Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Prestațiile sociologice. Referat managerial


Prestațiile sociologice. Referat managerial




Prestațiile sociologice. Referat managerial

Cronologic vorbind prestatiile profesionale la care se pricep sociologii nu sint deloc ceva nou. Dar ele sint atit de putin și de prost cunoscute incit ar fi de-a dreptul imprudent sa le tratam altfel decit ca produse inedite.




Desigur, este vina noastra ca in mai bine de osuta de ani de la aparitia primilor sociologi profesionisti nu prea am reusit sa lamurim lumea la ce ne pricepem, cu atit mai putin sa o facem sa vorbeasca in mod inteligent despre noi. Atentie insa, consecintele acestei cunoasteri deficitare le consumam impreuna cu Dumneavoastra.

Ne aflam intr-un fel de cerc vicios: pe de o parte sociologii nu au suficiente succese și resurse pentru a-si informa cit si cum trebuie clientii potentiali despre tipul lor de prestatie profesionala; pe de cealalta parte, din cauza deficitului de informare, prestatiile sociologice le apar clientilor potentiali ca scumpe si cu o rentabilitate nebuloasa. Și asta in cazurile, foarte rare, in care le apar in vreun fel. Daca eu nu am tejghea, e oarecum inevitabil ca Dumneavoastra sa nu știți ce aș avea de pus pe tejghea.

Dar, ca in toate situatiile in care cererea, somnolenta fiind, este totusi reala si in crestere, acest cerc se sparge de la sine. Toate pietele de prestatii profesionale mai sofisticate trec prin acest tip de emergenta, in care strapungerile sint initiate prin cerere, si anume de clientii cel mai bine informati.

Profesia de sociolog este o platforma foarte versatila, poate cea mai versatila dintre profesiile lumii noastre, comparabila cumva cu profesia de inginer din vremea inceputurilor ei, cind, fortind un pic lucrurile, am putea considera ca exista un singur fel de inginer pentru toate treburile care cereau ingenium. Cu profesia de sociolog putem realiza cu succes o intreaga diversitate de joburi, de cariere, de prestatii profesionale.

Dar continutul oricarei prestatii sociologice si esenta competentei profesionale de sociolog constau in schimbarea oamenilor si a celor ce tin de oameni. Sociologii se pricep la schimbare. Asa cum medicul se pricepe sa vindece, sociologul se pricepe sa schimbe.

Sociologii iti schimba ceea ce consideri ca ai nevoie sa fie schimbat.

Cu mențiunea ca schimbare inseamna si mentinere. Nimic nu sta pe loc de la sine. Cind vrei sa mentii ceva sa nu o ia pe o directie care nu-ti convine, se cheama ca avem de facut o schimbare. Mentinerea se realizeaza ca modalitate a schimbarii.

Sociologii se pricep sa schimbe entitati social-umane, adica:

- persoane si categorii de persoane;

- publicuri;

- grupuri umane;

- organizatii (firme, institutii, organizatii politice, organizatii cetatenesti, organizatii profesionale);

- comunitati;

- societati;

- natiuni si agregate supra-nationale.

La oricare dintre aceste entitati social-umane, stim sa schimbam (sau sa mentinem):

- comportamentele. Exemple tipice:

- comportamentele de munca;

- comportamentele de cumparare si orice alt tip de comportament achizitiv;

- comportamentele de consum, inclusiv comportamentele de consum mass-media;

- comportamentele de vot si alte comportamente tinind de domeniul politic si, in general, al gestiunii puterii, inclusiv comportamentele cetatenesti;

- colaborarea (cooperarea);

- concurenta (competitia);

- conflictul;

- ceea ce genereaza și orienteaza comportamentele, si anume

- contexte ale vietii de zi cu zi;

- conversații;

- perceptii;

- emotii;

- motivatii;

- aspiratii;

- atitudini;

- stiluri de viata;

- valori si credinte, moduri de gindire, filosofii de viata;

- culturi, inclusiv culturile organizationale;

- tendintele evolutive, procesele. Putem amorsa procese, le putem accelera sau incetini, le putem opri, le putem schimba directia, le putem modifica profunzimea.

Ideile despre schimbare ca resursa generala a succesului s-au schimbat ele insele in ultima vreme, si inca destul de radical. Daca pina acum cinsprezece-douazeci de ani toata lumea buna considera ca succesul este definit de capacitatea de adaptare la schimbarile care survin, acum succesul este definit de capacitatea de a genera schimbari. O persoana de succes, o organizatie de succes, o comunitate locala de succes sau o natiune de succes nu este suficient sa fie dotata doar cu capacitate de adaptare. Adaptare la schimbarea generata de cine? Adaptarea constituie solutia doar pentru succese second-hand. A ignora ca succesul inseamna capacitate de a genera schimbare echivaleaza cu a te pune de buna voie la dispozitia succesului sau a esecului altcuiva.

O persoana de adevarat succes, un conducator de adevarat succes, o firma de adevarat succes, o instituție de adevarat succes, un partid politic de adevarat succes, un sindicat de adevarat succes, o organizație civica sau o fundație de adevarat succes, o comunitate locala de adevarat succes, ca și o natiune de adevarat succes este o entitate capabila sa genereze schimbare, atit propria sa schimbare cit si a mediului sau de viata.





Nu numai sociologii se pricep sa faca schimbari de entitati social-umane, deci nu numai noi sintem indreptatiti sa practicam activitati profesionale de schimbare a entitatilor social-umane. Dar oricare profesionist in schimbare poate fi de acord ca sociologul vine cu abordarea cea mai complexa, atit in sens cognitiv si practic, cit si in sens etic.

Abordarea sociologica a unei schimbari, oricare ar fi ea, este o abordare integrala. Specialitatea sociologului nu consta in privitul dintr-un anumit unghi. Indiferent cit de precis delimitata, de neimportanta si de usor de facut ar putea parea o schimbare, sociologul o va aborda intotdeauna din perspectiva intregului din care ea face parte.

Iar in prestatiile multi-profesionale, care cer echipe de practicieni de profesii diferite, sociologul este par excellence integratorul.

Desi sustin ca sociologul este profesia cea mai potrivita in realizarea cu succes a prestatiilor de schimbat entitati social-umane, declar in mod raspicat ca nu pretind niciun fel de gard in jurul acestor prestatii, astfel incit realizarea lor ca servicii profesionale sa fie rezervata sociologilor. Faptul ca imi sustin profesia nu este o declaratie cu intentii jurisdictionale, ci o invitatie la competitie.

Mai mult, ceea ce am de propus este devolutia[1]. Va invit sa ne mobilizam cu totii, furnizori si cumparatori, impotriva tuturor gardurilor jurisdictionale, astfel incit accesul pe piata prestatiilor profesionale sa fie reglementat la cel mai de jos nivel cu putinta, simplu, usor si numai acolo unde este necesar la modul absolut si imperativ.

Gardul jurisdictional in materie de profesii și prestații profesionale inseamna, fara discuție, Statul in curtea noastra, a prestatorilor. Inseamna insa, exact in aceeași masura, și Statul in curtea voastra, a clienților prestatiilor profesionale. Avem motive sa iubim atit de mult Statul?

Cind te descurci pe cont propriu si cind apelezi la un profesionist – iata punctul de la care incepe orice prestatie profesionala. Sau nu incepe.

Chiar si cind e vorba despre propria noastra sanatate trecem prin acest punct. Daca nu e ceva evident grav, incercam mai intii o vindecare pe cont propriu – cu un ceai, cu o aspirina, cu ce avem prin casa. Ne poate impiedica cineva sa facem asa?

Esentialul este ca stim ca la vindecare se pricep medicii, respectiv cum sa ajungem la (cel mai potrivit) medic in cazul in care am decis sa nu ne-o facem cu mina noastra.

Sint o multime de schimbari pe care ti le poti concepe si realiza pe cont propriu. Ba de multe ori nici macar nu sesizezi ca ar fi cazul de o schimbare.

Esentialul este ca stim ca exista sociologi si ca ei se pricep in mod profesional la schimbari.

Prestatiile sociologice sint operatii pe entitati umane, adica pe ce este mai complex dintre toate cele aflate sub soarele lui Dumnezeu si care implica responsabilitatea cea mai inalta. Din aceste motive, e bine sa stiti ca:

o            orice prestatie sociologica este un unicat, un proces care traverseaza situatii profesionale complicate, saturate de incertitudine, instabilitate si conflicte de valori. De fapt, aflați de la un sociolog ca, oricit ar fi de contrariant, toate prestatiile profesionale sint procese unicat, complicate, saturate de incertitudine, instabilitate si conflicte de valori. Nu se intimpla prea des sa vedem asa deoarece in mod obișnuit privim din perspectiva unor idei foarte pompoase despre profesionalism și a rationalitatii tehnice . Diferenta este ca sociologii stiu ca prestatiile lor sint asa, ca nu pretind invers si ca sint formati sa le asigure calitatea și predictibilitatea in chiar aceste condiții;

o            orice prestatie sociologica este o practica inalt reflexiva. E adevarat, toti profesionistii sint practicieni reflexivi (reflective practitioners) si toate prestatiile profesionale sint practici reflexive (reflective practices), in sensul ca gindesti in timp ce acționezi si acționezi pe baza a ce gindesti (reflect-in-action). Dar, dincolo de aceasta gindire-in-actiune, prestatiile sociologice, alaturi de alte citeva prestatii profesionale mai complexe, cum sint de exemplu cele de arhitect, profesor sau dirijor, necesita o gestiune reflexiva multietajata, teoretica si metateoretica. Gestiune pe care Donald Schön (1930 – 1997) o descrie astfel

Clearly, it is one thing to be able to reflect-in-action and quite another to be able to reflect on our reflection in action so as to produce a good verbal description of it, and it still another thing to be able to reflect on the resulting description.[3]

Sociologul are de gestionat gindirea-in-actiune si gindirile despre actiune ale tuturor actorilor implicati intr-o prestatie sociologica, in mod special ale Dumneavoastra ca beneficiar si ale persoanelor ale caror comportamente urmeaza sa fie schimbate ca efect al prestatiei;

o            orice prestatie sociologica contine o cercetare, iar cercetarea aceasta este conditia fundamentala pentru realizarea cu succes a prestatiei. E cumva ca la medic: nici macar cind se vede de la o posta ca esti racit medicul nu iti pune diagnosticul si nu iti recomanda un tratament pina nu face o „cercetare” – te asculta cu stetoscopul, iti ia temperatura, ti se uita in git, te intreaba daca, de cind si cum tusesti etc. Cu atit mai mult cind e vorba de probleme mai complicate – cu cit diagnosticul e mai dificil de pus, cu atit cercetarea („analizele”) este mai voluminoasa si mai sofisticata. Diferenta e ca la sociologi si la prestatiile lor profesionale, unde nimic nu e palpabil, e intotdeauna mai complicat, iar cercetarea nu e aproape niciodata „cercetare”, ci e chiar cercetare-cercetare. Ba de multe ori este chiar Cercetare.

Ponderea foarte mare – dupa cum se poate intelege, absolut necesara – a competentei de cercetare a sociologilor in totalul competenței lor profesionale a nascut o confuzie foarte raspindita si foarte tenace, de multe ori chiar printre sociologi. Și anume ca sociologii se ocupa cu cercetarea. Intr-adevar, in materie de competenta de cercetare stiintifica (si de cunoastere in general), ceea ce sociologii invata in ciclul de licenta, ceilalti absolventi de invatamint superior – de la fizician, la biolog, trecind prin medic, jurist, economist sau inginer – nu invata decit, eventual si numai daca vor sa se dedice unei cariere de cercetator, in masterate speciale și, cu precadere, in scolile doctorale. De altfel, alaturi de gindirea critica, competenta de cercetare este una dintre marcile cele mai caracteristice ale profesiei de sociolog.



Dar asta nu inseamna ca sociologii trebuie sa se ocupe numai, nici macar preponderent, cu cercetarea. Ideea ca sociologii se ocupa numai cu cercetarea sau preponderent cu cercetarea este o confuzie care se cere eradicata. Sociologii se ocupa cu schimbarea, iar cercetarea este o parte a prestatiilor lor profesionale. O parte intrinseca, esentiala si decisiva, dar totusi numai o parte.

Se ocupa numai cu cercetarea cam tot atitia sociologi citi sint medicii, juristii, inginerii sau economistii care se ocupa numai cu cercetarea.

In acest context, se mai impune o clarificare. Datorita unor conjuncturi, sondajul de opinie este tipul de cercetare sociologica de departe cel mai larg cunoscut. De unde intimplarea, nu tocmai rara, ca sondajul sa fie marcatorul de identitate al sociologilor: sociologii sint „aia cu sondajele”.

In mod neindoielnic sondajul de opinie face parte din trusa de scule de cercetare a sociologului. Dar el este in aceasta trusa cam ce e la medic ascultatul cu stetoscopul.

Desi sint conștient ca paragraful care urmeaza poate atrage riscuri comerciale si alte suparari majore, pina la urma si la urma cineva tot trebuie sa spuna ca prestatiile sociologice nu sint chiar pentru oricine.

o     Prestatiile sociologice nu se potrivesc cu managementul prezenteist. Managerii pentru care exercitarea conducerii nu inseamna decit innotatul la limita sufocarii in belelele prezentului nu au ce face cu prestatiile profesionale in general. Un conducator nedeliberat, care isi ignora capacitatea de anticipare si planificare si care nu calculeaza cu teluri si pasi, nu are ce sa dea de lucru nici sociologului, nici economistului, nici inginerului, nici marketerului și nici macar etc.-ului, chiar atunci cind stie la ce sint acestia folositori.

Realizarea cu succes a unei prestatii sociologice pretinde drept conditie de fond o anumita complexitate epistemologica din partea clientului. Nu e vorba de a dormi cu Kant si Rorty la capatii. E vorba de agerimea de a intelege si practica in regim de normalitate citeva idei mai putin obisnuite, nu chiar simple, dar altfel cit se poate de sanatoase. Cum sint mai ales urmatoarele:

- exista o lume inconjuratoare, realitatea, pe de o parte, și cunoașterea despre respectiva realitate, pe de cealalta parte. Cunoștințele noastre despre lumea inconjuratoare sint harți despre realitate, nu realitatea. Harțile noastre pot fi mai bune sau mai proaste. Atunci cind ne certam in legatura cu „realitatea”, ne certam de fapt in legatura cu cit de buna este harta mea in comparație cu harta ta. Putem discuta despre harți, ba chiar este foarte folositor sa o facem. Insa numai cu condiția sa acceptam ca fiecare dintre noi are o harta și nimic altceva; in nici un caz nu are realitatea. Daca cineva pretinde ca deține realitatea și nu doar o harta despre realitatea respectiva și nu iși revine dupa somație, acel cineva e ori prost (și trebuie, normal, evitat) ori șmecher (și trebuie, normal, sterilizat);

- prestatia sociologica ne implica pe amindoi, prestator si client, de o maniera subtila, profunda si inevitabila, indiferent daca noi sintem sau nu constienti de asta. Este insa intotdeauna mai deștept, deci mai avantajos sa fim constienti;

- in afara de noi, prestatia sociologica mai implica pe cineva, si anume persoanele ale caror comportamente fac obiectul schimbarii. E important sa nu ignoram acest fapt si, intr-un fel sau altul, sa calculam cu el;

- pe parcursul prestatiei voi traversa situatii incerte – pe care va trebui sa le definesc din mintea mea, situatii pentru care nu exista proceduri de lucru validate – deci va trebui sa inventez. De fapt voi improviza prestatia sau, mai exact, o voi crea. Daca nu sinteți suficient de deschis/a la minte ca sa intelegeți ca orice prestatie profesionala este de fapt și in mod esential un unicat, adica o improvizatie competenta si responsabila, va trebui sa va ascund asta (si pot sa o fac fara probleme, ca orice profesionist; și mai sint și sociolog). Dar, odata cu onestitatea relatiei dintre noi, am pierde ceva la fel de important pentru succesul consistent si durabil al prestatiei, si anume mobilizarea propriei Dumneavoastra competente in materia concreta a prestatiei, ca si a creativitatii Dumneavoastra;

- pe parcursul prestatiei vom avea nenumarate ocazii ca sa ne certam, inclusiv rau de tot, in trena unor diferente de valori cit se poate de reale, poate chiar a unor conflicte de valori. Ca exemplificare pentru contextul in care certurile acestea intervin, iau situatia cea mai nevinovata, si anume cea a stocului de cunoastere de administrat la prestatie. Pentru a-mi face bine treaba, fac faimoasa mea cercetare. In curtea Dumneavoastra, despre curtea Dumneavoastra. Or, in curtea Dumneavoastra si despre curtea Dumneavoastra, Dumneavoastra inșiva aveți un stoc cunoastere. (Nu mai vorbesc despre stocul de cunoastere al subiectilor schimbarii pe care vrem sa o efectuam, care pot fi de pilda salariatii/ subalternii Dumneavoastra.) Pe care stoc de cunoastere il vom administra la prestatie? Al meu sau al Dumneavoastra? Problema nu e deloc atit de usor de trecut cu vederea precum pare, inclusiv pentru ca administrarea cunostintelor la o actiune este o chestie de putere. De exemplu, este esential a cui definitie a situatiei (ce trebuie schimbat si in ce sens) o vom utiliza. Daca nu avem subtilitatea de a intelege ca ne aflam intr-un moment nu tocmai simplu, este foarte probabil, mai ales daca sint pe la inceputul carierei, sa ma comport suficient de neintelept ca sa ajungeți la concluzia ca am venit sa va dau lectii in curtea Dumneavoastra, despre munca Dumneavoastra, despre oamenii Dumneavoastra, despre viata Dumneavoastra. Situatie in care ar fi de mare mirare sa nu ma trimiteti la plimbare, cu un picior mai mult sau mai putin simbolic undeva.

Prestatiile sociologice pot fi achizitionate:

o           in regim salarial, angajind cu contract de munca sociologul/ sociologii de care aveti nevoie. Acest regim se potriveste atunci cind serviciile de schimbare (mentinere) de care aveti nevoie necesita continuitate, in special cind este vorba despre atingerea si mentinerea anumitor standarde, cu referire predilecta la standardele de eficienta si de calitate. Ca salariati, sociologii pot fi utilizati in orice fel de configuratie departamentala a muncii, ca orice absolvent de invatamint superior; atit in posturi de expert, cit si in posturi de conducere, in functie de aptitudinile si aspiratiile fiecaruia/ fiecareia;

o            prin out-sourcing, cumparindu-le de la agentii economici care furnizeaza astfel de prestatii. Firmele de prestatii sociologice generale sint inca raritati si este de asteptat sa ramina asa o perioada destul de lunga. In schimb, avem in plina expansiune firme de prestatii specializate (de exemplu in managementul resursei umane, productia de televiziune, brokerajul de credite, brokerajul de asigurari, productia de evenimente de PR (Public Relations Events), PR-ul de cariera, due diligence, dezvoltarea) ca si firme de consiliere/ consultanta. Este de mentionat ca prestatiile sociologice pot fi cumparate de la o gama de furnizori mai diversa decit pentru celelalte prestatii profesionale. Astfel, pe linga societati comerciale, avem pe aceasta piata furnizori organizatii neguvernamentale, ca si unitati din invatamintul superior. Un tip foarte interesant de furnizor de prestatii sociologice este the free-lance, despre care e de asteptat sa taie o felie din ce in ce mai consistenta din piata acestor prestatii, mai ales adunati in retele si mai ales pe pietele regionale.

Cele doua tipuri de achizitie, respectiv cel salarial si cel prin out-sourcing, functioneaza foarte bine in regim complementar. Se va intimpla din ce in ce mai des ca sociologul salariat sa-si orienteze angajatorul in achizitiile de pe piata prestatiilor sociologice.



Exista doua feluri de sociologi, sociologii de serai, adica cei/ cele din invatamintul superior si din institutele de cercetare, si sociologii practicieni[4]. Si unii si altii se pricep la schimbat entitati social-umane, asa cum la vindecat oameni se pricep atit medicii-medici, cit si medicii cadre didactice din facultatile de medicina. Dar atunci cind vorbim despre prestatii sociologice, vorbim despre sociologii practicieni, care formeaza de altfel 95 – 98% din corpul profesional al sociologilor. Ei sint sociologii-sociologi, despre ei/ ele vorbim aici.

Indiferent daca sint sociologi de serai sau sociologi practicieni, indiferent de jobul pe care il au acum si aici, de cariera pe care au ales-o si de prestatiile profesionale in care sint angajati, sociologii sint chemati prin insasi natura profesiei lor la exercitarea responsabilitatilor de intelectual public.

Misiunea generala a sociologului ca intelectual public este sa critice iluziile sociale[5], sa apere si sa intareasca rationalitatea discursului public .

Mai specific, in zilele noastre este vorba despre angajamentul oricarui sociolog, ca de altfel al titularilor oricarei profesii intelectuale, in lupta pentru oprirea primului, sa nadajduim ca si ultimului, razboi global. Si anume razboiul impotriva inteligentei[7].

Interventiile sociologului in spatiul public nu ar trebui sa vina in contradictie cu prestatiile sale profesionale; dimpotriva, ele ar trebui sa se potenteze reciproc. Instalarea acestui raport de potentare reciproca nu se produce insa in mod automat, ci este rezultatul unui acord etic consistent și evolutiv dintre Dumneavoastra si sociologul/ sociologii care lucreaza pentru Dumneavoastra.



In limba romana cuvintul „devoluție” este unul de dictionar, cu un sens foarte specializat, juridic, provenit din franceza, de altfel cit se poate de prafuit (ceva cu o obsolescenta prioritate la mostenire a fetelor din prima casatorie fata de baietii din a doua). Deoarece are o utilizare foarte interesanta si din ce in ce mai importanta si mai extinsa pe sensul actualizat de limba engleza, propun sa-l preluam si noi pe acesta. Si anume pe ideea de dereglementare, de reducere a complexitatii si incarcarii ierarhice. De exemplu, descent through a series of changes; transfer of business from Parliament to subsidiary bodies. OSTLER, G., The Little Oxford Dictionary of Current English, Clarendon Press, Oxford, f. a., p. 145.

Acestea fac parte dintre sustinerile cele mai puternice ale refondarii conceptului de profesionalism intreprinse de Donald Schön la inceputul anilor 1980. Vezi SCHöN, D. A., The Reflective Practitioner – How Professionals Think in Action. Basic Books, New York, 1983, reprinted 1995, p. 40 – 49.

„Evident, una e sa fii capabil de gindire-in-actiune si cu totul altceva sa fii suficient de capabil sa gindesti la gindirea noastra in actiune pentru a produce o descriere verbala adecvata (a acestei gindiri despre gindirea-in-actiune), si e cu totul si cu totul altceva sa fii capabil sa gindesti la descrierea obtinuta.” SCHöN, D. A., Educating the Reflective Practitioner: How Professionals Think in Action, Jossey-Bass, San Francisco, 1987, p. 199.

„Sociologi practicieni” – iata o expresie la fel de adecvata si de inteligenta ca si „medici practicieni”, „ingineri practicieni”, „contabili practicieni” sau „bucatari practicieni”. Din pacate, momentan nu ne putem debarasa de ea.

Dictum Pierre Bourdieu (1930 – 2002). Preluat din articolul Sociologie et d mocratie, „Tribune libre”, Zellige nr. 3, Gen ve, octobre 1996.

Dictum Vilhelm Aubert (1922 – 1988). Apud KALLEBERG, R., The Most Important Task, in „Acta Sociologica”, vol. 43/ 2000, pp. 400 – 411.

Generalizez faimosul Appel contre la guerre à l'intelligence, lansat de revista Les Inrockuptibles” la 18 februarie 2004. Textul apelului poate fi gasit la www.lesinrocks.com/inrocks/galeries/appel/appel.html.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie