr-o situatie incordata. Cutitul trebuie sa fie mereu bine ascutit si gata de folosire. Nu-l strica jucandu-te cu el, aruncand la tinta etc. Pastreaza-1 in teaca, uns, curat. Respecta-1: Scoate cutitul numai ca sa-l foloseste.

Cum se alege un cutit? Chiar si un briceag e bun, dar cand poti lua numai un singur cutit, atunci mai bine alege unul cu lama mare si solida. Acesta va putea indeplini eficient si confortabil toate sarcinile posibile, de la taierea crengilor pana la jupuirea animalelor si gatitul hranei.

Este preferabil manerul dintr-o singura bucata, gaurit pe toata lungimea ca sa treaca prin el coada lamei, prinsa la capat cu o piulita. Manerele facute din mai multe bucati sau felii, ori cele in care coada lamei patrunde doar pe jumatate din lungime (si se prinde cu un stift), sau cele scobite ca sa poata contine diverse ustensile (busola, ace etc), sunt mai fragile, mai nesigure.

Exista diverse feluri de cutite, unele din ele mai potrivite pentru supravietuire decat altele:

- Cutitul pliant (briceagul) poate avea constructii si componente extrem de diverse. Mentionez vestitul "briceag al soldatului sau armatei elvetiene', un campion al utilitatii si soliditatii. Pentru asigurarea in pozitia "desfacut' lama trebuie sa aiba un dispozitiv cu clichet sigur. Manerul din lemn sau plastic este mai comod. - Parang-ul este un cutit malaezian cu lama mare si curba, de aprox. 30 cm. lungime, 5 cm latime, 0,750 kg greutate (fig. 1). Prea mare pentru folosinta curenta, parangul este in schimb foarte bun pentru taiat crengi, copaci, sau la construit colibe, plute. Lama parangului are 3 zone taietoare: spre varf - mai fina, pentru jupuit etc; centrala - mai grosolana, pentru retezarea lemnelor si oaselor; spre maner - mai fina, pentru cioplire si alte lucrari mai delicate. Lama curbata si extinsa in jos, pe principiul satarului, permite aplicarea unei forte maxime la taierea lemnelor si asigura protectia degetelor. Teaca va avea o clapa pentru retinerea cutitului (fig. 2). Atentie: adeseori lama reteaza cusatura tecii si poate rani grav mana sau degetele - deci apuca teaca parangului numai din partea opusa taisului.

1. Parang (cutit malaezian)

Teaca pentru cutit/parang, cu buzunar pentru piatra de ascutit

- Maceta este un cutit drept, lung de vreo 70 cm, ca o sabie, folosit in jungla sudamericana la taierea lemnelor, lianelor, trestiei de zahar.

Cum se ascute cutitul: freaca lama pe o piatra: gresie, cuart sau granit. Gresia gri moale este mai buna decat cea cu cuart (care va zgaria taisul si va imprima dungi stralucitoare pe lama).

Piatra de ascutit se obtine frecand doua pietre pana rezulta niste fete plane si netede. Ideal ar fi sa ai doua suprafete sau pietre de lucru: una grosolana si alta fina. Foloseste-o mai intai pe cea grosolana ca sa elimini bavurile lamei, apoi pe cea fina ca sa ascuti muchia taietoare. Scopul e sa obtii o muchie durabila care nu se ciobeste (fig. 3).

3. Profilul taisului a - prea ascutit, se ciobeste; b - corect; c - insuficient, se toceste repede

Pentru a ascuti lama, tine manerul cutitului cu mana dreapta. Aseaza, fixeaza piatra pe o suprafata orizontala. Misca lama pe piatra dupa o traiectorie circulara, in sensul acelor de ceas, apasand muchia cu degetele mainii stangi si impingand lama. Mentine constanta inclinarea lamei si umezeste mereu piatra. Nu trage lama spre tine cand apesi: apar zgarieturi. Micsoreaza forta de apasare pentru finisarea muchiei. A doua fata a lamei se ascute prin rotire in sens antiorar.

Sacul de dormit trebuie sa fie mare, larg, NU stramt. Pentru transportul lui este foarte utila o "husa comprimanta' (cu curele reglabile) care reduce mult volumul sacului.

Umplutura izolanta din fulgi sau puf este mai usoara si mai buna decat cea din fibre sintetice. Dezavantajul fulgilor este ca dupa ce se uda isi pierd capacitatea termoizolatoare si se usuca greu. Prin folosirea a doi saci de dormit, bagati unul in altul, se poate rezista la o temperatura exterioara cu 10-15 grade mai scazuta decat cea asigurata de fiecare sac.

Daca nu ai cort, inveleste-te pe tine si sacul de dormit cu o foaie, prelata sau alt fel de sac impermeabil (dar care sa "respire' totusi).

Rucsacul. Trebuie sa fie zdravan, impermeabil, prins pe un cadru rigid, cat mai ingust si inalt. Curelele reglabile pentru umeri si talie (brau) transmit in mod corect greutatea sarcinii spre solduri (nu spre umeri). Rucsacul trebuie sa stea bine prins (solidarizat) de corp, dar la oarecare distanta de spinare, pentru aerisire si reducerea transpiratiei.

Un cadru metalic exterior este mai bun, chiar daca mareste greutatea si se agata de crengi, deoarece pe el se pot prinde sarcini mari, voluminoase, chiar un ranit.

Cum impachetezi? Pentru a nu te dezechilibra, centrul de greutate al rucsacului trebuie sa fie cat mai sus si mai aproape de corp.

Preferabil ca rucsacul sa fie inalt si ingust, NU scund si lat. Cortul si alte obiecte grele se pun aproape de corp si sus (nu jos). Totusi NU inalta rucsacul prea mult, caci te dezechilibeaza la un vant puternic. Buzunarele exterioare inchise cu fermoare sau artei sunt foarte utile, dar dimensiunile lor nu trebuie sa duca la cresterea exagerata a latimii sau diametrului zonei soldurilor (se agata de crengi sau colturi si te dezechilibreaza).

Grupeaza bagajele si baga-le in pungi si saci de plastic, eventual marcate sau etichetate. Aranjeaza bagajele cu atentie, ca sa stii unde este fiecare lucru. Cele de care ai nevoie mai repede se pun deasupra, la indemana. Alimentele mai moi, perisabile, se introduc in cutii rigide, etanse.

E foarte important sa NU cari bagaje multe si grele. Studiaza si invata sa te descurci cu un minim de echipament si hrana, pentru ca succesul si placerea calatoriei depind in mod hotarator de reducerea greutatii carate. In strainatate se experimenteaza metoda drumetiei cu bagaje minimale (ultralight backpacking) - aproximativ 10 kg pentru o calatorie de 8-10 zile in salbaticie, departe de cabane etc. Invata sa renunti (gandeste, experimenteaza) la orice bucatica de bagaj sau echipament de care n-ai nevoie. Cantareste orice obiect pe care doresti sa-l iei cu tine. Tu ai grija de grame, caci kilogramele vor disparea singure.

Fii mereu aterlt! Orice echipament se uzeaza sau se strica prin folosire, se deterioreaza prin depozitare si se degradeaza moral prin trecerea timpului. Fii mereu pregatit sa-l repari ori sa-l inlocuiesti. Obisnuieste-te sa verifici cu regularitate tot echipamentul, mai ales dupa ce treci de o portiune mai dificila a traseului, dupa o oprire sau un accident. Inventarierea echipamentului si verificarea lui, pipairea buzunarelor, a bunurilor, trebuie sa devina o actiune automata, reflexa (la fel cu repararea, carpirea urgenta, la prima halta, a oricarei defectiuni aparute) inainte de a reporrii la drum.

Intretinerea echipamentului e o importanta masura de prevedere, de supravietuire!

4. PREGATIREA SUPRAVIETUIRII

Prevedere, prevedere si iar prevedere

Planurile de salvare. Fii totdeauna pregatit pentru cazul ca ceva nu merge bine intr-o calatorie. Dar si acasa: din statisticile privind frecventa accidentelor (fracturi, boli etc.) rezulta ca locul cel mai periculos din lume ar fi locuinta personala (!).

De exemplu intreaba-te: ce faci daca ia casa foc? Daca aluneci in baie si iti spargi capul? Daca se strica masina, sau daca vremea va fi mai rea decat s-a anuntat? Daca sunteti mai multi si va despartiti din greseala, cum va regasiti? Ce faceti daca cineva se imbolnaveste? Daca va rataciti?

Sau, obisnuieste-te si fii mereu gata sa actionezi sau sa reactionezi (la orice ora din zi si din noapte; la orice fel de situatie sau incurcatura): de exemplu, cand te descalti, lasa incaltamintea cu varfurile orientate spre iesire ca sa te poti incalta din mers (asa fac japonezii, invatati de cutremurele lor foarte dese). Sau, cand te incrucisezi cu cineva la o stramtoare (afara de regula generala ca cel mai destept cedeaza): la o usa - prioritate are cel ce iese; pe un drum in panta - prioritate are cel ce urca. Nu purta parul lung, despletit (te incurca la miscare, lupta etc). Nu purta incaltaminte cu tocuri sau talpa inalta (te impiedica la fuga, catarare). Nu sta, nu manca cu gura deschisa (e inestetic, pot intra praf, insecte). Nu bloca o usa - a liftului, a troleibuzului, a cinematografului etc. (usa e a tuturor). Traverseaza strada perpendicular (nu prelungi inutil durata de sedere pe carosabil, adica pericolul). Nu pleca si nu merge la drum fara sa privesti din cand in cand si inapoi. Intr-o padure umbla imbracat cu haine viu colorate, ca sa nu fii confundat cu vreun animal si impuscat de un vanator ageamiu. Pregateste-te sa faci fata unor socuri produse de schimbarea brusca, neasteptata: a orei sau fusului orar, a temperaturii, hranei sau igienei, de mentalitati si culturi, de lumini, zgomot, miros s.a.m.d.

De asemenea, fa-ti un plan scris pentru actiunile necesare: evacuare in cazul unui dezastru natural, de razboi. Planificarea te fereste de surprize, de stres. Vei putea sa reactionezi mult mai bine intr-o situatie critica, daca poti consulta un plan (chiar nepotrivit, vag) facut din timp, cu mintea limpede, calma. Este mai bine sa fii pregatit pentru o ocazie pe care n-o vei avea, decat sa apara vreo ocazie pentru care sa nu fii pregatit.



Planificarea este baza reusitei, a inaltei performante, a profesionalismului.

Trusa mica pentru supravietuire: poate insemna diferenta dintre viata si moarte, oricand pleci de acasa.

Pregateste-o din timp, verific-o si improspateaz-o periodic cand n-o folosesti. Poart-o mereu la tine. N-o lasa niciodata deschisa pe sol. Pune materialele si uneltele intr-o borseta (etanseizata) prinsa la brau. Sau intr-o cutie de tabla, un penar cat mai mic. Lustruieste dosul capacului pentru a-1 face sa reflecte lumina. Cutia se etanseaza cu leucoplast (care poate fi refolosit). Pentru ca obiectele din cutie sa nu joace si sa sune, spatiul ramas gol se umple cu vata (care poate servi si la aprinsul focului).

Trusa (fig. 4) trebuie sa aiba dimensiuni si greutate minima, dar sa contina lucrurile vitale:

1. Chibrituri - impermeabilizate prin inmuierea maciuliei in ceara topita;

Lumanare - cioplita, deformata in forma paralelipipedica, pentru a ocupa mai putin loc;

4. Trusa minima de supravieuire

3. Amnar (dintr-o bucata de lama de bomfaier) si cremene;

4. Lentila - pentru aprins focul de la soare;

5. Ace (mai multe, cu gaura mare); ata groasa, tare;

6. Guta, cat mai lunga, carlige de pescuit, greutati (din plumb) pentru undita; 7-. Busola - preferabil umpluta cu lichid si ac fosforescent;

8. Lanterna;

9. Sarma pentru lat, capcana - preferabil din alama, aprox. 1 m lungime;

10. Fierastrau flexibil - inainte de a-1 impacheta in trusa, scoate-i manerele i unge-1. Pentru a-1 folosi, improvizeaza-i doua manere din lemn sau prelungeste-1 cu bucati de funie, sfoara (vezi #15);

11. Trusa medicala - impacheteaza medicamentele in cutii etanse, iar in spatiul ramas gol baga vata. Pune-le etichete clare cu denumirea, scopul, doza, termenul de valabilitate. Nu le inghiti cu bauturi alcoolice.

Iata un sortiment minim:

- Analgezice - pentru potolirea durerilor mici, moderate (algocalmin etc);

- Aspirina;

- Un dezinfectant general: rivanol, saprosan, apa oxigenata etc;

- Un dezinfectant intestinal - pentru diaree, deranjament stomacal;

- Antibiotice - pentru infectii uzuale. la o cantitate suficienta pentru un tratament complet;

- Antihistaminice - pentru alergii, intepaturi de insecte (clorfeniramin etc);

- Pastile antimalarie;

- Tablete pentru dezinfectarea apei - daca nu o poti fierbe;

- Permanganat de potasiu - are multiple intrebuintari:

- pentru sterilizarea apei de baut se dizolva 3-4 cristale la 1 1, pana apa devine roz (las-o sa stea ora); pentru o solutie dezinfectanta (tratament pentru rani, taieturi) - roz inchis; pentru tratarea ciupercilor, micozelor (de exemplu la picioare) - rosie;

- aprinderea focului: amesteca 1 parte zahar si 2 parti permanganat sub forma de praf bine maruntit; presara intre 2 vreascuri uscate; cand se usuca bine, lemnul incepe sa arda;

- semnalizare: arunca permanganat in apa (de mare etc.) si zona se va colora, facand-o vizibila din aer.

1 Cutit, bisturie, lame de ras - cel putin doua bucati de marimi diferite; cutitul poate fi prins cu leucoplast la exteriorul trusei;

13. Cleme chirurgicale - pentru a tine apropiate marginile unei rani;

14. Plasture - impermeabile, de diverse dimensiuni;

15. Prezervativ, Balon - poate fi utilizat ca vas pentru apa, cu capacitate aprox.

16. Fluier;

17. Zahar cubic;

18. Spirt solid;

19. Folie de aluminiu sau plastic.

Ar fi bine sa inveti si sa exersezi din timp utilizarea, cat si reimpachetarea echipamentului din trusa.

Trusa mare pentru supravietuire: in afara de trusa mica ar fi necesara si o sacosa mai incapatoare (totusi nu prea mare), cu lucruri foarte necesare pentru supravietuire, constand din:

- Sacosa - impermeabila, suficient de mare ca sa cuprinda o tigaie de tabla cu un sistem bun si sigur de inchidere, cu o agatatoare sau curea zdravana pentru a o prinde la brau, de centura;

- Soba plianta din tabla, cu pastile combustibile (din spirt solid etc). Soba si pastilele se folosesc cu zgarcenie, doar daca nu se poate face foc cu lemne. Pastilele sunt un excelent mijloc pentru aprinderea focului;

- Rachete de semnalizare - sau artificii. Atentie: rachetele si artificiile sunt explozivi! Se vor manipula cu grija - conform instructiunilor. De exemplu: insu-rubeaza tubul din trusa pe coada rachetei si extrage miniracheta din cutie tinand-o de tub; tine-1 cu bratul intins; indreapta racheta spre cer si apasa tragaciul care o aprinde. Nu le consuma degeaba!

- O tigaie din aluminiu, cu maner pliant - pentru gatit (serveste si ca ambalaj pentru restul ustensilelor);

- Lanterna tip creion - fluorescenta, pentru semnalizare;

- Banda marcatoare, intr-o punga de plastic, impermeabila;

- Set cu pliculete de ceai, cafea, zahar, lapte;

- Alimente - un tub cu unt, cuburi de supa, ciocolata, sare, polivitamine si minerale;

- Sac, patura de supravietuire, dintr-o folie usoara, termoizolanta, reflectorizanta - in care nu pierzi caldura si nu transpiri.

Bagajul sau rucsacul de salvare, pentru bejenie

Fiecare membru al familiei ar trebui sa aiba un rucsac, o sacosa sau o valiza pline cu toate cele necesare, pentru cazul ca e silit pe neasteptate sa plece de acasa, sa se salveze intr-o situatie de catastrofa. De exemplu, in cazul unei inundatii, al unui incendiu, accident industrial (scurgeri de chimicale, radiatii) sau razboi, pentru supravietuire trebuie sa-ti parasesti imediat domiciliul.

Se recomanda ca bagajul respectiv sa fie introdus intr-un rucsac (fig. 5), cat mai ergonomie, mare (cu capacitate aprox. 15 kg), sau o sacosa prinsa pe un carucior cu 2 roti mari

5. Bagajul/rucsacul de salvare 1 - masca de gaze; 2 - ratia intangibila de alimente; 3 - farmacie; 4 - manusi de protectie ABC/caiet de notite, pix/planul de salvare/lanterna/chibrituri; 5 - trusa de toaleta; 6 - rufe, ciorapi etc; 7 - haine; 8 - cizme din cauciuc; 9 - costum de protectie ABC; 10 - radio, baterii rezerva; 11 - vesela; 12 - diverse; 13 - sac de dormit; 14 - trusa cu documente

Continutul bagajului personal de salvare va fi stabilit de fiecare om in functie de necesitatile, obiceiurile, gusturile si puterile sale, dar sunt cateva lucruri obligatorii (atentie la greutate):

A). Pentru fiecare persoana:

- haine adecvate (rezistente la uzura, impermeabile, termoizolante, greu inflamabile);

- un set de rufe de corp, ciorapi;

- sacul de dormit;

- un set de tacamuri, vesela (metalica);

- ratia (alimentara) de salvare, adaptata necesitatilor proprii;

- pachetul mic cu actele si documentele personale (intr-un invelis impermeabil);

- bani;

- echipament de protectie ABC (masca de gaze, pelerina cu gluga, pantaloni cu ciorapi, manusi);

chibrituri si lanterna (ambalate etans);

hartie de scris, caiet si pix sau creion;

suluri cu hartie igienica;

planul personal de salvare in cazul unei catastrofe;

o trusa de toaleta;

vesta de salvare si mijloace de semnalizare (pentru cei ce locuiesc pe malul marii sau fluviului, in zone inundabile);

Fiecare copil mic va avea o punguta impermeabila agatata de gat, eu numele, data nasterii, numele si adresa parintilor

B). Pentru o familie:

radio portativ cu UM si UUS, cu seturi de baterii de rezerva (atentie la termenul de expirare); telefon mobil;

mijloace de iluminare: lanterna cu baterii de rezerva, 20 de lumanari, chibrituri;

un ceas desteptator mecanic (mic, usor);

10 saci de gunoi (din plastic);

- pachetul mare (impermeabil) cu actele familiei (copii autentificate, fotocopii): certificate de nastere, casatorie, deces; buletine de identitate; adeverinte de pensie, renta, impozitare; carnete, livrete de economii, cecuri; polite de asigurare; dovezi, contracte, extrase din registrul funciar, cadastru, testamente etc.

Ratia de salvare este o rezerva de alimente pentru 2 zile, care se foloseste doar in caz de mare necesitate. Ea face parte din bagajul de salvare pentru refugiu. Orientativ poate contine (pentru o persoana): 200 g conserva de came; 200 g branza topita; 100 g ciocolata; 100 g nuci, alune nesarate, ambalate in vid; 50 g zahar.

Alte pregatiri pentru razboi - vezi la #18.

Cum devii un supravietuitor:

1. Fa tu ceva! Nu sta, nu astepta sa faca altii!

Nu mai fii "fraier'! Gandeste cu capul tau! Bazeaza-te pe logica si bun simt!

3. Cere (si da) ajutor!

4. Fii optimist! Repeta-ti: se putea si mai raul Ai incredere in tine! Esti in stare sa scapi! Nu dispera! Poti (daca vrei). Repeta-ti mereu aceste idei!

5. Incearca, greseste - numai asa poti invata! Nu fi excesiv de prudent! Multi oameni nu risca (si ca urmare nici nu castiga) deoarece nu au incredere in ei insisi; le lipseste pregatirea si educatia pentru aceasta. Nu te speria de greseli, de esecuri: chiar si maimutele mai cad din copac.

6. Invata, informeaza-te mereu! Compara ce vezi, ce afli, ce stii (pentru oricare problema trebuie totdeauna sa obtii, sa-ti imaginezi cel putin 3 variante de rezolvare), invata sa sesizezi ocazia. Pastreaza o atitudine si gandire pozitiva (zi: se poate). Atitudinea mereu deschisa te face sa recunosti ocazia favorabila trecatoare chiar si cand apare sub forma unui obstacol. Cu cat folosesti mai multe oportunitati, cu atat apar mai multe, altele.

7. Nu trai degeaba. Fii mereu pregatit, gata sa reactionezi. Munceste, stradu-ieste-te. Stabileste ce vrei, scopurile tale imediate, de lunga durata.

8. Actioneaza pana ajungi la tel! Nu renunta!

9. Pastreaza-ti cumpatul, echilibrul!

10. Recunoaste-ti greselile! Nu da vina pe altii! Orice invatare si dezvat!

11. Nu te imprastia in multe directii - urmareste planul si telul fixat;

1 Investeste - nu cheltui! Veniturile trebuie sa fie cu 15-20% mai mari decat cheltuielile (de orice fel);

13. Nu te lua dupa idioti si fanatici! Evita-i;

14. Tine seama ca dupa fapta si rasplata! Toate se platesc.

15. Daca ceva nu merge, oricata silinta iti dai, incearca din nou, dar procedand exact invers decat faceai inainte!

16. Incearca totdeauna sa faci mai bine decat data trecuta, sa maresti randamentul oricarei actiuni!

17. NU zi: dupa mine potopul; respecta ca sa fii respectat! Sa nu crezi ca exista un singur adevar, mai ales ca adevarul tau ar fi singurul posibil!



18. O lingurita de prevedere e mai buna decat un butoi de reparatii.

19. Din cand in cand fa un bilant si trage concluzii pentru activitatea viitoare!

20. Reciteste Manualul de supravietuirel

E important cum iti organizezi viata, dar trebuie sa te gandesti si la moarte. Pregateste-o si pe ea, nu-ti lasa lucrurile incurcate: fa-ti testamentul, scrie clar, complet, ce, cum au de facut cei care iti vor incheia socotelile, datoriile ramase in suspensie (la rude, autoritati etc). Altfel, ele nu te vor jeli, ci te vor boscorodi.

5. IN CAZ DE ACCIDENT

Totul e sa fii calm!

E prea tarziu acum sa-ti para rau ca n-ai urmat un curs de prim-ajutor, sau ca nu ti-ai adus trusa medicala. NU vine nici un doctor sau ambulanta, NU e nici un spital prin apropiere. TU trebuie sa faci ceva. Incearca sa faci tot ce poti, cu ce ai la indemana. Nu are nici un rost sa renunti, sa cedezi sau sa mori. Daca ai vointa, poti scapa.

Actioneaza rapid, hotarat. Insa NU haotic; numai o actiune logica, constructiva te poate salva pe tine si pe ceilalti.

Dupa un accident, calamitate:

A) In primele secunde, daca pericolul (grav) continua, trebuie actionat urgent. Totusi aminteste-ti si aplica lozinca S-C-O-P:

- S = stai putin! Respira adanc, eventual asaza-te pe ceva, incearca sa te linistesti si sa accepti faptul ca ceea ce s-a intamplat nu mai poate fi intors din drum. Fii calm - nu te speria!

- C = cugeta! Gandeste scurt la ce-i de facut. Cel mai important ajutor pe care-l ai la dispozitie este creierul tau. Foloseste-1! Misca-te cu grija. Gandeste-te acum - ca sa nu-ti para rau mai tarziu (fara insa a pierde timpul cu regrete sau calcule excesive). Nu face nimic - nici macar un pas - pana nu l-ai gandit bine. Adeseori, intr-o situatie de supravietuire, se fac greseli si apar rani - uneori mortale - din cauza actiunilor necugetate, pripite. Gandeste mai mult, detaliat, cand ai un ragaz la dispozitie si scurt, rapid, daca nu il ai.

Iar intre timp:

Lupta - nu renunta la viata;

Actioneaza: da din maini, picioare; fugi, sari, urca, coboara, inoata, sapa etc;

Ajuta-te cu, sau de ceva gasit la indemana, de exemplu foloseste o haina drept sfoara, funie; sau infasoar-o pe o mana, pentru a sparge un geam, a te proteja in lupta cu un om sau un animal, a distrage atentia unui agresor etc;

Comunica: anunta, avertizeaza, cere ajutoare, tipa (pentru a speria agresorul); vorbeste, tocmeste-te.

Dupa aceea:

- O = observa! Priveste in jur. Cantareste situatia si posibilitatile de salvare. Inventariaza tovarasii, proviziile, echipamentul disponibil, imprejurimile.

- P = planuieste! Fa o lista de prioritati, de masuri si de actiuni cu care sa rezolvi problemele urgente. In continuare - respecta planul. Modifica-1 numai daca apar elemente noi.

E mult mai usor sa planuiesti intr-o situatie de criza - daca te-ai pregatit din timp.

Lozinca SCOP poate fi si trebuie aplicata in orice situatie de criza din viata -nu numai pentru survival.

B) Dupa un timp, situatia sau pericolul se mai potoleste sau tu te mai obisnuiesti cu el, poti actiona mai relaxat:

1. Verifica starea si siguranta celorlalti membri ai grupului, daca cineva s-a ranit sau a lesinat; daca sunt in siguranta.

Muta, transporta victima spre locul cel mai sigur, chiar daca trebuie carata pe brate etc. - in afara de cazul in care pare ranita la coloana vertebrala (vezi la #11 si #19).

3. Asigura-i caldura (construieste un adapost, fa rost de apa, aprinde focul) si da-i primul ajutor. Victima trebuie sa stea la caldura si cat mai comfortabil cu putinta. Daca este nevoie, sacrifica-ti hainele.

4. Pregateste mijloace de semnalizare, sa fie la indemana.

5. Relaxeaza-te.

6. Analizeaza capacitatile tovarasilor din grup.

Esti oare tu cel mai potrivit sa fii sef? Puneti ca sef pe cel mai capabil dintre voi. Orice slabiciune (favoritism, obligatii mafiote, respect prost inteles etc.) poate insemna moartea tuturor. Dar nu lasa seful singur, de capul lui; verifica-1, sprijina-l mereu. Increderea e buna, dar verificarea e sfanta.

7. Concepe un plan de actiune pentru viitor.

8. Sa plece cineva sau cativa dupa ajutor, Salvamont (vezi la #3).

9. Tovarasii din grup ramasi cu victima o incurajeaza si o mentin la caldura, imbunatatesc amenajarea locului, semnalizeaza, cer ajutoare, lupta cu intunericul.

Intr-o situatie de supravietuire corpul si mintea iti vor fi solicitate la maximum. Trebuie sa faci fata multor stresuri: frica; durere, boala, rani; frig si/sau caldura; sete, foame, oboseala; lipsa de somn; plictiseala; singuratate, izolare Oare vei putea rezista?

N-ai incotro!

Durerea sau febra iti atrag atentia asupra unui membru si organ ranit, bolnav si te impiedica sa-l folosesti. Este bine sa tratezi cat mai repede posibil orice rana, dar uneori trebuie sa suporti si sa invingi durerea pentru a actiona: sa cauti ajutor sau sa eviti riscul unor noi rani - chiar a mortii.

Cu cat esti mai bine pregatit, cu atat ai mai multe sanse sa scapi. Dar cunostintele trebuie obtinute inainte de a ajunge in situatia de supravietuire! increderea in fortele proprii, sprijinul de care beneficiezi, te ajuta sa rezisti stresului. Cunostintele obtinute iti permit sa invingi oboseala si lipsa somnului. In afara de vointa, calmul poate fi dobandit fie temporar - prin medicamente sedative, fie permanent - prin educatie (meditatie zen, arte martiale etc). Sangele rece, siguranta sunt, de obicei, rezultatul unui antrenament bine facut si al cunostintelor bine insusite - din timp.

Incepe-ti pregatirea chiar ACUM (vezi #20).

6. PRIORITATILE

Intr-o situatie de criza, stabilirea ordinii de prioritati si, corespunzator, a urgentelor de interventie, este primul pas al luptei pentru supravietuire. Totdeauna problemele trebuie evidentiate, ierarhizate, ordonate. Ele nu pot fi rezolvate toate deodata. Cine incearca sa traga cu pusca ascultand muzica, nu va nimeri nici tinta si nici nu se va bucura de muzica.

Pentru supravietuire sunt necesare cateva conditii sau necesitati de baza: aer, apa, hrana, foc, adapost. Oprirea functionarii organismului uman (moartea) poate fi cauzata de: deteriorarea starii de sanatate (rani, soc, hemoragie, stop respirator, strivire, boala grava etc); lipsa apei, a hranei; frigul, caldura excesiva.

Cel mai urgent este primul ajutor medical (vezi #19): opreste sangerarea, fa respiratia artificiala, trateaza socul - intr-un cuvant, stabilizeaza problemele acute, ca sa te poti ocupa apoi de ansamblul situatiei.

Lipsa aerului (oxigenului) si a respiratiei este pericolul cel mai grav. Fie ca are aer, dar nu mai poate respira (inecare, strivire, stop respirator etc), fie ca aerul lipseste sau e irespirabil (incendiu, fum, gaze, scufundare in apa s.a.m.d.) omul moare dupa cateva minute. De obicei exista aer din belsug, ceea ce a si nascut zicala ca cele mai valoaroase lucruri le capatam gratis.

Apa este totdeauna esentiala. (Cum gasesti si cum folosesti apa, vezi la #5). Importanta celorlalte necesitati vitale depinde de locul in care te afli. Temperatura corpului trebuie pastrata la, sau in jur de, +37C. Daca e prea frig (hipotermie) sau prea cald (hipertermie), mori. Pastreaza-ti energia. Nu o risipi (cum faci acasa) mai intai actionand - si dupa aceea gandind si regretand.

Daca e prea frig, fa un foc (vezi #7); adaposteste-te, fa o tabara (vezi #12).

Daca ti-e foame, procura si prepara hrana (vezi #16).

Apoi, reactioneaza corespunzator situatiei: daca esti prea singur (vezi #3), daca ceilalti sunt prea multi (vezi #4). Din pustietate revino intre oameni: pe jos, pe apa, prin apa, peste munte etc. - vezi #6, 11, 13, 14, 15. Sau rezista impreju-rarilor potrivnice: de exemplu, incendiu (#8), calamitati naturale (#17), razboi (#18) s.a.m.d.

S-a constatat ca doar 20% dintre actiunile pentru rezolvarea oricarei sarcini produc 80% din rezultate! Rational este deci sa stabilim cat mai repede care sunt problemele prioritare si cele mai eficiente actiuni, ca sa ne concentram fortele si resursele asupra lor - deci nu asupra celorlalte, mult mai ineficiente.

O alta constatare sau criteriu interesant pentru stabilirea prioritatii unor actiuni este ca treaba care pare cea mai neplacuta este de fapt cea mai urgenta. Asa ca n-o mai amana, nu cauta scuze pentru inactivitate, ci treci la fapte.

Capacitatea de a sesiza adevaratele probleme sau prioritati lipseste insa din educatia noastra. De obicei pierdem timpul cu fleacuri, iar marile necazuri sau oportunitati le observam numai cand e prea tarziu - si platim mai mult.

Iata o mostra de comportare fara a gandi in perspectiva: un avion de pasageri are o avarie si cade in jungla. Din accident se salveaza doar un american, un rus Si un roman. Orbecaind ei prin salbaticie, sunt surprinsi si, cu toata impotrivirea lor, capturati de niste canibali. Ajunsi in fata cazanului in care urmau sa fie fierti, cei trei intreaba daca nu exista vreo cale de a scapa cu viata. Ba exista chiar trei mijloace, le raspunse seful canibalilor, pentru ca ne-am mai modernizat si noi: ori gatiti o rascumparare de 1OO dolari, ori acceptati sa primiti 1OO de lovituri de bata la talpi, ori acceptati sa mancati un lighean plin cu excremente. Americanul scoate iute bancnota de 1OO dolari, o da si scapa. Rusul zice: eu n-am bani, dar am fost calit de istorie si rezist la greutati; bateti-ma la talpi. Suporta el cu stoicism cele 1OO de lovituri si fu eliberat. Romanul le explica: eu sunt sarac, n-am bani; nu rezist nici la bataie, ca sunt mai poet; sa incerc cu ligheanul. Se apuca el si incepe sa inghita cu noduri murdaria. Dupa ce il goleste pe jumatate, se opreste si le zice canibalilor care se uitau la el cu scarba: mi s-a facut greata, nu mai pot sa termin; vreau sa incerc loviturile la talpi.

Salbaticii, amabili, fura de acord si incepura sa-l croiasca cu ciomagul Romanul zbiera de durere ca din gura de sarpe, dar strangea din dinti gandindu-se la cazanul care astepta.

Rabda el ce rabda vreo 5O de lovituri, apoi le declara canibalilor: nu mai pot rezista la restul bataii. M-am razgandit; de fapt, aveam 100 dolari si acum vi-i dau.

Iata ca a scapat si el pana la urma - dar cum?

Nimica nu e gratuit pe lumea asta, dar se pot gasi metode pentru reducerea pretului platit. Le gasesti daca te gandesti, daca te straduiesti! Degeaba ne tot rugam: da-i Doamne romanului (de la inceput) mintea cea de la urma! Cine nu casca ochii - va casca punga. Dar nu-i suficient doar sa vrei, trebuie sa si poti. Iar pentru a putea, trebuie sa te pregatesti. Fara o pregatire din timp pentru a gandi dibaci, o sa ramai un vesnic surprins: mereu vei reactiona (in loc sa actionezi) si vei tot plati, plati.

Poate chiar cu viata.

Intr-o situatie de criza, nu uita ca singura ta sarcina e sa scapi, nu sa faci vitejii, sau pe grozavul. Englezii zic: cine lupta curajos, dar fuge cand nu mai poate razbi, scapa cu viata si poate sa mai lupte si alta data. O fi ea "fuga' rusinoasa, dar e sanatoasa. Insa cand fugi, nu alerga pana la capatul lumii, ci doar atat cat e nevoie; apoi uita-te de departe la "problema', sa vezi ce-ai putea castiga din ea

Supravietuirea in natura (survival) este, in general, o activitate de scurta durata si trebuie sa fie incununata repede de succes: salvare, revenire intr-o localitate -altfel devine un fel de aventura prelungita, vietuire in salbaticie.

7. INVATA DIN EXPERIENTA

Dintr-o calatorie trebuie sa te intorci nu numai cu bani sau lucruri, ci si cu cunostinte, invataturi si atitudini noi.

Indiferent de domeniul sau de tipul de activitate, e bine din cand in cand sa analizezi actiunile trecute ca sa tragi invataminte pentru viitor. E bun si obiceiul de a nota impresiile proaspete dupa o calatorie sau excursie turistica - de exemplu deficientele echipamentului folosit, idei pentru viitoarea actiune etc.

Pe timpul cat esti singur, luptand pentru supravietuire, este foarte folositor sa inregistrezi cumva toate evenimentele si gaselnitele, de exemplu plantele comestibile sau alte resurse - intr-un furnal de bord. Noteaza succesele si greselile.

Jurnalul cu insemnari devine cu timpul un valoros izvor de informatii si invataminte. In plus scrierea si citirea lui iti va ridica moralul.

Cand pierzi - nu pierde si lectia (respectiva)!

Orice necaz e bun daca inveti ceva din el. Altfel, e numai paguba curata.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga