Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Manipularea prin mass-media


Manipularea prin mass-media


Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistența Sociala

An 1,Seria 2,Grupa 3



Manipularea prin mass-media

Introducere

Fenomenul manipularii reprezinta o tema controversata nu doar pe plan psihosocial ci și din alte perspective, fapt demonstrat de numeroasele abordari ale specialiștilor din diverse domenii.

Prin termenul de manipulare se ȋnțelege "acțiunea de schimbare a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor prin expunerea la mesaje a persoanelor și grupurilor umane ȋn vederea atingerii unor scopuri dorite de altcineva fara aplicarea constrangerilor fizice și fara conștientizarea discrepanței dintre scopurile ȋndepartate ale persoanelor și grupurilor-ținta și scopurile ȋndepartate ale celor care exercita influența."[1]

Scurt istoric

Chiar daca ne vine greu sa credem și sa acceptam, omniprezența acestui fenomen dateaza de la ȋnceputul apariției diverselor forme de organizare a maselor dezorientate.Astfel, ȋntr-o lucrare de excepție, Bogdan Teodorescu prezinta ȋntr-o viziune preponderent istorica originea , continuitatea și evoluția fenomenului, luand ȋn calcul nu doar valențele negative ci și pe cele pozitive , accentuand aici ideea ca , privita ȋn ansamblu și ȋntr-un context social , manipularea reprezinta particula care a antrenat procesul de evoluție al societații.

Astfel, o data cu apariția clasei dominante, putem vorbi despre una din formele incipiente ale manipularii și anume propaganda care, aparent, susținea ideea de normalitate ȋn ceea ce privește ierarhizarea și sistemul de relații ce se stabilea ȋntre clasele sociale, ȋnsa ȋn spatele acestei atitudini de promovare a normalitații se afla motto-ul acestui fenomen:supunerea fața de autoritate, de cei care dețin puterea.

Acest fenomen a evoluat considerabil de-alungul timpului, sub diverse forme, fiind favorizat de anumiți factori contextuali și promovat de diverse persoane, organizații, instituții, astfel ȋncat putem afirma ca manipularea este unul din cele mai longevive fenomene sociale.

Manipularea-abordare teoretica(structura,clasificare,tehnici)

Pentru a percepe mai clar conceptul ce constituie tema acestei lucrari, propun prezentarea cat mai succinta a trei elemente care, dupa parerea mea, reprezinta baza teoretica a oricarui concept mai complex:structura,    clasificarea și tehnicile manipularii.

Structura manipularii prezentata de S.Chelcea este urmatoarea:

  • Purtatorul autoritații deontice(P.a)
  • Subiecții umani asupra carora se exercita acțiunea(S.u)
  • Scopul imediat al acțiunii(S')
  • Scopul ȋndepartat al P.a(S''P.a)
  • Mijloacele utilizate de P.a(M)
  • Mijloacele utilizate de S.u pentru atingerea S'(M S.u)
  • Contextul psihosocial ȋn care se produce manipularea (Cpsi)
  • Efectele sociale perverse ale atingerii S'(E'sp)
  • Efectele sociale perverse ale atingerii scopului ȋndepartat al acțiunii(E''sp)

Ȋn continuare voi prezenta clasificarea manipularilor elaborata de P.Zimbardo:

a)Manipulari mici(rezulta din modificari minore ale situației sociale, care pot avea efecte ample:ȋn aceste situații sunt des utilizate tehnica piciorului ȋn ușa și tehnica ușii ȋn fața.)

b)Manipulari medii(conduc la modificari importante ale situației sociale, efectele pot depași dramatic așteptarile:exemplar ȋn acest sens este regimul Ceaușescu, cand erau folosite tehnici menite sa induca sentimentul de supunere fața de autoritate.)

c)Manipulari mari(influențarea ȋntregii culturi ȋn care traiește individul :și aici J.Piaget menționeaza școala ca fiind unul din cei mai mari manipulatori, deoarece ȋl obișnuiește pe elev sa-și ȋnsușeasca sentimentul de supunere fața de autoritate,sentiment ce va fi conservat pe parcursul ȋntregii vieți și ȋn alte contexte similare.

Și nu ȋn ultimul rand,avem nevoie de o buna cunoaștere a aplicarii teoriei ȋn practica vieții de zi cu zi,care nu poate fi cunoscuta mai bine, decat prin prezentarea tehnicilor de manipulare:

1)Piciorul ȋn ușa(Jonathan Freedman&Scott Fraser)-conceptul cheie:sa ceri inițial puțin,pentru ca, ȋn final, sa obții ce ți-ai dorit

2)Ușa ȋn fața(Robert Cialdini)-conceptul cheie:a cere mult la ȋnceput, pentru a obține apoi mai puțin, exact cat ți-ai propus inițial.

3)Mingea la joasa ȋnalțime(Robert Cialdini)-conceptul cheie:revelarea costului real dupa ce persoana a decis sa se implice ȋn acțiune.

4)"Și asta nu e tot"-conceptul cheie:cererea este ȋntr-o singura treapta(ȋn publicitate)

Pentru a ȋnțelege mai bine aceste tehnici este necesara cunoașterea celor șapte principii enunțate de Robert Cialdini:

a)Ipoteza "Pilotul automat":avem comportamente preprogramate, raspundem fara a prelucra suficient informația.

b)Principiul Reciprocitații:este strans legat de simțul obligației:o favoare ne obliga sa raspundem cu o favoare; este cea mai larg raspandita tehnica de manipulare și totodata o regula ce promoveaza socializarea și relațiile de schimb.



Ilustrativa ȋn acest sens este tehnica folosita de adepții Krișna,adepții unei secte religioase,originari din orașelul indian Calcutta,care se deghizau ȋn oameni obișnuiți(pentru ca ȋn mod normal aveau o costumație mai ciudata)și ofereau pasagerilor de pe aeroport o floare sau o carte cerand la schimb o donație ȋn bani pentru societatea lor.Se remarca faptul ca regula a funcționat destul de bine, ȋntrucat oamenii nu puteau refuza "cadoul"și erau nevoiți sa ofere ceva la schimb.

c)Principiul    Angajament și Consecvența -presupune consecvența pana la capat a angajamentului luat pentru a evita eventuale presiuni personale sau din partea societații ȋn cazul ȋn care nu am onora angajamentul facut.

d)Dovada sociala-este susținuta ideea ca percepem un comportament ca fiind just ȋntr-o anumita situație ȋn masura ȋn care observam ca și alte persoane procedeaza ȋn același mod.

Acest principiu este bine reprezentat ȋn mass-media, care promoveaza actele de violența, agresivitatea ca pe ceva obișnuit, fapt care-i determina pe ceilalți sa imite astfel de comportamente, considerand a fi ceva normal.

e)Simpatia-exista o serie de factori care condiționeaza simpatia:similaritatea, atracția fizica, apropierea spațiala, complimentele; iar simpatia la randul ei asociata cu persoane, obiecte, evenimente determina creșterea ȋn popularitate.

f)Autoritatea-presupune supunere fața de orice prezinta simboluri ale autoritații:titluri academice, haine cu autoritate, automobile de lux etc.

g)Raritatea-lucrurile, evenimentele par mai valoroase cand sunt disponibile ȋn mod limitat. Sugestiv ȋn acest sens este efectul cenzurarii informației ȋn mass-media, care face ca audiența sa ȋși doreasca tot mai mult acces la informație și totodata face sa creasca nivelul de credibilitate ȋn informația prezentata.

Mass-media

Cel de-al doilea concept-cheie al acestei lucrari este cel de"mass-media".

Prin termenul de mass-media ȋnțelegem "mijloacele tehnice(radioul, tv, presa) care servesc la comunicarea ȋn masa a informațiilor"[2]

Cu toții cunoaștem rolul de agent de socializare pe care ȋl are mass-media, fiind responsabila de percepția pe care publicul(ȋndeosebi tinerii -cei mai influențabili)o are fața de modele comportamentale expuse și promovate.

Mass-media și Opinia publica

Un aspect interesant este faptul ca media exercita o influența extrem de importanta asupra opiniilor, atitudinilor și comportamentelor indivizilor, contribuind ȋn mod considerabil la formarea și modelarea opiniei publice.

Conceptul de "opinie publica"provine din limba latina, asocierea celor doi termeni desemnand:parerea poporului.

Termenul este definit ca fiind"procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecaților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane ditr-o comunitate care se exprima verbal deschis."[3]

Procesul de opinie publica prezinta un model tridimensional:

  • Dimensiunea psihologica
  • Dimensiunea psihosociologica
  • Dimensiunea sociologica

Teorii de influența mass-media asupra opiniei publice:

1)Glonțul magic-teorie formulata de Harold D.Lasswell susține ideea conform careia comunicarea ȋn masa are o putere de influența incredibila care se exercita instantaneu și uniform asupra tuturor.

Voi prezenta ȋn continuare un citat din S.Chelcea ilustrativ ȋn acest sens"Se ȋntampla ȋn primavara anului 1917 la sediul Departamentului Britanic de Informații.

Generalul de brigada J.V.Charteris[]compara doua fotografii capturate de la germani.Prima fotografie reproducea o scena ȋngrozitoare:cadavrele soldaților germani care erau transportate spre a fi ȋnmormantate ȋn spatele frontului.

A doua fotografie ȋnfațișa cai morți trimiși la o fabrica de sapun.Generalul a pus titlu, sub prima fotografie, Cadavre germane ȋn drum spre fabrica de sapun.Imediat fotografia a fost expediata la Shangai, pentru a revolta opinia publica ȋmpotriva germanilor.

Respectul chinezilor pentru morți ajunge pana la venerație.Profanarea morților, atribuita germanilor, a fost unul din factorii care a determinat China sa declare razboi Puterilor Centrale.[4]

2)Fluxul comunicarii ȋn doua trepte-aceasta teorie introduce un nou concept, cel de "lider de opinie", care are rol de mediator ȋn procesul de transmitere a mesajelor; astfel se constata existența a doua trepte ȋn transmiterea informațiilor :de la mass-media la liderii de opinie și de la liderii de opinie la cei mai puțin informați.

3)"Spirala tacerii"-fondatoarea acestei teorii Elisabeth Noelle Neumann susține ca persoanele aflate ȋn minoritate, resimt o presiune din partea celorlalți și tind sa se alature majoritații sau prefera sa taca, neexprimandu-și opiniile.

Televiziunea&Presa

Grafic1.1:Numarul de ore dintr-un an pe care o persoana ȋl petrece ȋn medie folosind mijloacele de comunicare ȋn masa(dupa :The Vernois, Suhler& Associates Communications Industry Forecast, 1997-2002001).[5]

Nu este nevoie sa cercetam studii sau sondaje de opinie pentru a constata ca televiziunea este cel mai raspandit și eficient mijloc de comunicare ȋn masa.



Raportandu-ma la tema lucrarii precizez ca s-a dovedit, ca micul ecran reprezinta o forța manipulatoare extrem de importanta deoarece se bazeaza pe credibilitatea oferita de imagini.

Ȋn continuare voi enumera cateva din modurile de manipulare prin Tv , formulate de Corina Crișan, pentru a accentua mai apoi anumite explicații psihologice ale acestui fenomen larg raspandit.

Modurile de manipulare prin televiziune:

1)Manipulare prin imagine:"efectul de real"imaginea pe care o vedem ne influențeaza gradul de credibilitate și percepție.

2)Manipulare prin filmare:sunt folosite anumite tehnici de ȋnregistrare

3)Manipulare prin montaj:accentuarea unor secvențe cu valențe negative,folosite    ȋn detrimentul unei persoane

4)Manipulare prin comentariul din off:

a)comentariul partinitor(folosit atat ȋn presa cat și ȋn televiziune)

b)comentariul prin neutralizare(se ȋnlocuiește o informație nefavorabila cu o interpretare neutralizata)

5)Selectarea informațiilor favorabile

6)Amestecul prezentului cu viitorul-distrage atenția de la informațiile nefavorabile

7)Bruiajul-perturba receptarea corecta

9)Folosirea sintagmei "dupa parerea specialiștilor"-crește credibilitatea

10)Manipulare prin paginație-aici exista doua aspecte:pe de o parte televiziunea poate sa cada ȋn capcana zvonurilor mediatice din diverse motive; pe de alta parte, fiind investita cu ȋncredere, reprezinta un mijloc de contraacarare a zvonurilor.

11)Manipulare prin jurnaliști-cunoaște doua forme:

  • cand o fac din propriile interese
  • cand sunt inconștient manipulați de alții

Clasificarea elementelor care concura la realizarea manipularii:

a)Moderatorul:

  • impune subiectul
  • da și ia cuvantul invitaților
  • mimeaza lipsa de timp cand subiectul se ȋndreapta catre o alta direcție

b)Compoziția platoului:

  • manipulare prin prezentarea dezechilibrata a parților
  • manipulare prin invitați

c)Scenariul-pe baza caruia moderatorul conduce și arbitreaza emisiunea

Manipularea prin mass-media-explicații psihologice:

Cu toții realizam mai devreme sau mai tarziu ca suntem influențați de mass-media, ȋnsa cați dintre noi cunoaștem explicațiile acestui fenomen ce se naște la nivelul psihicului nostru?voi enumera mai jos cateva din aceste curiozitați formulate de celebrul Sebastian Bohler ȋntr-una din carțile sale:

  • Rapiditatea informațiilor-factor favorizant al creșterii gradului de credibilitate(creierul uman nu reușește sa prelucreze informația și tinde sa accepte ca fiind adevarat ceea ce i se prezinta ȋntr-un ritm alert).
  • Eursitica disponibilitații:pare un termen atat de formal și greu de descifrat,parca ȋmprumutat din manualele de chimie,ȋnsa o data cunoscuta explicația putem constata ca ne confruntam aproape zilnic cu acest fenomen.Ȋn ce consta?-cu cat ne sunt puse la dispoziție(ȋn special de mass-media)mai multe imagini despre un eveniment, cu atat consideram ca probabilitatea ca acel eveniment sa se produca este mai mare ( exemplu :cutremure, calamitați naturale de care suntem avertizați tot mai des).
  • Sindromul lumii rele:explicația este cat se poate de simpla:ne sunt oferite pe tava tot mai multe imagini, informații, evenimente agresive care ne determina sa ne formam o iamgine distorsionata a lumii ȋn care traim și fac sa creasca gradul insecuritații la nivel global.
  • Televizorul-factor de dezinhibare a violenței:nimic nou-cunoaștem deja riscurile expunerii excesive la Tv(ȋn special a tinerilor și copiilor):desensibilizare, incita la violența, imitarea comportamentelor agresive etc.
  • Promovarea stereotipurilor de gen in filme și publicitate
  • Presa de tip tabloid exploateaza o tendința de baza a ființei umane:nevoia de auzi barfe

Teoriile efectelor mass-media

1)Teoria efectelor puternice:mass-media are o influența negativa asupra copiilor și caracterelor slabe pe care le determina sa acționeze violent.

2)Teoria efectelor slabe:neaga aproape orice efect negativ al mediei asupra publicului audiovizual, ușor influențabil și ȋn acest sens susține ca ar trebui asigurata o protejare a acestei categorii de catre familie sau școala; iar un alt argument ȋn favoarea acestei teorii este faptul ca fiecare dispune de liberul arbitru, deci nu poate fi obligat sa acționeze violent daca nu vrea.

3)Perspectiva moderna-cea mai buna poziție; ține cont și de aspectele pozitive și de cele negative.

Astfel sunt enumerate trei aspecte esențiale ȋn acest sens:

  • violența televizuala nu poate declanșa de una singura un comportament violent
  • concurența de pe piața susține evitarea acestui fenomen prin existența mai multor canale de televiziune
  • impunerea unor reguli de protejare a tinerilor fața de violența și sexualitatea prezentate la Tv.

Concluzie

Ȋn    concluzie, pe langa multitudinea de aspecte negative și consecințe nefaste pe care le are la nivel individual, colectiv dar și la nivelul societații, manipularea ramane un fenomen complex, care a contribuit la progresul umanitații din perspectiva sociala; caruia nu ne putem sustrage pentru ca suntem ȋn mod involutar controlați de ceva mai puternic decat noi(psihicul, biologicul), dar pe care-l putem modera, controla prin voința puternica și cugetare.



Bibliografie

  • Septimiu,Chelcea,Opinia publica.Strategii de persuasiune și manipulare,București,ed

Economica,2006

  • Septimiu,Chelcea,(coord),Psihosociologie:teorii,cercetari aplicații,ed.a 2-a rev,Iași,ed

Polirom,2008

  • Corina,Crișan;Lucian,Danciu,Manipularea opiniei publice prin televiziune,Cluj-

-Napoca,ed Dacia,2000

  • Robert,Cialdini,Psihologia persuasiunii,trad.Mihaela Budui,ed.Iulia Enache,București

,ed Bussniess Tech International Press,iunie,2004

  • Sebastian,Bohler,150 de experimente pentru a ȋnțelege manipularea mediatica:psiho-

logia consumatorului de mass-media,trad.Dana-Maria Cimpoi,Iași.ed Polirom,2009

  • Sonia C,Stan,Manipularea prin presa,București,ed Humanitas,2004
  • Bogdan,Teodorescu,Cinci milenii de manipulare,ed a 2-a,București,ed Tritonic,2008
  • Septimiu,Chelcea;Petru,Iluț,(coordonatori),Enciclopedie de psihosociologie,București,

ed Economica,2003

  • Http://www.dexonline.ro


Septimiu Chelcea,(coordonator),Psihosociologie:teorii,cercetari,aplicații,ed.a 2-a rev,Iași,ed.Polirom,2008,pag 278

Http://www.dexonlie.ro

Septimiu Chelcea,Petru Iluț,(coordonatori),Enciclopedie de psihosociologie,București,ed.Economica,2003,pag 242

Malvin L.DeFleur, Sandra Ball-Rokeach, "Teorii ale comunicarii de masa", apud, Septimiu Chelcea, Opinia publica.Strategii de persuasiune și manipulare, Buc, ed.Economica, 2006, pag 88-89

Corina Crișan, Lucian Danciu, Manipularea opiniei publice prin televiziune, Cluj-Napoca, ed Dacia, 2000, pag 15







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga