 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Sociologia este una dintre stiintele relativ recent aparute. Aceasta a aparut odata cu revolutia franceza (1789) dar si cu revolutia industriala.
Intemeietorul sociologiei este filosoful Auguste Compte (1798 - 1857) si pentru prima data se mentioneaza termenul de "sociologie" in cartea sa "Curs de filosofie pozitiva".
Dupa alti autori, intemeietorul sociologiei ar fi Thomas Hobbes (1588 - 1679), iar dupa altii, Montesquieu (1689 - 1755).
Conform dictionarului de filosofie "La Rousse", intemeietoul sociologiei ar fi, totusi, Auguste Compte.
Auguste Comte alegea termenul de "sociologie" in locul celei de "fizica sociala".
Ilie Badescu imparte aparitia si dezvoltarea stiintelor, deci si a sociologiei, in mai multe epoci:
EPOCA RATIUNII
EPOCA MESIANICA
EPOCA CRITICA
La fel proceda in trecut si Auguste Compte, impartind dezvoltarea stiintelor, cat si evolutia acestora in mai multe etape:
ETAPA TEOLOGICA
ETAPA METAFIZICA
ETAPA POZITIVA
Sociologia ar trebui sa se situeze in cea de-a treia etapa.
Primele definitii : Termenul de sociologie a fost folosit prima data de Auguste Comte, in anul 1932. Sociologia era definita ca studiu stiintific sau pozitiv al faptelor sociale.
Sociologia ca stiinta este definita:
Ca stiinta realitatii sociale (D.Gusti);
Ca stiinta faptelor sociale (E.Durkheim);
Ca stiinta fenomenelor sociale totale (G.Gurvitch)
si care are drept obiect de studiul global, relatiile sociale, societatea ca integralitate de raporturi.
Este stiinta societatilor omenesti (studiul vietii sociale, al formelor de comunitate umana, de convietuire sociala (Traian Herseni),
Este stiinta care realizeaza studiul integrativ-structural si dinamic al societatii (Petre Andrei);
Ca stiinta a realitatii sociale este, in primul rand, stiinta societatii in totalitate, realizand studiul unor manifestari sociale (economice, juridice, politice, etice, estetice, religioase, filosofice)- (Joja);
In lucrarea sa "Ce este sociologia", Alex Inkeles (Harvard University) vorbeste de trei cai principale pentru conturarea obiectului sociologiei:
Calea istorica - descoperim preocuparile si interesele traditionale;
Calea empirica - descoperim temele si problemele carora sociologii le acorda o mare atentie;
Calea analitica - dividem si delimitam un obiect mai cuprinzator si il atribuim diferitelor discipline.
Cunoasterea in domeniul stiintelor socio-umane, deci, si in sociologie, se distinge prin urmatoarele caracteristici:
Cunoasterea sociologica este legata de structura si profilul economic-politic si de domeniul istoric in care se elaboreaza;
Intelegerea stiintifica este mediata si de o anume pozitie sociala, corelata cu conceptia filosofica, fundamentala, care ii confera o valoare social-umana;
Cunoasterea sociala nu poate fi rupta de esenta sociala, de aplicarea adevarurilor sociologiei in planul actiunilor umane si in sfera strategiilor care sa conduca la sporirea eficacitatii si la rationalitatea lor.
Conceptele de baza si problematica sociologiei
Conceptele de societate si colectivitate, grup social, relatii sociale si interpersoanale, opinie si mentalitati, fapt social, constituie unele din conceptele de baza ale socilogiei. La acestea se pot adauga: personalitate, rol si status social, cultura si socializare, structuri sociale si mobilitate sociala, adaptare si integrare sociala, participare si creativitate.
Principalii referentiali in studiul sociologiei si in abordarea problematicii sale proprii sunt dimensiunile si factorii vietii sociale.
ORIENTARI MODERNE IN SOCIOLOGIE
1.ANALIZA FUNCTIONALISTA
Promotori ai analizei functionaliste: Auguste Compte, H. Spencer, Emile Durkheim.
Functionalismul sustine ca societatea functioneaza ca un sistem - un ansamblu de elemente legate intre ele in cadrul unei formatiuni mai complexe si relativ stabile.
Institutii ca: familia, economia, statul, religia sunt parti fundamentale ale societatii iar fiecare institutie indeplineste functii clare:
Exemplu: institutia familiei: reproducere, socializare, cresterea copiilor.
Din perspectiva functionalismului societatea tinde catre un echilibru social. Sistemul social impune un anumit numar de solutii pentru realizarea echilibrului si stabilitatii sociale.
Schimbarea sociala nu este negata de functionalisti . Ei o accepta, dar intr-o mica masura, cu conditia sa se mentina echilibrul social.
Reprezentant de seama al functionalismului este R. K. Merton, sociolog care a condus multa vreme scoala de la Chicago.
R. K. Merton: "Functiile sociale sustin si permit adaptarea si/sau reglarea sistemului social. De aceea, pentru ca sistemul sa supravietuiasca este nevoie ca acesta sa indeplineasca anumite functii. Daca nu le indeplineste apar disfunctiile."
Exemplu: saracia, somajul, infranctionalitatea, care pot genera tulburari sociale.
Inlaturarea sau diminuarea acestor tulburari duc la stabilitate sociala.
Sociologul R. K. Merton afirma ca stabilitatea sociala este data de respectarea anumitor reguli, norme, credinte, valori, ducand la consens social.
Functionalistii privesc totodata societatea ca pe un intreg care nu poate fiinta , functiona in mod dezorganizat.
Limite:
Nu se regasesc foarte clar in aceste teorii instrumentele teoretice si empirice prin care are loc schimbarea sociala.
Stabilitatea si integrarea sociala sunt considerate elemente primordiale in teoria functionalista.
Nu apare clar cum se realizeaza consensul social atunci cand intervine o schimbare sociala radicala.
Nu se explica foarte clar componenta grupurilor sociale si raporturilor acestora in societate.
Functionalistii nu ne explica cum se realizeaza comunicarea intre diferite sisteme sociale.
Sociologii care sustin aceasta teorie afirma ca societatea noastra este intr-o continua lupta, este dezordonata si are parte de tensiuni sociale. Toate acestea nu sunt percepute in mod obligatoriu negativ, producand schimbarea sociala si dezvoltarea societatii.
Lupta permanenta intre indivizi, concurenta imbunatatesc performantele noastre si ne ajuta sa ne dezvoltam.
Reprezentant de seama este Georg Simmel (1858 - 1918). El urmeaza indeaproape teoria construita de Max Weber introducand conceptul nou care afirma ca societatea este alcatuita din forte diverse si diferite care se lupta intre ele. Aceasta teorie este foarte bine aplicata la nivel de microgrup, sesizand foarte clar tensiunile din grupurile mici dar si dezvoltarea care se produce in urma conflictului.
Este dezvoltata in
Simbol social = concept social
Fiecare individ detine, inca din grupul primar, anumite simboluri, anumite reprezentari ale obiectelor, ideilor, evenimentelor si care ne imprima un anumit mod de actiune. Intre noi comunicam prin intermdiul simbolurilor, ii intelegem pe ceilalti, desfasuram activitati zilnice. Deci, conform interactionistilor, viata noastra este structurata in jurul simbolului.
Pentru a putea functiona normal si corect suntem obligati sa cunoastem seturile de simboluri care functioneaza in societatea respectiva.
Erving Goffman (1922 - 1982) afirma ca suntem actori sociali si ca desfasuram, pe scena vietii, diferite comportamente sociale. De aici, Goffman dezvolta dramaturgia sociala. Tot el sustine ipoteza ca suntem disponibili sa interactionam in functie de anumite trasaturi de personalitate, de conceptii, de prejudecati, dar suntem obligati sa respectam regulile impuse social.
Limite:
Individul este privit ca un simplu participant la interactiunea sociala.
Individul este acceptat numai in masura in care foloseste reprezentari sociale (simboluri) acceptate de catre toti membrii grupului.
OBIECTUL SOCIOLOGIEI
Conform profesorilor D. Stan si I.Ionescu domeniul sociologiei cuprinde urmatoarele teme de cercetat:
afirma ca individul este de neconceput in afara grupului; suntem obligati interior dar si exterior sa traim in grupuri, colectivitati, unitati sau formatiuni sociale.
grupul uman ia fiinta si se mentine numai prin relatii si prin actiuni ale indivizilor care formeaza grupul.
societatea este formata prin asocierea indivizilor si, dupa cum spunea Emile Durkheim, "vede intotdeauna mai departe si mai bine decat indivizi"; societatea este un intreg alcatuit din parti, indivizi, institutii, rezumandu-se la acestia si putand fi astfel cogniscibila.
Obiectul de studiu al sociologiei cuprinde o arie de probleme de mare complexitate si diversitate, studiate de un sistem de discipline sociologice cum ar fi :
sociologia colectivitatilor umane ;
sociologia opiniei ;
sociologia valorilor ;
sociologia populatiei (demografia sociala) ;
sociologia comunicarii (mass-media) ;
sociologia cunoasterii :
sociologia vietii morale ;
sociologia religiei ;
sociologia artei ;
socilogia culturii.
OBIECTUL sociologiei il constituie studiul colectivitatilor umane si al relatiilor interumane, in cadrul acestora, precum si al comportamentului uman in cadrul social propriu grupurilor si comunitatilor umane de diferite tipuri.
Conform lui Traian Rotaru, obiectul de studiu al sociologiei, are cateva parti:
a) actiunea sociala - munca, familia, biserica, etc.
b) institutii sociale - scoala, partidele politice, familia, biserica,etc.
c) grupurile sociale - pornind de la microgrup (2 indivizi - familie), clasele sociale.
d) fenomenele sociale diverse: mobilitatea sociala, schimbarea sociala, delicventa, sinuciderea, discriminarile, etc.
Toate acestea pot fi abordate din diverse perspective:
a) din perspectiva stiintelor sociale: economice, stiintelor juridice, pedagogiei, eticii, etc.
b) de pe pozitia sociologiei specializate: sociologie economica, juridica, sociologia educatiei, sociologii morale, ale religiei, etc.
Sociologia generala studiaza si are ca obiect toate informatiile primite de la sociologia bunului simt, de la sociologia de ramura, de la celelalte stiinte, despre societate, natura si isi elaboreaza, astfel, teorii, modele, paradigme cu un inalt grad de cuprindere in generalitate. Toate aceste demersuri stiintifice ale sociologiei duc la urmatoarele constatari:
Sociologia are ca obiect explicarea tuturor fenomenelor sociale, dar are si un dublu scop:
a) primul scop este acela de a sugera multitudinea problemelor existente
b) al doilea scop este acela de a evidentia lipsa consensului tuturor sociologilor in abordarea diferitelor probleme.
Deci, putem concluziona ca atata timp cat va exista societatea, va exista si un obiect de studiu al sociologiei, stiinta care este menita sa descrie, sa analizeze si sa explice.
Sociologia stiintifica s-a dezvoltat sub influenta bunului simt si are la baza urmatoarele principii:
a) principiul realismului - lumea externa exista independent de noi, de observatia si simturile noastre.
b) principiul determinismului si regularitatii - relatiile din lumea inconjuratoare se produc in mod necesar si in temeiul cauza - efect.
c) principiul rationalitatii si cunoasterii - lumea externa poate fi inteleasa si cunoscuta prin observatii obiective si pe cai logice.
Din toate aceste principii putem concluziona :
Specialistii in sociologie trebuie sa se orienteze in maniera stiintifica asupra unor probleme sociale concrete.
Specialistii in sociologie trebuie sa accepte idea ca problemele de cercetat sunt fapte sociale si reale, dar cel care cerceteaza este membru al unei comunitati, grup si beneficiaza de anumite relatii sociale si actiunilor sale.
Sectoarele vietii sociale se intrepatrund, se determina reciproc si se coreleaza sistemic. De aceea este recomandat ca in analiza societatii sa avem in vedere fenomenul social total. Sociologul Marcel Mauss afirma ca cercetarea sociologica este eficienta numai in cazul in care are in vedere fenomenul social, integrat in totalitatea fenomenelor sociale .
II. VOCATIA SOCIOLOGIEI - vizeaza sectoarele sociale, toate laturile societatii, realizand sinteze, pornind de la fapte sociale, deci sociologia este stiinta societatii in general.
Specificul sociologiei este dat de faptul ca analizeaza fenomenul, procesul, care nu se regasesc la nivel individual si care exista la nivelul grupului . O vocatie speciala a sociologiei este aceea de a fi o disciplina sintetica si integralista, deoarece, pornind de la anumite fenomene sociale (juridice, economice, etnografice), le depaseste si, treptat, isi largeste punctul de vedere, avand o abordare superioara.
Sociologia este de mai multe tipuri:
economica
juridica
religioasa
a deviantei
a delicventei, iar toate acestea reunite duc la SOCIOLOGIA
GENERALA propriu-zisa, care studiaza fenomenul social in totalitatea sa. Sociologul Traian Rotaru vedea sociologia ca pe un cumul al stiintelor umaniste.
DECI: Sociologia este stiinta regularitatilor, contrastelor socialului sau este stiinta despre societate, in ansamblul ei.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Sociologie | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
