Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
Piata maritala - premise in alegerea partenerului de cuplu


Piata maritala - premise in alegerea partenerului de cuplu


UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DREPT SI SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA



PIATA MARITALA

PREMISE IN ALEGEREA PARTENERULUI DE CUPLU

"Eu cred ca un barbat si o femeie ar trebui sa se aleaga unul pe altul pentru toata viata pentru simplul motiv ca nici o viata lunga nu ajunge unui barbat si unei femei ca sa se poate intelege unul pe celalalt, iar a intelege inseamna a iubi!"

J. B. Yeats

Am ales sa-mi deschid lucrarea cu acest motto deoarece in el se afla, din punctual mai de vedere, cea mai importanta premisa in alegerea partenerului conjugal. Cei mai multi oameni se gandesc,in primul rand, atunci cand isi aleg un partener de cuplu, la problema de a fi iubiti ei insisi si nu la cea de a-l iubi pe celalalt, si uita astfel ca adevarata fericire este numai atunci cand daruiesti iubire. Ei se intreaba, asadar, cum sa se faca iubiti si cum sa devina demni de iubire. Iar pentru atingerea acestui scop, ei urmeaza diferite cai. O cale practicata in special de barbati este sa ai success, sa fii cat mai puternic si mai bogat, in limitele premise de pozitia sociala in care se gasesc. O alta cale, practicata mai ales de femei, este sa te faci atragatoare, ingrijindu-ti corpul, imbracamintea etc. Alte cai de a te face atragator, practicate atat de barbate cat si de femei, sunt: sai ai maniere placute, sa porti o conversatie interesanta, sa fii saritor, modest, inofensiv, dar toate acestea nu asigura o relatie stabila si durabila. O premisa sigura in alegerea partenerului de viata care sa asigure o casnicie trainica si fericita este aceea de a cauta sa iubim neconditionat, sa ne concentram asupra nevoilor celuilalt si sa cautam sa-l intelegem in orice imprejurare. Libera alegere a partenerului conjugal bazata pe sentimentul pur al iubirii constituie cea mai sigura cale spre conceperea si consolidarea unei relatii.

Dar, dincolo de aceasta, opereaza o gama larga de factori care fac ca respective alegere sa nu fie chiar atat de "libera" deoarece nu exista in optiunea indivizilor pentru un partener indifferent fata de criterii cum sunt varsta, profesia, clasa sociala, etnia, religia, etc. Mariajele sunt, la scara statistica, puternic homogamice - se casatoresc proportional mai mult intre ei cei de aceeasi etnie, clasa sociala, varsta apropiata,etc. Casatoriile heterogamice sunt mai putin numeroase. Dar faptul ca individual face parte din mai multe grupuri, are mai multe statusuri, face ca heterogamia si homogamia sa fie incomplete. Pe fundalul homogamiilor uneori in consens, alteori in divers, functioneaza aceste mecanisme de alegere a partenerului psiho-sociale: efectul familiaritatii, atractia fizica, activitatea nervoasa ( transfer de excitatie), efectul Romeo-Julieta (interventia de opozitie a parintilor), jocul de-a greul de cucerit ( cu cat sunt mai greu de cucerit, cu atat sunt mai valoros).

PIATA MARITALA

Alegerea partenerului conjugal se poate pune si in termenii pietei maritale, in care participantii isi etaleaza calitatile (averea, statut social, frumuzete fizica, capacitate intelectuale etc.), ofera si asteapta bunuri si servicii. La cei mai multi dintre tineri, prospecatarea pietei si cunoasterea celuilalt nu sunt strategii deliberate in vederea mariajului, ei se angajeaza in prietenii si mari iubiri nu fiindca vor sa se casatoreasca, ci mai degraba ca ci raport causal, se unesc conjugal ca urmare a trairii unor astfel de experiente. Sa retinem totusi ca, desi la cei tineri si foarte tineri nu sunt prezente clar si programatic strategii si tactici rationale de maximizare a beneficiilor ( si reducere a costurilor) si nu este acuta ideea peitei maritale,mecanisme de acest fel opereaza la modul spontan, insidios, deosebit de important fiind celal filtrarilor successive pe baza similaritatii multicriteriale (Ilut, 2000). Disparitatea majora in perioada premaritala intre cele doua sexe este ca in societatile ce se situeaza intre traditional si modern, intre paternalism si egalitarism si bineinteles, cu atat mai pronuntat intre cele traditionale "inchise"- fetele continua sa fie echitate negative si chiar stimatizate intr-un grad mai inalt decat baietii daca au o legatura de dragoste avansata (insotita de relatii intime) care nu s-a finalizat prin casatorie.



Pe masura ce se depasteste adolescenta si tineretea, aproximativ dupa 25-27 ani, probelema mariajului si implicit a pietei maritale devine tot mai stringenta. Este adevarat ca in societatea contemporana creste foarte mult ponderea alternativelor de viata nonmaritala - celibatul si coabitarea - dar tendinta ramane). La varsta de adult tanar si de matur, multi indivizi, sub presiunea trimiterilor din interior, a familiilor, prietenilor si cunostintelor, a opiniei publice in general, gasindu-se in criza de timp, recurg la mijloace directe in a-si gasi partenerul dorit, printer care si anunturile matrimoniale. Analiza lor arata o puternica asimetrie in calitatile cautate la partener intre barbate si femei, chiar in tarile occidentale, in sensul ca dimensiunea "situatie sociala" este dorita mult mai mult de catre femei, iar cea estetica, de catre barbati. Consecintele stereotipuriilor de gender se manifesta aici nu atat in continutul propriu-zis al cerintelor pe piata maritala, cat in faptul ca pe masura trecerii anilor, barbatul (pana la o anumita varsta) creste in valoare ( are din ce in ce mai mare capital marital si socio-relational), pe cand capitalul specific feminine (erotico-estetic) scade, deci si valoarea femeilor este decline.

Desigur ca aceasta reprezinta o tendinta "grosso modo" , cazutile particulare fiind tot mai complexe si nuantate, iar odata cu emanciparea economica a femeii tot mai dese sunt situatiile de asimetrie inverse: femei bine situate economic si social cauta ( si gasesc repede) capital estetico-erotic masculine. La scara statistica, disparitatea subzista insa, reflectata si in fenomenul recasatoriilor. Barbatii se recasatoresc proportional mai multi decat femeile. In 1982, in societatea americana 83% din barbatii divortati erau recasatoriti si 75% din femei, ceea ce la populatie numeroasa e o diferenta absoluta mare. Si, din nou, inechitarea nu consta atat in proportia diferita de recasatoriti, cat mai ales in varsta la recasatorie, dupa 40 de ani femeiile gasindu-si mult mai greu un partener, pe cand barbatii dupa aceasta varsta se recasatoresc cu femei mai tinere. Este clar ca functioneaza legile pietei cu privire la cele doua forme de capital de gender. La care se adauga un serios handicap pentru femei de a-si afla un nou partener de viata, legat de existenta copiiilor, care, cu foarte putine excepii, raman dupa divort in grija mamei. Intro cercetare ce privea realitatea tinerei familii din societatea romaneasca (Ilut si Cordos, 1986), inclusiv femeile de varsta tanara au mentionat acest lucru ca o dificultate de prim rang in a se recasatori.

Este cert ca si casatoria, ca toate celelalte evenimente cu componenta socio-culturala, este supusa anumitor "prescriptii" sociale, care pot avea si valoare de presiune asupra individului laun moment dat. In principal, este vorba de gradul de conformism pe care il manifesta fiecare individ in parte, pentru ca, desi aceste repere legate de cea ce "este bine sa . " sunt general valabile, ele nu vor fi aplicate/respectate in mod similar de toti indivizi. Dorinta, decizia de a te casatori este diferit perceputa de catre cele doua genuri in functie de modul in care ele sunt "evaluate" si detin un anumit capitalde piata maritala. De aceea, femeiile se presupune ca trebuie sa se castoreasca pana la o anumita varsta (variabia in functie de cultura), pentru ca, dupa aceea valoarea lor (care este data preponderent de calitatile fizice) este in scadere pe aceasta piata. In schimb, barbatii se presupune ca detin un capital maxim o perioada de timpmult mai lunga, deoarece sunt valorizati in functie de reusita profesionala, capital financiar si mai putinin functie de trasaturi fizice, care sunt, evident, mai "prestabile" in timp. O astfel de persoana, avand nevoie de siguranta de a se sti iubita si sustinuta, va accepta aproape pe orcine, iar in momentul aparitiei conflictelor va evita sa ia atitudine. O alta categorie de relatii le constituie cele de emancipare. Ele apar atunci cand persoana vrea sa demonstreza (cele de-o varsta cu ea sau a parintilor) ca este libera in luarea decizilor, ne putand fi constransa. Relatia de convenienta este cea care pune accent pe latura economica a convietuirii, reprezentand o varianta convenabila in acest sens. Intentia este aceea de a imparti cheltuielile curente. Acest gen de relatie este benefic pentru tipul de camin in care parteneri sunt egali. In caz contrar, ea conduce la instalarea: barbatul domina, femeia se supune, asumandu-si toate atributiile domestice: curatenie, pregatirea hranei, etc. Mai exista o relatie de testare ce reprezinta o modalitate de prestare a mariajului, in care cei doi parteneri isi verifica compatibilitatea in perspectiva casatoriei. Vreau sa mentionez ca individualismul specific societatii postindustriale in care traim isi pune amprenta si asupra acestui aspect, convietuirile, respectiv casatoriile urmarind maximizarea satisfacerii intereselor si investitiei fiecarui partener.

In continuare am reflectat asupra aceea cea ar trebuie sa ofere fiecare partenerului conjugal, si anume sa se ofere pe sine daruind bucuriile sale, ceea ce I se pare interesant, ceea ce gandeste, ceea ce stie, umorul sau, tristetile sale, etc. A da este in sine o extraordinara bucurie, dar daruind nu poate sa nu aduca la viata ceva in celalalt, iar acest ceva se reflecta asupra lui insusi; daruind cu adevarar, el nu poate sa nu primeasca ceea ce ii este daruit in schimb. A darui implica sa-l faci pe celalalt sa daruiasca deasemenea si cei doi impartasesc astfel bucuria a ceea ce au adus la viata impreuna. Acest gand a fost foarte frumos exprimat de Marx: " Daca iubesti fara sa generezi iubirea, adica daca iubirea ta ca atare nu produce iubire, daca prin mijlocirea unei exprimari a vietii ca persoana ce iubeste nu te transforma intr-o persoana iubita, atunci iubirea ta este ipotenta, este o nefericire." Numai atunci cand suntem capabili de a darui iubire fara a astepta in schimb nimic, vom putea experimenta o relatie adevarata. Este important totusi sa cautam, sa descoperim si sa intelegem atat nevoile barbatilor cat si al femeilor si ceea ce astepta unul de la celalalt.

Asadar voi prezenta pe scurt cateva din aceste nevoi si asteptari ale partenerilor:

nevoia de respect si apreciere a eu-lui: este specifica barbatului si multe dintre conflictele maritale se dezlantuie prin incarcarea " regulii de aur". O femeie inteleapta nu-si va critica barbatul, nici in particular si nici in public, mai ales in fata copiilor. Cicaleala si barfa cu prietenele sau vecinii afecteaza sensibilitatea sotului si descurajeaza orice initiativa. O sotie iubitoare isi incurajeaza permanent sotul, il aprecieaza in fata copiilor si a altor, fara a minti sau exagera ostentativul; ir recompenseaza emotional cu generozitate si, mai ales, cu sensibilitate. Cuvintele calde, de apreciere, directe sau aluzive sunt "liantul" unei comunicari afective stabile si totodata al evolutiei sotilor. Mesajul pozitiv aduce mult mai mult bine unei relatii de casatorie decat toate mesajele negative la un loc, oricat de "bine intentionate" ar fi ele. Ajutorul pentru schimbare nu se ofera cu brutalitate si cu pretul "ranirii" eu-ului partenerului, ci cu toleranta, rabdare, incurajand comportamentele pozitive si spontane ale sotului. Comportamentele prescrise, sugerate sau impuse de sotie prin diverse tactici psihologice, nu creeaza decat rezistenta la schimbare. De altfel, multe sotii pornesc in casnicie cu un disproportionat si imatur avant de a-l schimba in bine pe sot si sfarsind prin a-l "mutila" sufleteste sau a-l nevroza pur si simplu. O femeie care nu poate trata cu umor si bunavointa neglijenta sau dezordinea sotului, risca sa nu aiba un defect de schimbare in psihologia acestuia, ci, dimpotriva, sa devina din ce in ce mai ptuin atragatoare sau iubita, pe masura ce moralizeaza, critica si, mai ales, "ameninta" (fie si cu celebrul "plec la mama" ) to mai des. Arta maritala a femeii consta inputerea ei de a-i consolida sotului increderea in sine insusi, autorespectul. Iubirea se construieste si se pastreaza pe acest sentiment reciproc de incredere si valorizare, dar sursa emotionala si energia este, fara indoiala, femeia.



nevoia de confort fizic si psihosexual este imporatanta pentru un barbat. Hrana si sexul nu sunt respectate evident de confortul psihologic-relational al sotului, iar zicala: "cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac" , include o parte considerabila de adevar. De aceea, "problemele" pe care le ridica femeianu este indicat sa fie lasate cand sotul este flamand, inainte de masa. Respectul pentru "masa"echivaleaza cu grija pentru echilibrul fiziologic al celuilalt. De asemenea, initiativa sexuala a sotului, la care, nu se raspunde de mai multe ori, poate trece drept un "semn" de neiubire, de neglijare, de respingere. Refuzul naste frustare, iritabilitate, neincredere in sine.

nevoia de siguranta necesita ca sotul sa fie un suport constant, prezent in momentele importante si sa rezolve cu intelepciune deversele probleme ale familiei, impreuna cu sotia. El trebuie sa-si manifeste iubirea prin comunicare, asigurandu-i sotiei sentimentul de siguranta, de confort psihologic. Pentru femei, comunicarea verbala este mai importanta decat cea fizica. Ele au nevoie de un timp in care sa discute in liniste despre problemele banale, cotidiene. Desi adesea dicutii par lipsite de importanta pentru sot, ele sunt imperative pentru mentinerea unei atmosfere de deplina intelegere. "Un sot bun va avea grija sa nu provoace gelozia sotiei sale si nici sa nu-i puna la indoiala dragostea". Cei frustati de dragoste in copilarie sunt mai fregvent gelosi, ca si cei excesiv de rasfatati, si au nevoie de o doza dubla de afectiune, atentie si rabdare. Cand un barbat nu se preocupa de nevoile familiei, ata sotia cat si copii devin nesiguri. Un sot bun este in general preocupat de interesele tuturor si pretinde mai putin rasfat.

nevoia de camin si dorinta de a avea copii, carora sa le creeze un mediu placut, constiutie a doua nevoie de baza a unei femei. Femeia are nevoie de amenajarea ambientului (a caminului), atat pe dimensiuni estetice, cat si functionale. Asa cum pasarile isi fac cuib, tot asa si femeia ingrijeste, infrumuseteaza si sacralizeaza, prin activitatea si prezenta sa, "cuibul" familial care sa asigure cuplului si copiilor o oaza binecuvantata. Neglijarea femeii in ingrijirea si amenintarea casei este unsemn ca nevoile ei nu ai fost implinite, ca este in genereal insecurizata, stresata sau deprimata. Fireste, pot exista si alte explicatii: respingerea inconstienta a rolului feminin sau matern, alte dominante si interese care depasesc sex-rolul etc. Un barbat atent va face tot posibilul ca nevoia de ambianta a femeii sa poate fi satisfacuta. Intretinerea casei, alocarea unei parti importante din buget pentru aceasta si pentru modificarile necesare spoririiconfortului sau sentimentului de bucurie in intimitatea caminului, ca si implicarea efectiva in pastrareaacesteia,confera calitati de exceptie sotului si o intarire a satisfactiei maritale a sotiei. "Neglijarea femeii in a intretine casa nu se rezolva prin cicaleli, ci, mai degraba, prin puterea exemplului si prin a mentine casa intr-o stare buna". Diferenta fundamentala dintre cele doua sexe arputeafi redusa la o singura afirmatie: BARBATUL este o fiinta preponderent logica, rationala iar FEMEIA este o fiinta preponderent emotionala.

Scopul alegerii partenerului ramane acelasi: sa faci o obtiune cat mai buna. Mai mult sau mai putin deliberat, fiecare pretendent la casatorie incearca sa-si plaseze cat mai bine prin mariaj capitalul monetar si nemonetar de sanse de ascensiune sociala. Suntem indrepatiti sa aceptam existenta unei piete maritale in care participantii isi etaleaza calitatile. El ofera bunuri si servicii si asteapta bunuri si servicii egale sau echvalente.

Pe piata maritala aceste bunuri si servicii nu se pot inchiria, ele devin operante numai prin unirea partenerilor.

Piata maritala este mai difuza, nu functioneaza in locuri special amenajate si in momente anume, dar in multe locuri si imprejurimi de viata : locul de munca, scoala, cercuri de prieteni, discoteci etc. . servesc drept ocazii de desfasurare a virtutiilor si ascundere a viciilor.

Scopul prezentarii pe piata maritala este de a gasi un partener cat mai placut (dupa cum este definit placutul): gusturi personale, norme culturale si asteptari ale parintilor, prietenilor si contextului de apartenenta. Valorile fiecarei persoane este data de gradul in care detine calitatile dorite de altii. In conceptia traditionala a secolului XIX si jumatatea secolului XX, barbatul venea cu averea si statutul social iar femeia cu frumusete, urmasi, tandrete (are loc un schimb intre statutul economico-social si erotico-social-afectiv).

A doua jumatate a secolului XX a dus la conceptia ca ambele parti trebuie sa aiba ambele tipuri de capacitati.

Multi teoreticieni cansidera mariajul ca una dintre cele mai elocvente ilustrari a teoriei schimbului in relatiile sociale. Deplasarea de la controlul familiei in selectia partenerului la controlul operat, la interactiunea dintre parteneri, la transfer, mecanismul evaluarii costurilor si beneficiilor implicate in mariaj. Perioada premaritala este mult mai larga pentru ca indivizii sa se descopere si sa-si verfice calitatile si asteptarile. Asumarea responsabilitatii alegerii partenerului inseamna costuri mai mari (de timp, la propriu: daruri mai consistente). Imaginea pe care teoria schimbului, a costurilor si beneficiilor o ofera despre dragoste, si hotararea de casatorie este aceea ca partenerii revin pe piata maritala, fac calcule de rentabilitate, cauta informatii si aleg in final varianta considerata optima.

Dragostea si prietenia nu sunt efectul unei anticipate uniri conjugale. Casatoria vine in masura in care prietenia si dragostea avanseaza.

Mustanie in 1976 a dezvoltat un model de alegere maritala ca proces multifactorial cu 3 stadii premaritale (mod de cautare a partenerilor):

centrarea partenerilor pe stimuli - atentia reciproca vizeaza impresii despre atractivitatea fizica a celuilalt, reputatia sociala, statutul social- informatii importante in atractia reciproca.



centrarea partenerilor pe sistemul de valori - atitudinal - cand stimulii sunt similari sau echitabili, partenerii avanseaza spre etapa compatibilitatii axiologice. Isi compara interese, atitudini, stimulii continua sa actioneze.

centrarea partenerilor pe nevoi si asteptari de rol - se incearca verificarea compatibilitatii nevoilor de rol. Partenerii se testeaza in ce masura celalalt ii poate satisface nevoia de a vedea in el un prieten, tata etc. atentia se indreapta spre celalalt, daca partenerul va putea juca la cote suficient de inalte rolurile dorite. Desi logodna isi pierduse la un moment dat din importanta, astazi a redevenit importanta. Coabitarea premaritala este raspandita.

In concluzie, doresc sa subliniez faptul caci casatoria este o uriasa enigma ; un labirint colosal. Este agonia acomodarii, a durerii si a placerii, a incantarii si a dorintelor. Este un amestec al mondenului si al extaticului, al obisnuitului si al romanticului. Vine in valuri, picaturi si torente. Zilele ei contin tunete, raze de soare, grindina, vant, ploaie. Nuantele ei sunt aspectul curcubeului, avand intimitate,departare, apropiere. Este o melodie linistitoare, ca un roman pamantesc, un mister obscur, cea mai mare piesade pe pamant. Casatoria consta dintr-o suma de alegeri. Alegi sa iubesti, sa intelegi, sa te bucuri, sa cunosti. Alegi . castoria!

BIBLIOGARFIE

1. Ilut Petru, (2000), Iluzia localismului si localizarea iluziei. Teme actuale ale psihosociologiei, Iasi: Editura Polirom;

2. Fromn, Erich (1995), Arta de a iubi, Bucuresti, Editura Anima;

3. H. Norman, Wright, (2001), Deci, te casatoresti, Timisoara, Editura Noua speranta;

4. Stan Angela, (2005), suport de curs 4 "Social si psihosocial in alegerea partenerului conjugal".







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga