Principiul nediscriminatoriu in asigurarile sociale de sanatate intre adevar si minciuna

Universitatea Lucian Blaga" Sibiu

Principiul nediscriminatoriu in asigurarile sociale de sanatate intre adevar si minciuna

O astfel de tema are ca obarsie nu discriminarea pe care o savarsesc oamenii, ci discriminarea pe care nu de curand, o realizam chiar eu, studentul Halupa Zeno. Discriminarea de orice fel poate fi un mod de viata pentru unii sau o forma evoluata de vandalism" social.

Indiferent de nemultumirile si incovenientele pe care le ofera oamenii, chiar de ar fi ei de alta etnie, nu inseamna ca trebuie sa ne comportam ca niste barbari" care incearca din rasputeri sa castige un ceva" perisabil in defavoarea celuilalt.

Desi conceptul de discriminare este un flagel contemporan, ranile lui s-au facut simtite dintotdeauna in trupul umanitatii. Tema aleasa de noi aduce un iz de noutate la nivel micro-stiintific, fiind o tentativa de intelegere si explicare a tumultoasei relatie discriminare - asigurari sociale de sanatate.

Obiectivele pe care le-am ales in scopul analizarii lor sunt in numar de doua si anume:

a)     cauzele discriminarii in asigurarile sociale de sanatate

b)     consecintele discriminarii asupra asigurarilor sociale de sanatate.

Lucrarea de fata nu isi propune o cruciada sociologica, dar vrea sa fie o sensibilizare la nivel individual si comun, ramanand in acelasi timp, o prezentare obiectiva a discriminarii in asigurarile sociale de sanatate si a ravagiile nevazute provocate de ea. Pentru o mai mare diversitate, am ales diferite categorii discriminate, cu scopul de a acapara un teren vast de activitate.   

Vom incepe cu definirea termenilor de asigurari sociale si a arhicunoscutului concept de discriminare pentru o intelegere competenta a lor. Prin urmare, asigurarile sociale sunt un sistem de sprijin financiar, cu caracter contributoriu rezultat in urma functionarii mecanismului distinct de transfer financiar realizat de catre stat prin intermediul procesului de redistribuire. Asigurarile sociale au ca fundament, in majoritatea cazurilor, ideea de risc. (Dobrota, 1999, p. 41)

De cealalta parte, conform DEX, discriminarea este o politica prin care un stat sau o categorie de cetateni ai unui stat sunt lipsiti de anumite drepturi pe baza unor considerente neintemeiate". (DEX, 1996, p. 307)

O definitie a discriminarii ce pe alocuri surprinde esenta obiectului nostru de studiu, dar nu il inglobeaza perfect. De ce? Întrucat se pot acorda drepturi acelei categorii defavorizate, dar pot exista in mod concomitant adresari, gesturi si comportamente antisociale, violente sau chiar, inumane. Degeaba se acorda drepturi unei persoane daca ea pleaca din institutia respectiva batjocorita, insultata sau chiar vatamata fizic, psihic si emotional.

Discriminarea se pare ca reprezinta latura ascunsa a maximei romane. Dura lex, sed lex" - Legea este dura, dar este lege". Asa se intampla si astazi. Legea este aplicata de cei care au tendinte si actiuni discriminatorii, si atat. Aici se limiteaza puterea legii, ea fiind incapabila in sine de a impiedica reactiile umane, decat printr-o alta lege, la randul ei, la fel de vulnerabila.

Acest lant legal al slabiciunilor" este rareori combatut eficient si la momentul producerii. La ce bun se sesizeaza conducerea scolii pentru un elev ce s-a sinucis din cauza discriminarii la care fusese supus permanent de colegii sai? Doar pentru a combate discriminarea pe viitor si pentru a impune niste masuri mai drastice impotriva celora nu respecta legea si implicit, omul.

În ceea ce priveste lucrarea de fata, dorim ca inainte de analizarea obiectivelor, sa precizam tipurile de asigurari sociale de sanatate existente in Romania si principiile care stau la temelia lor.

În Romania exista in baza legii 145/1997, doua categorii de asigurari de sanatate:

a)     asigurarile sociale de sanatate obligatorii

b)     asigurarile sociale de sanatate benevole, la latitudinea asiguratului. (Manole, 1998, p. 21)

Principiile asigurarilor sociale de sanatate

Conform articolului 1 alin. 2, asigurarile de sanatate functioneaza pe principiul solidaritatii si al subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor. Primul principiu afirma ca toti cetatenii, indiferent de veniturile de care dispun au dreptul la o protectie adecvata.

Principiul subsidiaritatii in baza caruia functioneaza asigurarile sociale de sanatate din Romania isi are originea in sistemul larg raspandit in lume si anume in aigurarile sociale prin transferuri in flux, numite si redistribuitive.

De asemenea, articolul 1 alin. 2 din legea nr 145/1997 consacra un alt privilegiu, si anume alegerea libera de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari sociale de sanatate.

În conformitate cu prevederile art. 15 din lege, asiguratii au dreptul sa-si aleaga medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare.

Oferirea unui astfel de principiu doreste realizarea imbunatatirii concrete in calitatea ingrijirilor medicale, ce consta in alegerea libera a practicianului sau a stabilimentului.

Art 3 alin. 1 din aceeasi lege stabileste un alt principiu vital, care consta an faptul ca asiguratii si membrii lor de familie au dreptul la servicii in mod nediscriminatoriu. Datorita acestui principiu, asiguratii au dreptul la servicii medicale, insa fara a se tine cont de criteriul confesional, etnic, politic, de varsta, de sex si de stare materiala.

Prezentand situatia, vom incerca sa evidentiem cauzele si locul discriminarii in asigurarile de sanatate.

Ėmile Durkheim, marele sociolog din secolul al-XIX-lea, diferentia ideea de solidaritate in doua categorii:

a)     solidaritatea mecanica sau prin similitudine, de exemplu: clanul, tribul, familia, etc

b)     solidaritatea organica ce reprezinta principiul diferentierii in societatile occidentale.

Deloc departe de adevar, Durkheim atinge o coarda sensibila a discriminarii. Într-adevar, se pare ca oamenii discrimineaza tocmai fiindca ceilalti oameni nu sunt ca ei, nu sunt parte a familiei lor, a traditiei si a culturii lor. Mergand pe firul logicii, persoanele din aceeasi etnie si rasa nu se discrimineaza intre ele pe criterii etnice si rasiale, ci pe alte criterii ce le aduc nemultumiri. În privinta faptului ca discriminam fiindca nu suntem din aceeasi familie" sociala, ne aratam de acord cu afirmatia marelui sociolog.

Asadar, persoanele bolnave de HIV/SIDA sunt cele care sufera adesea din cauza discriminarii societatii. Ostracizati si cu un picior in groapa excluziunii sociale, persoanele bolnave de HIV/SIDA trebuie sa suporte un regim brutal de intoleranta.

Slaba informare a populatie in legatura cu modurile de transmitere a virusului HIV, precum si lipsa pregatirii profesionale a doctorilor, duc la un melanj de nepasare si obscuranstism emotional. În plus, se merge pe ideea condamnarii, caci, asa cum se stie, aceste persoane nu mai pot fi salvate de la moarte prin nici un tratament medical.

Frica de a contacta HIV/SIDA premerge scaderii de interes fata de cei in cauza. Adesea, cei infectati apartin unei categorii sociale defavorizate precum: cersetorii, vagabonzii, aurolacii, copiii din orfelinat, prostituatele, alcoolicii, narcomanii, etc. Neavand cine sa-i sustina financiar, nu se pot impune inaintea celora care ar trebuie sa-i informeze asupra drepturilor pe care insusi statul le asigura.

Cu alte cuvinte, sistemul bazat pe relatii" pile", cunostiinte" si spaga" este la mare cautare in tara noastra.

Consecintele discriminarii persoanelor bolnave de HIV/SIDA in detrimentul asigurarilor sociale de sanatate

a)     servicii medicale intreprinse fara simt de raspundere

b)     privarea accesului la servicii medicale necesare, inclusiv ingrijirea

stomatologica, dermatologica, ORL, ginecologica si psihiatrica

c)     lipsa echipamentelor si medicamentelor necesare tratarii acestor persoane

d)     spitale aflate in conditii mizere de functionare, caci nefiind interes pentru cei

in cauza, nici nu se investesc bani in institutiile in care sunt ingrijiti

e)     refuzarea ajutorului oferit de institutiile raspunzatoare de ingrijirea lor

f)      cereri de externare

Desi stiu ca nu procedeaza in mod corespunzator - exista numeroase plangeri conform carora in spitalele romanesti doctorii se comporta non-profesionist - accepta sa paraseasca institutia in care sunt discriminati

g)     ingradirea drepturilor acestora in diverse segmente sociale

h)     tot mai putini asiguratori care apeleaza la serviciile institutiilor de stat.

O alta categorie pe care o avem in vizorul nostru este cea a persoanelor de etnie rroma. Datele problemei nu se modifica foarte mult, doar ca iau nuante diferite. De ce sunt discriminate in asigurarile sociale de sanatate persoanele de etnie rroma? Pentru ca:

a)     multi doctori refuza sa le ofere serviciile medicale intrucat merg pe premisa ca

cei ce vin nu au o igiena adecvata mediului in care se prezinta

b)     multi doctori se tem de contactarea vreunei boli contagioase de la acestia

c)     multi doctori se tem ca nu cumva sa le dispara vreun medicament sau vreun

echipament din cabinet.

d)     multi doctori nu sunt informati in legatura cu drepturile persoanelor de etnie

rroma

e)     multe persoane, daca nu majoritatea persoanelor de etnie rroma, nu depun o

plangere asupra abuzului si discriminarii la care au fost supuse.

Consecintele discriminarii persoanelor de etnie rroma in detrimentul asigurarilor sociale de sanatate sunt in mare masura, aceleasi de mai sus, dar putem evidentia inca doua:

a)     alterarea starii de sanatate a acestora

b)     neinformarea comunitatii rrome asupra pericolelor ce le reprezinta o boala sau

o igiena nedecvata, atat pentru ei, ca indivizi, cat si pentru interrelationarea in societate.

În continuarea, vom prezenta statistici graitoare despre discriminarea din Romania.

Potrivit unui studiu efectuat de Gallup Organisation Romania, peste 60% dintre romani nu au nici o problema ca persoanele infectate cu HIV/SIDA sa foloseasca mijloacele de transport in comun si 43% considera ca nu ar trebuie sa existe clase separate in care sa invete copii cu virusul HIV. (https://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/ShowNews/Statistici-privind-discriminarea-romanilor-infectati-cu-HIV---studiu_1017/)

Statisticile Compartimentului pentru Monitorizarea si Evaluarea HIV/SIDA arata ca in tara noastra, la sfarsitul lunii iunie 2008, erau inregistrati 7719 pacienti infectati cu virusul HIV, dintre care ponderea cea mai mare o au cei cu varsta intre 15 si 19 ani. Aici apare problema, caci in Romania, cele mai frecvente cazuri de discriminare si stigmatizare a persoanelor HIV/SIDA sunt legate de accesul copiilor seropozitivi in scolile publice si la serviciile medicale.

Potrivit unui alt studiu efectuat in cadrul proiectului Retea sociala pentru promovarea accesului nediscriminatoriu al persoanelor care traiesc cu HIV la servicii medicale", 54% dintre persoanele infectate cu HIV intervievate considera ca au fost discriminate, 46% stiu unde se pot adresa pentru a sesiza o situatie de discriminare si 61% dintre ei declara ca isi cunosc drepturile.(https://www.arasnet.ro/brosuri/pb11.pdf

Asadar, se observa gradul de discriminare existent in Romania la ora actuala, dar si faptul trist ca numai o parte din cei infectati cu HIV sunt informati in legatura cu drepturile lor. În serviciile medicale, cele mai dese tipuri de discriminari suna ceva de genul:

a) În spital, am fost pusa intr-o camera separata, impreuna cu copilul, pentru

ca eram contagioasa".

b) "Am fost refuzata la stomatologie (desi ma durea rau maseaua), pentru ca nu

aveau cum sa sterilizeze dupa mine".

c) "La stomatologie, medicul mi-a spus ca nu ma trateaza, pentru ca si-ar pierde

pacientii, daca se afla".

d) "M-au tratat ultimul, spunand ca, dupa ce ma trateaza, trebuie sa distruga

instrumentele etc. (https://www.arasnet.ro/brosuri/pb11.pdf)

Legat de serviciile medicale, acelasi studiu arata ca dintre persoanele care se considera discriminate, cele mai multe (26%) afirma ca discriminarea a avut loc in CABINETELE STOMATOLOGICE!

Lucrurile nu stau mai bine nici cu populatia de etnie rroma. atat in tara noastra, cat si in toata Uniunea Europeana. Prin urmare, dintre toate grupurile chestionate de catre Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), rromii se arata ca fiind cei mai vulnerabili la discriminari si stigmatizari din motive rasiale.

Romania nu se dezminte si sustine intr-un neverosimil procentaj de 12% ca nu discrimineaza din punct de vedere etnic, dupa cum precizeaza statistica de mai jos:

https://www.inovatiasociala.ro/index.php/jurnal/article/viewFile/34/31

Dupa cum se stie, discriminarea rromilor este profesata" in tara noastra cu un aprig simt al raspunderii. Plecand de la cuvintele rautacioase ale copiilor de pe ulita pana la modele prezidentiale de discriminare de tip Tiganca imputita, evenimentele nu se pot desfasura decat intr-un singur sens, cel negativ.

Ultima parte a proiectului nostru are in vedere concluziile.

Pentru primul obiectiv, am ajuns la concluzia ca printre cauzele discriminarii in asigurarile sociale de sanatate pot fi unele subiective, obiective dar si neutre (in care individul discrimineaza doar fiindca asa este la moda, el nestiind de ce face un asemenea lucru). Fie ca nu ne place cum miroase sau cum arata celalalt de langa noi, fie ca ne este frica de o persoana bolnava de HIV/SIDA, prejudiciile morale si interumane se fac simtite la nivel global.

Însa ramanem la ideea ca nu exista aceea Cauza ca si idee abstracta ce sta in spatele discriminarii, ci omul, ca vointa actiune si libertate.

Pentru cel de-al doilea obiectiv, ne-a fost dificil sa dam un verdict categoric si definitiv. Consecintele sunt multiple, camuflate de legile ambiguue, de puterea banilor si de ignoranta conducere a statului. Imposibil se dovedeste efortul de eradicare a discriminarii, dar macar sa incercam diminuarea efectele nocive ale acesteia prin seriozitate si curaj.

Pana la urma, discriminarea nu este decat un bumerang ce isi intarzie putin intoarcerea. Tot cel ce discrimineaza si nu respecta omul isi ingreuneaza la maximum situatia sociala si relatiile cu cei ce-l inconjoara. Legile nu au nici o forta fara aportul sincer al societatii, caci fara el, raman niste cuvinte dactilografiate intr-un continuu zbucium existential.

Asupra intregului proiect avem o parere destul de buna, intrucat am concluzionat ca si-a indeplinit o parte din scopurile propuse, ca probabil a raspuns la unele intrebari spinoase si fiindca poate fi un semnal de alarma catre toti cei care vad in oameni doar fiinte inferioare de care se pot descotorosi cu usurinta.

Bibliografie

Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Editia a-II-a, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996;

Dobrota, Nita, Dictionar de economie, Ed. Economica, Bucuresti, 1999;

Manole, Gheorghe, Asigurarile sociale de sanatate, Ed. TEHNICA, Bucuresti, 1998;

Surse bibliografice digitale (Internet)

https://www.arasnet.ro/brosuri/pb11.pdf

https://www.inovatiasociala.ro/index.php/jurnal/article/viewFile/34/31

https://www.paginamedicala.ro/stirimedicale/ShowNews/Statistici-privind-discriminarea-romanilor-infectati-cu-HIV---studiu_1017/