Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Prea repede - supravietuire


Prea repede - supravietuire




PREA REPEDE - SUPRAVIETUIRE

1. Ca pieton

2. Intr-un autovehicul Te ciocnesti si nu esti legat cu centura de siguranta, Soferul iresponsabil, Franele nu mai tin, Derapajul, Depasirea, Centura de siguranta, Protejarea copiilor

3. Dupa un accident de circulatie




4. Pe motocicleta

5. In tren Intr-un compartiment; Pe coridor, in toaleta, in pat (vagonul de dormit), in afara trenului

6. In avion

7. In lift

Cand calatoresti si vine ceasul rau, orice viteza este suficient de mare ca sa ucida.

Cand iti dai seama ce urmeaza sa se intample si privesti hipnotizat cum se apropie locul de care te vei ciocni - indiferent ca ai 15 sau 150 km/h - intre ce faci (instinctiv) si ceea ce ar trebui sa faci este o diferenta ca de la cer la pamant. Fara a mai pune la socoteala ca viteza de reactie difera mult de la un om la altul.

Cand masina o ia razna pe contrasens sau cand esti prins de o avalansa, desfasurarea evenimentelor nu mai respecta nici o regula, poate doar legea norocului si a intamplarii. Scapa unii fara nici un capatai si mor altii care isi luasera toate masurile preventive. Dar, tot asa de bine se intampla si invers.

Nu exista reguli, dar poti face totusi ceva ca sa mai strunesti desfasurarea prea rapida si necontrolata a evenimentelor in care esti amestecat. De exemplu: (1) sa iei unele masuri de precautie - cum ar fi respectarea regulamentului si a legilor privind circulatia pe drumurile publice; (2) sa inveti ce ai de facut si cum sa reactionezi cand apare o situatie periculoasa, neprevazuta - pentru a reusi sa ai prezenta de spirit necesara.

1. CA PIETON

Cimitirele sunt pline de pietoni neglijenti si neatenti care „credeau' ca ceilalti participanti la trafic, in principal soferii, sunt grijulii si responsabili sau respecta regulamentele de circulatie. Din pacate, foarte multi accidentati sunt minori.

Traversarea nereglementara a strazii, imprudenta minorilor si a batranilor provoaca cele mai multe accidente.

Toti oamenii - nu numai soferii - trebuie sa cunoasca si sa respecte regulamentul de circulatie.

Vezi si:#4, #9, #10, #14, #15.

2. INTR-UN AUTOVEHICUL

Regulile cele mai importante pentru supravietuirea in transportul cu automobilul sunt legarea centurii de siguranta si conducereapreventiva - adica respectarea legilor.

Insa chiar daca tu aplici aceste reguli de obicei, exista destule sanse de a le incalca in diverse ocazii sau ca alti participanti la traficul rutier sa le incalce. Poti calatori si nelegat, de exemplu in autovehicule care nu au centuri de siguranta -camioane, autobuze - sau sunt conduse de alti soferi. Oriunde si oricand, poate chiar la o viteza mare.

Daca ai la dispozitie un timp de gandire si reactii rapide, poti face ceva in cele 1-2 secunde dinaintea ciocnirii. Un sofer a scapat cu viata dintr-o ciocnire frontala cu 120 km/h, proptindu-se cu atata forta in volan incat a indoit cercul din otel. Sau, alta persoana a sarit inainte de impact de pe bancheta din fata pe cea din spate, scapand cu viata. Totusi, asemenea cazuri sunt exceptii. Ca regula generala, ciocnirea unui automobil inseamna moarte sau ranire.

In tara noastra, din cauza accidentelor de circulatie rutiera mor anual circa 3 000 persoane, iar alte 10 000 sunt grav ranite. Perioadele cele mai periculoase sunt zilnic in jurul orelor 15 si 20; zilele cu mai multe accidente sunt vinerea si lunea. Cauzele cele mai dese ale accidentelor de circulatie sunt: lipsa de experienta la volan, viteza prea mare, alcoolul. Un sofer dobandeste experienta suficienta in conducerea masinii de-abia dupa 5 ani sau circa 100 000 km parcursi. Cati soferi respecta limitele de viteza in localitati si in afara lor (50, respectiv 90 km/ h in mai toate tarile europene)?

Intrucat nu exista reguli de desfasurare a unui accident de circulatie, nici nu se pot da sfaturi de comportare bazate pe statistica. Totusi, daca te indrepti spre o ciocnire iminenta, urmatoarele idei s-ar PUTEA sa fie bune, caci unii le-au folosit cu succes, iar autoritatile automobilistice le considera realiste.

Te ciocnesti si NU esti legat cu centura de siguranta: fa invers decat iti dicteaza instinctul de supravietuire (adica sa te feresti si sa te indepartezi de obstacol); din contra:

- Arunca-te inainte, spre obstacol;

- infasoara bratele in jurul capului;

- Rasuceste-te intr-o parte (la 90°) si sprijina-te cu o suprafata cat mai mare a corpului (pieptului) pe bordul sau peretele masinii.

NU te lasa niciodata pe spate si NU incerca sa te sprijini cu picioarele in fata pentru a rezista socului iminent. Oricat de bine te-ai sprijini in picioare, acestea nu vor putea rezista fortelor uriase care apar.

Pentru clarificare, sa vedem ce se intampla cand ai 45 km/h si te ciocnesti de un zid. Mai intai, masina se opreste in aprox. 0.6 m prin turtirea botului. Apoi, daca tu si ceilalti pasageri nu sunteti solidarizati cu masina, veti suferi o a doua ciocnire - intrucat dupa impact si oprirea masinii, oamenii si obiectele dinauntru isi continua drumul cu viteza neschimbata, din cauza inertiei, si se vor izbi cu capul de parbriz, de bord, usa, volan sau scaunul din fata.

Scopul masurilor care trebuie luate dupa ce se constata ca ciocnirea este inevitabila ar fi ca micsorarea sau anularea vitezei pasagerilor sa se faca cat mai putin brusc, pentru ca acestia sa fie supusi la o franare (deceleratie) minima. Botul masinii se turteste la ciocnire, functionand ca un amortizor. Ca urmare restul masinii, mijlocul caroseriei, are parte de un soc mai mic. Deci cand te lipesti de peretele care ein fata ta, mergi impreuna cu mijlocul caroseriei si iti maresti sansele de salvare.

Cele mai grave accidente apar la viteze combinate (ale ambelor vehicule) sub 60 km/h.

De obicei nu ai la dispozitie nici un timp de gandire. Dar cu un preaviz de 1-2 secunde, daca ai o reactie fulgeratoare si stii sa faci ce trebuie, poti amortiza partial socul la care vei fi supus in momentul cand botul masinii se face armonica.

Daca tu esti soferul: avertizeaza, tipa la pasageri. Pasagerii din spate se vor arunca cu partea laterala a corpului asupra spatarelor scaunelor din fata. Tu strange cu putere volanul si incearca sa micsorezi cat poti gravitatea viitorului accident. Eventual sprijina si capul pe volan in momentul impactului (dar acest sfat este controversat, caci in multe accidente coloana volanului a iesit prin geamul din spate al masinii). Adica, spus pe scurt: mergi impreuna cu masina.

Toate aceste masuri reprezinta insa o tactica de ultim moment. Mai bine iti legi centura.

Daca te afli intr-o masina condusa de un sofer iresponsabil: beat, sinucigas, fugar ori nebun, si accidentul pare iminent, apara-te astfel:

- Mimeaza ca ti-a venit rau si vomita peste tot inauntrul masinii, ca sa-l faci sa se opreasca, apoi smulge cheia de contact. Daca nu ai succes in felul acesta:

- Intinde-te pe jos in partea din spate a masinii; sprijina-te pe ce ai in fata ta (bord, spatar de scaun). Atentie - catararea si trecerea ta din fata cabinei spre bancheta din spate, pentru a te adaposti acolo pe podea, ar putea sa-l distraga pe soferul beat ori disperat, facandu-1 sa piarda cu totul controlul masinii.

Exista si posibilitatea de a intrerupe contactul smulgand cheia de contact in timp ce masina goneste. Se cunosc situatii cand manevra a avut succes, dar este periculoasa. Pentru a o incerca asigura-te ca urmeaza o portiune de drum drept, lat, cu vizibilitate. Apuca zdravan si tine volanul cu o mana, iar cu cealalta apuca, roteste si smulge cheia de contact si arunc-o, apoi trage frana de mana. Sigur ca intreaga actiune trebuie facuta foarte iute, iar succesul ei depinde de amplasamentul si accesibilitatea cheii de contact, a franei de mana etc.

Daca stai pe scaunul pasagerului, atentie: conducerea masinii doar cu mana stanga pe volan este foarte incurcata. Mai bine incearca sa tii volanul cu dreapta si sa smulgi cheia cu stanga.





Iar o astfel de manevra trebuie pornita doar ca o ultima solutie de salvare.

Franele nu mai tin: schimba viteza, intr-o treapta inferioara. Franeaza cu motorul. Trage frana de mana.

Daca nici aceasta nu mai tine: iesi de pe sosea. Mergi serpuit, coteste masina la stanga si la dreapta (in zig zag) pe camp sau pe teren, pana se opreste.

Daca nu poti iesi de pe sosea, freaca partea laterala a masinii de marginea drumului: perete, gard, cladire, pentru a obtine o franare. Nu te gandi si nu regreta ca strici masina - incearca sa supravietuiesti.

Cand ciocnirea este iminenta, pregateste-te cat mai bine (vezi mai inainte).

Derapajul: cand masina incepe sa danseze pe sosea, manevreaza urgent volanul, dar incet, in sensul readucerii lui pe mijloc, adica rotile sa fie paralele cu axa longitudinala a automobilului.

Daca rotile din fata si-au pierdut aderenta, atunci readucerea rotilor la o inclinatie mai mica fata de axa masinii poate ajuta la recastigarea aderentei. Iar curba trebuie facuta cu o raza mai mare decat aveai intentia initial. Orice incercare de a coti brusc va agrava derapajul; la fel si orice franare.

Cand rotile din spate patineaza, de exemplu spre stanga, iar masina incepe sa se roteasca spre dreapta, atunci o fractiune de secunda rasuceste volanul spre stanga. Aceasta este solutia, varianta naturala - care insa trebuie executata imediat si ne violent.

De obicei apare o supra corectie a derapajului, din cauza manevrarii gresite a volanului: prea mult - ca unghi de rotatie, si totodata prea mult- ca durata.

Cand ajungi pe o zona de drum alunecos, regulile de conducere preventiva pentru evitarea derapajului sunt:

Redu viteza; franeaza numai pe portiunile de drum drept, nu in curbe;

Mergi cu viteza mult mai mica (20-25 km/h) decat pe drum uscat;

Pastreaza o distanta de 2-4 ori mai mare fata de vehiculul din fata, decat ar fi normal pe un drum uscat, vara (aprox 1,5-2,5 V in m, in care V = viteza in km/ h; de ex. 30-50 m la 20 km/h);

Condu masina delicat, cu blandete. Nu frana si nu coti brusc, mergi cat mai constant (ca directie si viteza).

Daca din greseala, te apropii de o curba cu viteza prea mare si e pericol de derapare, uita-te la marginea exterioara a drumului. Ea este singura indicatie corecta a gradului de periculozitate si ascutis al curbei.

Ceata, vantul puternic si in rafale, ploaia, intunericul, suprafata lunecoasa a carosabilului constituie pericole deosebit de mari. De exemplu, pe un drum care strabate succesiv zone cu ceata si alte zone fara ceata, daca incepi sa depasesti un camion intr-o zona cu vizibilitate buna, s-ar putea ca pe timpul depasirii sa intri intr-o zona cu ceata si cu pericole multiple: lipsa de vizibilitate, carosabil umed si alunecos etc.

Micsorarea vitezei este obligatorie pe un drum alunecos, mai ales cand ai si anvelopele uzate. Pe carosabilul alunecos si umed masina incepe sa patineze la 70 km/h daca anvelopele sunt uzate, dar abia la 90 km/h daca profilul lor este corect.

Incetineste preventiv cat mai de departe si chiar mai mult decat crezi ca ar trebui, inainte de a ajunge la zonele de drum periculos cum ar fi: curbe fara vizibilitate, pante mari, intersectii fara vizibilitate, obstacole pe drum, ocolire, santier in lucru, semnalizari de accidente.

Citeste „printre randuri' starea drumului, caci anumite situatii rele, suprafetele alunecoase, nu sunt intotdeauna evident vizibile. Uneori suprafetele zgrunturoase, cu pietris, pietruite sau pavate sunt cele mai alunecoase. S-ar putea ca suprafata carosabilului sa devina mai lunecoasa (mazga etc.) dupa o ploaie de vara decat ar fi dupa o ploaie din sezonul rece.

Un semnal important care trebuie sa-l atentioneze pe sofer este faptul ca se usureaza manevrarea volanului (la automobilele fara servocomanda). Verifica adesea starea franelor si a mecanismului de directie (preferabil la un atelier). Verifica starea anvelopelor. Adancimea santurilor trebuie sa fie de minimum 4 mm.

Siguranta mersului cu viteza mare creste daca presiunea din roti este mai mare cu 0,15- 0,5 bar decat valoarea normala (indicata in instructiunile de utilizare sau in cartea autovehiculului).

Depasirea inseamna viteza mai mare si cresterea riscului, a pericolelor. Gandeste-te bine de fiecare data cand decizi daca „acuma accelerezi' si iesi din coloana sau „stai la cutie'.

Dar, inainte de a depasi:

- Nu te apropia prea mult de masina din fata. Daca stai la o distanta mai mare de masina pe care vrei sa o depasesti ai avantajul ca nu-ti acoperi si nu-ti micsorezi vizibilitatea drumului din fata, vitala pentru siguranta circulatiei. La 40 km/h lasa 2 lungimi de masina pana la vehiculul din fata, iar la 90 km/h - 8 lungimi. Acest interval iti permite o buna vizibilitate a drumului din fata, a curbelor, intersectiilor si a participantilor la trafic - care vor sili vehiculul din fata sa iasa si el din coloana. In plus, vei fi vazut si tu mai bine de soferul vehiculului care se apropie.

Verifica in oglinda retrovizoare daca nu te ajunge sau nu te depaseste alt vehicul, dar nu micsora intervalul liber din fata ta din cauza noului venit. Cand situatia va fi favorabila pentru depasire, tu vei fi primul.

Priveste inainte soseaua si evalueaza calm pericolele din fata.

Cand te-ai hotarat sa depasesti, iata ce trebuie sa faci, in succesiune rapida:

Verifica situatia in oglinda retrovizoare;

- Semnalizeaza;

- Iesi din coloana si accelereaza in treapta de viteza care iti va permite sa depasesti fara sa umbli la schimbatorul de viteze;

- Claxoneaza scurt;

- Daca vehiculul depasit accelereaza si el, renunta la depasire.

Pentru depasire trebuie sa atingi o viteza cu 20 km/h mai mare decat a masinii din fata si sa fii sigur ca imediat dupa depasire nu vei fi obligat sa-i tai calea ca sa reintri brusc in coloana. Daca sunt astfel de constrangeri, renunta la depasire.

Centura de siguranta reduce pericolul de moarte sau ranire grava cu pana la 70%.

Centura impiedica:

- aruncarea celui legat afara din masina, ceea ce aproape sigur i-ar produce moartea sau ranirea (adeseori la o ciocnire, din cauza deformarii sasiului si caroseriei, usile se deschid chiar daca fusesera blocate);

ciocnirea capului de parbriz, bord, usi sau stalpul acoperisului;



taierea fetei in cioburile de la parbrizul sau geamul spart;

ciocnirea corpului cu bordul masinii sau cu coloana volanului, evitand astfel zdrobirea pieptului si intestinelor.

Cumpara cele mai bune centuri de siguranta pe care ti le poti permite. Constructia centurii trebuie sa fie cu doua ramuri: una diagonala peste piept si alta in poala.

Ca principiu, este preferabil sa ai o protectie suficienta tot timpul decat una excelenta numai din cand in cand. Deci:

- Leaga-te mereu cu centura de siguranta;

- Regleaza si strange corect centura pe corp intotdeauna.

Poarta-te ca si cand ar exista un interblocaj care nu-ti permite pornirea motorului pana ce soferul si pasagerii nu si-au legat centurile (dispozitiv existent la unele masini).

Respecta cu strictete regulamentul de circulatie, chiar si cand esti foarte grabit. E vorba de viata ta si a celor dragi.

Protejarea copiilor. Copiii mici vor sta intotdeauna pe bancheta din spate (legati sau nu).

Un copil cu greutatea sub 40 kg va fi asezat si legat intr-un scaun special, fixat pe bancheta din spate. Daca are peste 40 kg, poate sta pe bancheta din spate si folosi centura de siguranta (de adult). Usile masinii vor fi dotate cu incuietori special protejate cu dispozitive contra deschiderii, anti-copil.

Pentru a convinge un copil sa se lege poti sa-i spui povesti - de exemplu, ca masina nu porneste decat daca ne jucam de-a astronautii pe luna, hai sa ne grabim etc.

NU da voie niciodata unui copil sub 12 ani sa stea:

pe scaunul din fata;

in poala mamei, pe scaunul din fata;

in poala mamei, pe scaunul din fata, cu centura de siguranta legata peste copil. Leaganul sugarului va fi pus pe podeaua dintre bancheta din spate si cea din fata. Daca nu incape, pune-1 pe bancheta din spate si leaga-1 pe deasupra cu o plasa ancorata de bancheta sau de caroserie.

3. DUPA UN ACCIDENT DE CIRCULATIE

Semnalizeaza accidentul pe sosea pentru a-i avertiza pe ceilalti participanti la circulatie. Anunta Politia. Cere ajutor de la alti soferi, trecatori sau spectatori. Daca este ceata, intuneric, ploaie sau drum alunecos, aprinde o torta (o carpa imbibata cu ulei, aprinsa intr-un capac scos de la roata) la o oarecare distanta de locul accidentului, de carcasa vehiculului, pentru avertizarea soferilor care se apropie. Noteaza numerele vehiculelor si numele soferilor implicati in accident, preferabil si numele, adresele si telefonul martorilor. Fa poze.

Acorda primul ajutor (vezi #19). Un ranit grav va fi lasat pe loc in asteptarea Salvarii. Dar cand exista pericolul ca benzina scursa si imprastiata sa ia foc (fumatul interzis!), sau daca blocheaza circulatia si ar putea produce alte accidente sau ciocniri, victima va fi mutata intr-un alt loc, mai ferit.

4. PE MOTOCICLETA

Sunt foarte putine masuri pe care le poti lua inaintea unei ciocniri iminente a motocicletei sau bicicletei pe care o conduci. Iata cateva idei de baza:

Paraseste motocicleta, sari de pe ea imediat ce esti sigur ca urmeaza ciocnirea;

Cazi moale ca o carpa, protejand capul;

incearca sa te rostogolesti ca o minge.

Cea mai importanta masura de salvare trebuia insa luata de mult: poarta casca de protectie - chiar tipul si modelul cel mai bun pe care-l poti procura.

Fiecare cadere, fiecare situatie este diferita. Cand esti in aer si zbori cu 90 km/h nu mai poti face mare lucru pentru a modifica desfasurarea actiunii, deci nu vei putea respecta nici teoria, nici sfatul rostogolirii stiintifice, al salturilor cu amortizare sau caderii relaxate in afara de cazul in care ai invatat si exersat astfel de miscari.

Este foarte important sa cazi relaxat si moale ca o carpa, cu bratele si picioarele adunate strans langa corp NU scoase in afara ca niste bete.

De asemenea trebuie sa lupti cu instinctul care te face sa ramai pe motocicleta pana se ciocneste. Posesorii de motociclete scumpe, la fel ca si cei cu masini ieftine, cu harburi, nu-si parasesc „iubita' nici in cele mai rele situatii. Dar la o ciocnire, trebuie sa te desparti de ea, sari!

5. IN TREN

Exista sanse de salvare (mici, dar nu inexistente) chiar si in cazul unui accident de tren. Sansele cresc daca esti avertizat cumva, cu cateva secunde inaintea impactului de exemplu, o frana extrem de brusca. In plus, trenurile din diverse tari se comporta diferit, asa ca uneori pot aparea si anumite conditii favorabile. Fii mereu atent, caci daca afli din timp ce urmeaza poti sa-ti salvezi viata.

Cum sari din tren (sau din alt vehicul in mers): cu fata inainte si aplecat pe spate; cand te desprinzi, sari tare inapoi (pentru a mai micsora viteza); misca picioarele ca si cand ai fugi, inca inainte de contactul cu solul. Daca viteza trenului e mica, vei putea ramane in picioare alergand repede. Daca e mare, trebuie sa te ghemuiesti si sa te rostogolesti vezi #15.2.

Intr-un compartiment: cand trenul se zgaltaie, se clatina si zboara, daca mai poti:

Arunca-te pe podea cu fata in jos;

impreuneaza-ti mainile peste ceafa;

Asteapta socul.

Daca esti in stare sa faci instantaneu aceste miscari, vei fi in cea mai buna postura ca sa rezisti metalului indoit, geamantanelor cazute, cioburilor de geam. Arunca-te urgent pe podea; fii primul acolo jos.

Pasagerii asezati cu spatele spre directia de mers si care nu pot ajunge pe pardoseala (caci la oprire, inertia ii lipeste de spatar), isi vor impreuna mainile peste ceafa pentru a proteja capul cu bratele si se vor lipi de spatarul banchetei.



Pe coridor:

- Arunca-te pe podea cu fata in sus, cu picioarele inainte, spre locomotiva;

- impreuneaza mainile peste ceafa;

- Sprijina picioarele pe un reazem solid si indoaie genunchii.

In toaleta: daca mai ai timp sa faci ceva, uita de folosirea hartiei, de trasul pantalonilor, sau spalarea mainilor. In schimb, instantaneu:

- Aseaza-te pe podea cu spatele inainte, spre locomotiva;

- indoaie genunchii;

- impreuneaza mainile peste ceafa;

- incordeaza-te in asteptarea socului (si ureaza-i cabinei sa reziste la strivire).

In pat (vagonul de dormit): cel mai bine sa fii adormit si relaxat. Conditia de baza pentru salvarea din orice fel de ciocnire sau soc este relaxarea.

In afara trenului: poti sa dai o mana de ajutor la prevenirea unui accident feroviar semnalizand existenta unui pericol spre orice tren care se apropie de locul unui accident, unui autovehicul blocat pe sinele de cale ferata, unor obstacole puse pe sine de derbedei sau teroristi etc.

Ziua: in lipsa felinarului sau steagului rosu, semnalul de oprire la CF este sa stai intr-un loc sigur, cu fata spre trenul care se apropie si sa ridici ambele brate vertical deasupra capului.

Noaptea: agita violent o lumina (de orice culoare) dintr-o parte in alta, in fata trenului care se apropie (dar stai in afara sinelor si a gabaritului trenului).

Daca descoperi obstacole cazute, aruncate sau puse pe sine de-a curmezisul, anunta imediat lucratorii de la CF (gara sau cantonul cel mai apropiat).

Daca traversezi sinele intr-un triaj CF si te surprinde un tren care se apropie in viteza, dar nu stii pe ce fir de cale va trece, arunca-te la pamant intre doua fire de cale - acolo unde NU sunt traverse care leaga sinele aceluiasi fir. Nu atinge sinele (ar putea avea curent electric).

6. IN AVION

La zborul cu avionul, pericolele mari sunt in perioadele de decolare, schimbare a altitudinii de zbor si aterizare. Daca se intampla ceva neobisnuit in timpul zborului, pilotul (interesat si el sa scape) poate face minuni. Riscul de a cadea cu avionul este de 1 la 3 milioane; zborul cu avionul este de 22 de ori mai sigur decat mersul cu automobilul.

Un motiv de panica poate aparea la inclinarea neasteptata a avionului in timpul zborului (de exemplu, cauzata de o manevra ocolitoare facuta de pilot), sau la traversarea unei zone cu turbulente de aer - ceea ce produce zgaltairea pasagerilor. La fel se intampla si cand avionul cade intr-un gol de aer. Singura masura de prevenire posibila ar fi sa stai legat cu centura de siguranta in majoritatea timpului sau chiar pe toata durata zborului.

Dupa ce iau loc in avion, ar fi foarte bine ca pasagerii sa citeasca foarte atent instructiunile din brosura aflata in plasa agatata de spatarul scaunului din fata. In ea sunt descrise o serie de accidente posibile si se recomanda comportarea adecvata. In plus, insotitorii de bord si echipajul vor da indicatii pentru comportarea in cazuri deosebite.

Fii atent la instructaj, nu la stewardesa.

Folclorul zice ca locurile mai sigure, cu sanse mai mari de salvare in caz de accident ar fi in dreptul aripilor sau in partea din spate a avionului. Pozitia recomandata pentru situatia de aterizare fortata sau de cadere nu este aceeasi la toate societatile aviatice. Cateva elemente comune sunt:

- Leaga-te foarte strans cu centura de siguranta;

- Ridica spatarul scaunului in pozitia verticala;

- Apleaca-te inainte si strange genunchii cu un brat;

- Pune perna in poala, sprijina capul pe perna si apara capul apasand cu celalalt brat;

- intinde picioarele si sprijina-le de un reazem; apasa-le bine. Cand urmeaza socul veti fi anuntati sa va incordati.

Persoanele inalte care nu incap si nu se pot apleca, se vor sprijini cu coatele si cu capul pe spatarul scaunului din fata, bratele acoperind si apasand capul pe spatar.

Pozitia optima pentru avionul cu care zburati va fi insa cea data in instructiunile pe care le primiti in avion.

Daca avionul coboara pe o apa: slabeste cravata si gulerul de la camasa; scoate ochelarii, proteza dentara, obiectele ascutite sau casante, incaltamintea cu tocuri inalte. Cand auzi comanda, ia pozitia pentiu ciocnire, iar la anuntul corespunzator din partea pilotului, incordeaza-te pana ce avionul se opreste (vezi si la #6.6). Dupa primul soc, la atingerea apei cu rotile sau burta, urmeaza al doilea - produs cand botul avionului loveste apa.

Intr-un avion neamenajat special pentru pasageri (militar etc), pozitia recomandata pentru aterizarea sau amerizarea fortata este una dintre variantele:

a - Sprijina-te pe un perete transversal, cu fata spre coada avionului. Indoaie genunchii si impreuneaza palmele la baza cefei.

b - Stai in scaun, daca acesta: 1) este langa iesirea de avarie din avion, 2) are centura de siguranta solida, rezistenta la soc. De preferat ar fi un scaun in care sa stai cu fata spre coada avionului. Daca stai cu fata inainte, ia una dintre pozitiile descrise mai inainte.

Daca nu poti aplica variantele a) sau b) intinde-te pe podea, sau:

c - intinde-te pe podea, cu capul spre coada avionului, cu genunchii indoiti si talpile sprijinite pe ceva solid - preferabil o componenta a structurii avionului (perete, prag, ancora pentru lazile cu marfa). In orice caz, stai incordat pana ce avionul se opreste.

Daca poti, desfa si smulge imediat gulerul, cravata etc. - vezi mai inainte.

Dupa oprirea avionului, iesi sau sari afara si indeparteaza-te repede.

7. IN LIFT

Toate ascensoarele moderne au dispozitive de autofranare automata care fac aproape imposibila caderea sau prabusirea cabinei mai mult de 2-3 m. Totusi accidente sau prabusiri mai apar - vezi incendiul turnului de televiziune din Moscova, cand au ars pana si cablurile liftului (care a cazut de la 200 m).

Daca un lift cade pana jos ar fi bine sa stii ca in momentul impactului este esential sa nu stai pe pardoseala liftului.

Intr-o cabina cu o rama sau prag decorativ, aproape de plafon, sari si agata-te de ea cat poti mai zdravan, ca sa ai corpul departat de pardoseala. Daca nu gasesti o astfel de agatatoare sau nu poti sari asa de sus (de exemplu un pasager in varsta), atunci mai ramane solutia sa sari, sa topai mereu in timpul caderii liftului (cu speranta ca momentul impactului te va gasi in aer, in saritura).




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie