METODE IN SOCIOLOGIE "MIGRATIA TINERILOR INTELECTUALI"

METODE IN  SOCIOLOGIE

"MIGRATIA  TINERILOR  INTELECTUALI

INTRODUCERE

Statisticile oficiale legate de migratia fortei de munca in afara granitelor vorbesc mereu despre romani care merg sa lucreze in agricultura, constructii, comert sau industrie hoteliera. Ceea ce nu se spune insa este ca 5% din totalul persoanelor active din Romania care lucreaza in strainatate este reprezentat de intelectuali. Ingineri din toate domeniile, specialisti IT, dar si medici si-au facut loc in firme mari din afara, unde sunt platiti cu mult peste ce ar fi castigat daca ramaneau sa lucreze in tara.

Dupa evenimentele din decembrie 1989, romanii au avut un handicap in ceea ce priveste recunoasterea diplomelor universitare in tarile dezvoltate. Cei care au reusit sa plece si au gasit un loc de munca pe specializarea studiata in tara au fost obligati sa faca dovada capacitatilor prin teste foarte grele. In ultima perioada insa, tot mai multe firme de plasare si ocupare profesionala recruteaza personal din Romania. Cei mai vanati sunt specialistii IT, personalul medical si inginerii. Dar exista cerere si pentru alte categorii profesionale.

La ora actuala sunt inregistrate 1.000 de firme care au ca domeniu de activitate plasarea si ocuparea fortei de munca. Dintre acestea insa, doar 30% activeaza de fapt in domeniu. Cei care doresc sa plece la munca in strainatate trebuie sa se gandeasca serios atunci cand aleg o astfel de firma. Nicoleta Andreescu, secretar de stat in Ministerul Muncii, ii sfatuieste sa incheie cu firma respectiva un contract de mediere, nu de consultanta. De asemenea, nu trebuie sa plateasca toata taxa de mediere, ci doar o parte din ea. Exista firme care cer toata taxa de mediere. Omul semneaza un contract in care i se spune ca intr-o perioada i se va gasi un loc de munca. Poate astepta si doi ani, timp in care nu se intampla nimic si omul isi da seama ca a fost pacalit. Aceste firme opresc de la inceput prin contract 30 sau chiar 50 la suta din taxa de mediere. In cele din urma, cand pacalitul isi cere banii, nu primeste intreaga suma. Doar instanta il mai poate ajuta. Firmele respective fac cea mai buna afacere. Practic, nu ridica un deget si castiga o gramada de bani. Au aparut si adevarati samsari pe piata muncii din Romania, care au darul de a-i pacali pe creduli. Acestia isi vand lucrurile din casa pentru a plati taxele cerute de intermediar si se trezesc ca, de fapt, au fost pacaliti in cel mai josnic mod, a precizat Andreescu.

CAPITOLUL I

I.1.Tinerii sunt deschisi la   schimbare

Dintre cei care aleg sa plece in strainatate, cei mai multi sunt tineri. Majoritatea pleaca cu burse pentru a-si face facultatea sau doctoratul, dar, att in timpul studiilor, ct si dupa sunt racolati de firme din tara respectiva. In Canada, de exemplu, exista o comunitate foarte puternica de romni. Din pacate insa, tinerii plecati la doctorat nu se mai intorc in tara dupa ce aprofundeaza studiile.

Doctoranzii prefera si tari precum Germania, Belgia si SUA, dar si Marea Britanie. Persoanele cu studii superioare care reusesc sa plece in strainatate si sa ocupe un post pe masura pregatirii lor o fac fie printr-o agentie de ocupare, fie pentru ca pleaca la studii acolo si li se iveste o sansa de angajare. De asemenea, sunt cazuri in care acestea au pe cineva in strainatate care le faciliteaza plecarea. Cel mai simplu este pentru inginerii din domeniul petrolului, care lucreaza pe platforme maritime, fie ca detasati, fie sunt inregistrati ca personal navigant. Si cei din domeniul constructiilor au cautare. Dar de cele mai multe ori nu lucreaza ca ingineri, ci ca maistri. Prin departamentul nostru au plecat in Germania ingineri, pe contracte care nu depasesc trei ani. Ei c�stiga in jur de 2.500-3.000 de euro. Exista insa foarte putine cereri venite din afara pentru cei cu studii superioare. Acordurile incheiate de Romnia cu anumite tari sunt pe sectoare de activitate. Cele mai multe solici-tari sunt pe sectoare unde nu se cere o pregatire superioara, ne-a declarat Nicoleta Andreescu, secretar de stat in Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Departamentul pentru Munca in Strainatate.

Specialistii IT romani sunt recunoscuti pentru capacitatile lor profesionale. Dupa puternica dezvoltare a acestei industrii si la noi in tara, acum aleg sa plece doar cei care-si doresc de fapt sa se stabileasca definitiv intr-o alta tara. Firmele mari din Romania platesc salarii, la ora actuala, la acelasi nivel ca afara. In ceea ce-i priveste pe ingineri, lucrurile stau cu totul altfel. Dupa nebunia de pana in 1989, cand facultatile din Romania scoteau ingineri pe banda rulanta, au urmat 16 ani in care aceasta profesie nu a mai fost cautata pe piata muncii autohtone. Specialistii din domeniu s-au vazut obligati fie sa se reorienteze profesional, fie sa aleaga calea emigrarii. Din a doua categorie fac parte inginerii agronomi, care au mare cautare in Spania, inginerii din domeniul petrolului, care lucreaza pe platforme maritime si castiga in jur de 3.500 de euro lunar, dar si inginerii constructori, care muncesc in general pe santiere din Israel, unde primesc un salariu de aproape 4.000 de euro lunar. Insa migratia acestei categorii profesionale a dus la aparitia deficitului pe piata muncii din Romania. Specialistii in domeniul fortei de munca sunt de parere ca tinerii care aleg acum sa urmeze o facultate ar trebui sa se indrepte catre a-cest sector, pentru ca exista cerere pe piata, iar oferta este foarte saraca.

Finantistii - la mare cautare

Integrarea in Uniunea Europeana le va oferi posibilitatea intelectualilor sa-si gaseasca mult mai usor un loc de munca in afara. In ciuda interdictiilor impuse de unele tari membre UE pentru romani si bulgari, specialistii cred ca personalul inalt calificat va avea cautare pe piata externa. Estimarile arata ca profesionistii cu acreditari recunoscute international (de genul Asociatia Contabililor Autorizati si Expertilor Contabili) vor putea intra in orice firma doresc. De asemenea, multinationalele care se extind si la noi in tara vor da posibilitatea romanilor sa lucreze in sucursale din alte tari.

I.2.Exodul creierelor

Jonathan Scheele estima, in urma cu ceva timp, ca dupa 1 ianuarie 2007 se va inregistra un exod temporar al creierelor. Mai exact, specialisti romani vor alege sa plece in strainatate fie pentru ca vor fi motivati financiar, fie pentru ca vor dori sa se perfectioneze in cadrul unor companii de renume. Fostul sef al Delegatiei CE in Romania a precizat ca este de incurajat o astfel de migratie, datorita experientei pe care o pot acumula romanii si pe care o pot folosi ulterior in tara. Cum in Romania exista un deficit de forta de munca in special in sectoarele de varf, companiile din tara se vor vedea obligate sa adopte o salarizare prin care sa motiveze personalul cu inalta calificare sa se intoarca din strainatate. Oficialitatile din tara noastra cred ca integrarea nu va duce la un exod al creierelor, ci dimpotriva.

Necasatorit, intre 18 si 34 de ani, mai degraba absolvent de facultate decat doar cu studii medii - acesta este profilul candidatului ideal din tarile europene foste comuniste pentru locurile de munca din vechile state membre.

Inca o data, cei 15 vechi membri ai clubului s-au dovedit a fi principalii beneficiari ai extinderii Uniunii Europene, profitul obtinut constand in atragerea tinerilor cu potential din tarile din centrul si estul continentului. Acestea din urma au pierdut circa 5% din populatia tanara, cu precadere intelectuali si studenti. Femeile tind sa egaleze numarul barbatilor, lasand in urma lor tari asupra carora planeaza spectrul imbatranirii populatiei, la fel ca in cele catre care se indreapta. Pe termen lung insa, prin intermediul acestor tineri, statele de destinatie si-ar putea rezolva problema, in timp ce tarile de origine vor fi populate cu batrani, schemele de asigurari sociale vor intra in moarte clinica, iar economiile lor intr-un declin accelerat.

Vest-europenii sunt intoxicati cu informatii false"Exista inca o mare diferenta intre ceea ce se intampla in realitate si perceptia pe care o au vest-europenii asupra pericolelor extinderii Uniunii Europene", apreciaza Tony Venable, presedintele ECAS, organizatie europeana nonguvernamentala axata pe studii privind migratia. El combate falsa imagine pe care o parte a clasei politice europene, mass media occidentala si lideri de opinie independenti au creat-o in legatura cu consecintele extinderii europene asupra pietelor nationale ale muncii. "Toata lumea s-a asteptat la o invazie cu consecinte dezastruoase asupra vechilor membri ai Uniunii. Cele ce suporta de fapt consecintele neplacute sunt noile state membre", mai spune el. Statistica ii vine in ajutor. Intr-adevar, cifrele nu confirma angoasa vest-europenilor legata de parazitarea si, intr-un final, scufundarea schemelor de asigurari sociale din tarile lor sub povara noilor veniti. In Marea Britanie, din 232 de mii de emigranti estici, doar 50 au cerut asistenta sociala. Vaduvirea pietei muncii de materie cenusie tanara, cu potential, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, nu a fost si nu este un subiect suficient de important pentru politicienii romani.

Nu exista o perspectiva asupra acestui viitor si nici asupra masurilor de contracarare. Dar daca pe noi nu ne preocupa cat din populatia activa tanara urmeaza sa piarda Romania in urmatorii ani si cum se va reflecta aceasta in economia nationala, cu totul altfel stau lucrurile in ceea ce-i priveste pe cei care ii atrag pe tinerii romani.

Pietele muncii din vechile state membre conteaza pe un aflux de 10% din tinerii romani absolventi de facultate, dintre care mai mult de jumatate femei necasatorite. Guvernele unor tari ca Marea Britanie, Irlanda sau Spania au calculat deja ce au de castigat de pe urma lor si ce le pot oferi in schimbul inteligentei si fortei lor de munca. Profiturile sunt mari, iar semnul clar ca fac o afacere buna este absenta perioadelor de tranzitie pe care Romania a fost nevoita sa le accepte in relatia cu alte tari ale Uniunii Europene.

I.3.Destinatii preferate, cauze invocate

. Marea Britanie este principalul recipient european de forta de munca estica. In ultimul an si jumatate, circa 232 de mii de persoane din tarile central si est-europene si-au incercat norocul in Marea Britanie. Este vorba despre tineri intre 18 si 34 de ani, intre care majoritari (57%) sunt polonezi.

. Irlanda este a doua destinatie preferata, in ultimele 12 luni guvernul de la Dublin acordand peste 85 de mii de permise de munca emigrantilor din noile state membre. . Suedia ocupa locul al treilea, cu 21.800 de permise de munca acordate intre 2004 si 2005. Peste 60% din cei ce si-au gasit de lucru in aceasta tara sunt polonezi, urmati de lituanieni si estonieni. De mentionat ca toate cele trei state au pietele muncii deschise, intre ele si cele zece tari central si est-europene care au aderat in 2004 neexistand perioade de tranzitie in ceea ce priveste libera circulatie a fortei de munca.

Studentii vor sa plece primii In toate tarile foste comuniste, procentajul majoritar al celor care isi declara intentia ferma de a migra catre tarile vechi membre UE provine din randul studentilor. In cele mai multe cazuri, motivul acestei decizii este lipsa de perspective materiale, profesionale si personale din societatile in tranzitie.

Cei mai multi tineri romani invoca perspectivele financiare sumbre drept motiv principal al intentiei de emigrare in tarile Uniunii Europene. Spre deosebire de ei, polonezii care doresc sa-si paraseasca tara cauta conditii mai bune de lucru. Nivelul de educatie a conationalilor care aleg sa munceasca in strainatate este in continua crestere, mai ales dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, arata un studiu prezentat ieri de Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni (ANBCC).

Astfel, un procentaj de 40% din cei care pleaca la munca in strainatate sunt persoane tinere, necasatorite si cu un nivel de educatie ridicat. Multi dintre acestia sunt studenti sau muncesc in Romania, avand salarii peste medie. In opinia reprezentantului ANBCC, Dorian Filote, aceasta este o schimbare semnificativa fata de perioada 1989-2005. Inainte plecau la munca in strainatate romanii cu un grad de educatie scazut, de varsta mai inaintata, cu un venit mic in tara si care doreau sa-si asigure un trai mai bun cu banii castigati in strainatate. Chiar daca Italia si Spania au ramas tarile favorite, pe locul trei se situeaza acum Marea Britanie, unde doresc sa plece 18% din romanii migranti. Peste 40% din tinerii intre 23 si 30 de ani prefera Marea Britanie, in timp ce in Italia si Spania se duc romanii cu varste apropiate de 50 de ani si cu calificari inferioare. In ceea ce priveste regiunile din care pleaca cei mai multi romani, studiul arata ca din majoritatea moldovenilor se indreapta catre Italia, un procentaj de 18,5%, din Muntenia pleaca in Spania. Transilvanenii prefera Marea Britanie.

CAPITOLUL  II

Metodologia cercetarii

Obiective :

            Am vrut sa aflu care este perceptia tinerilor intelectuali asupra conditiilor de munca, salarizare si afirmare in Romania fata de occident.

            Ipotezele cercetarii

Hs1 Se prezuma ca tinerii intelectuali considera ca nu beneficiaza in Romania de conditii de munca si salarizare conform cu pregatirea profesionala.

Hs2 Se prezuma ca tinerii intelectuali considera ca in occident sunt mai bine valorizati.

Hs3 - Se prezuma ca salariul si ingradirea liberei initiative influenteaza decizia tinerilor de a pleca in occident..

Lotul de subiecti

Cercetarea  s-a desfasurat in Constanta, in perioada iulie - august 2007, pe un lot de 30 de subiecti, urmarind criteriile:

Subiectii au fost in numar de 30 :  15 femei si 15 barbati.

Din punct de vere a varstei lotul a cuprins segmentul de varsta : 25 - 35  de ani

Din punct de vedere a nivelului des studii, subiectii au fost absolventi de studii superioare: 63,33 % cu studii universitare si 36,67%  cu studii post universitare.

Din punctul de vedere al starii civile am avut : 60% necasatoriti si 40 % casatoriti.

    Instrumentele cercetarii

Pentru aceasta cercetare am folosit un chestionar construit

     Chestionarul a avut 20 de itemi initial , a fost dat la 3 experti  pentru a-l verifica si au mai ramas 15 de itemi valizi.In faza de pretestare a fost aplicat pe 8 subiecti pentru a evita eventualele erori.

Chestionarul a fost construit pe 3 dimensiuni dupa cum urmeaza :

dimensiunea : Perceptia tinerilor intelectuali asupra conditiilor de munca de munca si salarizare din Romania  -- construita din itemii :  2, 3, 8, 9, 11, 12.

dimensiunea : Perceptia tinerilor intelectuali asupra posibilitatilor de realizare personala in occident  -- construita din itemii :  4, 7 si 10

dimensiunea : Salariul si ingradirea liberei initiative- motivele migrarii tinerilor intelectuali --  construita din itemii : 1, 5, 6, 13, 14 si 15.

Din analiza datelor prelucrate in SPSS, la nivelul dimensiunilor, am putea concluziona ca :

Pe dimensiunea:  Perceptia tinerilor intelectuali asupra conditiilor de munca de munca si salarizare din Romania  - se observa ca tinerii intelectuali sunt nemultumiti de conditiile de munca si salarizare din Romania, se simt frustrati cand descopera ca personae mai slab pregatite castiga mai mult

Pe dimensiunea:  Perceptia tinerilor intelectuali asupra posibilitatilor de realizare personala in occident  - se observa ca valorizarea muncii si libera initiative in Occident este mai bine perceputa de tinerii intelectuali chestionati

Pe dimensiunea : Salariul si ingradirea liberei initiative - motivele migrarii tinerilor intelectuali - desi nu se pot considera personae cu initiative sin u sunt suficienti de hotarati sa plece in occident , salariul si favorizarea liberei initiative i-ar face sa-si schimbe domiciliul.

ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

LOTUL DE SUBIECTI

Genul

               sex

   Fig. 1 - Diagrama de structura - lot de subiecti

in functie de gen

Varsta

Fig. 2. Diagrama de structura - lotul de subiect

 in functie de varsta

Nivel de studii

Fig.3 Diagrama de structura - lotul de subiecti

 in functie de nivelul studiilor

Starea civila

Fig.4 - Diagrama de structura - lotul de subiecti

 in functie de starea civila

Tabelul 1 Tabel de frecventa itemul 1

 Fig.5 - Diagrama de structura itemul 1

Analizand raspunsurile la itemul 1, putem spune ca:

• Indiferent de sex subiectii considera ca nu sunt multumiti de salariu in proportie de 66,67%

Tabelul 2 - Tabel de frecventa itemul 2

                                                                      Fig.6 - Diagrama de structura itemul 2

Analizand raspunsurile la acest item 2 , putem afirma ca:

• in proportie de 53% subiectii salariul pe care il primesc in prezent nu se ridica la nivelul pregatirii profesionale
• femeile sunt mai nemultumite de salariu cu un procent de 60%, decat barbatii cu  46.66%

                             Tabelul 3 - Tabel de frecventa itemul 3

Fig. 7 - Diagrama de structura itemul 3

Luand in considerare raspunsurile la itemul 3 putem  afirma ca :

• subiectii percep faptul ca in Romania activitatea depusa este recompensata corect in proportie aproximativa de 50%,nu exista diferente semnificative in functie de sex

Tabelul 4 - Tabel de frecventa itemul 4

    In ce masura considerati ca in occident, activitatea depusa este

recompensata in mod corect in raport cu pregatirea profesionala ?

                                Fig. 8 - Diagrama de structura itemul 4

Analizand raspunsurile la itemul 4 putem spune ca :

• perceptia asupra valorizarii muncii in occident este in proportie de 100%

    Tabelul 5 - Tabel de frecventa itemul 5

   Va considerati o persoana cu initiativa

Fig.9 - Diagrama de structura itemul 5

Din analiza raspunsurilor la itemul 5 putem concluziona ca :

• Atat subiectii de sex masculin cat si cei de sex feminin se considera persoane cu initiativa in proportie de 40 %

Tabelul 6 . Tabel de frecventa itemul 6

Fig.10  - Diagrama de structura itemul 6

Analizand raspunsurile date de subiecti la itemul 6, putem face urmatoarele remarci :

• In proportie de 63% subiectii considera ca in Romania sistemul social nu promoveaza libera initiativa a tinerilor intelectuali

                  Tabelul 7 . Tabel de frecventa itemul 7

In ce masura considerati ca sistemul social actual din occident promoveaza

                    libera initiativa a tinelor intelectuali ?

                                                    Fig.11  - Diagrama de structura itemul 7

Analizand raspunsurile la itemul 7 putem afirma ca :

60 % dintre subiectii chestionati considera ca in occident libera  initiativa este mai bine promovata

Femeile sunt mai optimiste cu un procent de 67%, fata de barbati cu un procent de 53%

Tabelul 8 . Tabel de frecventa itemul 8

                  In ce masura v-ati simtit frustat de faptul ca unele persoane mai slab pregatite au

                                                    venituri mai mare decat ale dvs ?

                                                  Fig.12  - Diagrama de structura itemul 8

Analizand raspunsurile la itemul 8, putem spune ca:

• subiectii chestionati se simt frustrati daca alte persoane mai slab pregatite decat ei castiga mai bine in proportie de 76%
• barbatii se simt mai frustrati in proportie de 53.3% decat femeile - 40%

Tabelul 9 . Tabel de frecventa itemul 9

             In ce masura considerati ca sistemul social din Romania repartizeaza in mod corect

                           veniturile in functie de nivelul pregatirii profesionale ?

                                                Fig.13  - Diagrama de structura itemul 9

Din analiza raspunsurilor date de subiecti la itemul 9 rezulta urmatoarele:

• Perceptia asupra repartizarii de catre sistemul social din Romania a veniturilor in functie de nivelul de pregatire este diferita in functie de sex: femeile considera ca fiind mica si foarte mica in procent de 53.3%, iar barbatii numai de 33.33%

Tabelul 10 . Tabel de frecventa itemul 10

In ce masura considerati ca sistemul social din occident repartizeaza in mod corect

                        veniturile in functie de nivelul pregatirii profesionale ?

                                               Fig.14  - Diagrama de structura itemul 10

Analizand raspunsurile la itemul 10 putem afirma ca :

• subiectii chestionati considera ca sistemul social din occident repartizeaza veniturile in functie de pregatire in proportie de 84 %
• femeile sunt mai increzatoare cu un procent de 67%, fata de barbati cu 40%

Tabelul 11 . Tabel de frecventa itemul 11

In ce masura considerati ca dispuneti de conditii decente la locul de munca

                             actual pentru o activitate eficienta ?

                                                    Fig.15  - Diagrama de structura itemul 11

Analizand raspunsurile date la itemul 11 putem spune ca :

• conditiile de la locul de munca actual sunt considerate decente de catre 50% dintre subiectii chestionati
• femeile considera conditiile ca fiind nesatisfacatoare in 53.3% din cazuri, iar barbatii in 46.6% din cazuri

Tabelul 12 . Tabel de frecventa itemul 12

   In ce masura considerati ca in Romania conditiile de munca se ridica

                    la un nivel care sa asigure o activitate eficienta ?

                                               Fig.16  - Diagrama de structura itemul 12

Din analiza raspunsurilor la itemul 12putem concluziona ca :

• Conditiile de munca din Romania sunt considerate nesatisfacatoare in proportie de 63 %

            Tabelul 13 . Tabel de frecventa itemul 13

       Ati luat vreodata in calcul posibilitatea de

                  a va stabili in alta tara?

                                          Fig.17  - Diagrama de structura itemul 13

Analizand raspunsurile la itemul 13 putem afirma ca :

• subiectii chestionati nu sunt pregatiti de a se stabili in alta tara in proportie de 63.3 %
• femeile ar dori sa se stabileasca in alta tara doar in proportie de 33.3%, fata de barbati cu 40 %

Tabelul 14 . Tabel de frecventa itemul 14

V-ati schimba domiciliul in alta localitate daca vi s-ar oferi

                un salariu  de nivel occidental ?

                                                    Fig.18  - Diagrama de structura itemul 14

Analizand raspunsurile date la itemul 14 putem afirma ca :

• pentru un salariu de nivel occidental subiectii chestionati si-ar schimba domiciliul in proportie de 50%
• barbatii si-ar schimba domiciliul in proportie de 66.7%, fata de femei cu un procent de 60%

                Tabelul 15 . Tabel de frecventa itemul 15

Considerati salariul ca fiind un criteriu de baza in functie de care

                a-ti decide sa va stabiliti in occident ?

Fig.19  - Diagrama de structura itemul 15

Analizand raspunsurile itemului 15 putem spune ca :

• subiectii considera salariul ca fiind criteriul decisiv pentru stabilirea in occident in proportie de 73.33%, indiferent de sex

Concluzii

Analizand datele obtinute putem concluziona ca :

Hs1 - se verifica - subiectii chestionati considera ca in Romania nu beneficiaza de conditii de munca si salarizare conform cu pregatirea lor profesionala;

Hs2 - se verifica - tinerii intelectuali chestionati considera ca in occident ar fi mai bine valorizati;

Hs3 - se verifica partial - desi sunt nemultumiti de salriu  si de faptul ca libera initiativa le este ingradita in Romania si ar fi pregatiti sa ii schimbe domiciliul in alta localitate daca salariul ar fi mai mare, sunt destul de putin hotarati sa plece in occident  si nu se percep ca persoane cu initiativa .

BIBLIOGRAFIE

Sora,V.;Hristache,I.;Mihaescu,C., Demografie si statistica sociala, Editura Economica, Bucuresti, 1996

Biji,M.;Biji,E.;Lilea,E.;Anghelache,C., Tratat de statistica, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Jaba,E.;Grama.A., Analiza statistica cu SPSS sub Windows, Editura Polirom, Iasi, 2004

Anexa

MIGRATIA TINERILOR INTELECTUALI

CHESTIONAR -

Urmatorul chestionar urmareste perceptia asupra migratiei tinerilor intelectuali. Va rugam sa incercuiti raspunsul pe care il considerati dumneavoastra corect. Nici un raspuns nu este gresit.  Va multumesc pentru colaborare.

1. Sunteti multumit de salariul pe care il realizati?

a.      DA

b.     NU

2. In ce masura considerati ca salariul pe care il primit in prezent se ridica la nivelul pregatirii dvs. Profesionale ?

a.      in foarte mare masura

b.     in mare masura

c.      in oarecare masura

d.     in mica masura

e.      in foarte mica masura

3. In ce masura considerati ca , in Romania , activitatea depusa este recompensata in mod corect in raport cu pregatirea profesionala?
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. in oarecare masura
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
4. Considerati ca in occident activitatea depusa este recompensata in mod corect in raport cu pregatirea profesionala ?
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. in oarecare masura
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
5. Va considerati o persoana cu initiativa ?
1. DA
2. NU
6. In ce masura considerati ca sistemul social actual din Romania promoveaza libera initiativa a tinerilor intelectuali ?
1. DA
2. NU
7. In  masura considerati ca sistemul social actual din occident promoveaza libera initiativa a tinerilor intelectuali ?
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. in oarecare masura
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
8. In ce masura v-ati simtit frustrat de faptul ca unele persoane mai slab pregatite au venituri mai mari decat dvs.?
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. in oarecare masura
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
9. Considerati ca sistemul social din Romania repartizeaza in mod corect veniturile in functie de nivelul pregatirii profesionale ?
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. in oarecare masura
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
10. Considerati ca sistemul social din occident repartizeaza in mod corect veniturile in functie de nivelul pregatirii profesionale ?
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. in oarecare masura
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
11. In ce masura considerati ca dispuneti de conditii decente la locul de munca actual pentru o activitate eficienta ?
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. in oarecare masura
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
12. Considerati ca in Romania, conditiile de munca se ridica la un nivel care sa asigure o activitate eficienta ?
1. in foarte mare masura
2. in mare masura
3. in oarecare masura
4. in mica masura
5. in foarte mica masura
13. Ati luat in calcul vreodata posibilitatea de a va stabili in alta tara ?
1. DA
2. NU
14. V-ati schimba domiciliul in alta localitate daca vi s-ar oferi un salariu de nivel occidental?
1. DA
2. NU
15. Considerati salariul ca fiind un criteriu de baza in functie de care ati decide sa va stabiliti in occident ?
1. DA
2. NU