Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» In bezna - supravietuire


In bezna - supravietuire




IN BEZNA - SUPRAVIETUIRE

1. Lumina a disparut pe neasteptate. Du-te spre un loc sigur, Judeca situatia, Nu va imprastiati, Nu-ti pierde cumpatul

2. Foloseste toate simturile: Vederea, Pipaitul, Memoria, Mirosul, Auzul




3. In intuneric Cerceteaza incaperea, Rachete de semnalizare, Pe apa, Pe munte, Pe zapada, in padure

4. Circulatia rutiera pe timp de noapte

Deodata, nu mai vezi nimic. Poate te-a orbit stralucirea zapezii sau explozia unei bombe, praful de la niste daramaturi, sau stropii de acid, praful de piper, fumul, ceata, un gaz lacrimogen; sau ai fost speriat ori surprins de becul ars pe neasteptate, de parbrizul devenit dintr-o data opac, de intreruperea curentului electric; sau te-a surprins caderea noptii E o senzatie inspaimantatoare.

Fara a mai vorbi ca in acelasi timp pot sa mai fie si alte pericole: un ger napraznic; un vehicul in viteza; o incapere necunoscuta; o mare zbuciumata; o padure plina de zgomote ciudate; un incendiu intr-o sala de distractii; un camp de gheata care trosneste.

Ce faci daca se stinge lumina pe neasteptate? Cum apuci, pipai, simti, te agati, bajbai, te indrepti in intuneric? Cum te lupti cu frica care te paralizeaza?

1. LUMINA A DISPARUT PE NEASTEPTATE

Dupa un accident - vezi #2.5.

Du-te spre un loc sigur: dar daca esti in siguranta - stai pe loc. Daca nu esti, taraste-te, trage-te pipaind drumul spre cel mai apropiat loc in care vei fi in siguranta. Foloseste-ti memoria ca sa alegi un traseu ce va evita prabusirea daramaturilor instabile si va ocoli cablurile electrice, apa adanca, substantele chimice varsate, pardoselile slabite - sau alte pericole care nu pot fi recunoscute si verificate pe intuneric.

Daca intunericul sau orbirea apare cand conduci masina, ramai calm si opreste-o, evitand derapajul. In mod normal, instinctul si reflexele te vor ajuta sa eviti ciocnirea directa, frontala cu vehiculele care vin din sens contrar. Atentie: iesirea in afara drumului, trasul pe dreapta (pe stanga in Anglia), nu e lipsit de riscuri. Poti provoca un accident din cauza situatiei sau a obstacolelor de la marginea drumului (copac, sant, vehicul stationat) pe care nu le mai vezi. Nu frana brusc daca drumul era liber in fata (ultima imagine vazuta este pastrata in memorie inca 1/20 sec).

Daca exista pericolul unei ciocniri, pregateste-te de soc (vezi la #11).

Judeca situatia: verifica buzunarele sau poseta, imprejurimile - poate gasesti vreo sursa de lumina. Rememoreaza imprejurimile. Asculta. Miroase. In caz ca trebuie sa treci prin foc sau prin apa, nu te deplasa daca nu esti silit de imprejurari. Cand ai sanse mari sa fii salvat, sau sa reapara lumina, stai pe loc si aranjeaza-te confortabil.

Daca nu sunt sanse sa vina ajutoare, fa-ti un plan de actiune. Incearca sa gasesti o metoda buna pentru a semnaliza nevoia de ajutor. Gandeste-te la cea mai buna cale de salvare: prin iesirea de urgenta, prin geamlac, pe fereastra, printr-o crapatura din zid sau stanca.

Nu va imprastiati. Pastrati mereu o distanta care sa permita atingerea vecinului Daca cineva din grup trebuie sa plece singur, pastrati contactul cu el cu ajutorul unei funii fabricate din orice material la indemana: curele, cravate, bretele, prosoape.

Nu-ti pierde cumpatul (vezi si la #3). Nu te ingrozi chiar daca tocmai asta iti vine sa faci. Fa orice pentru a-ti pastra luciditatea.

Desi vor fi multe motive de spaima: aparitia unor obiecte fosforescente (de exemplu, putregaiul din bustenii cazuti in jungla sau in padure), ochii paianjenilor care lucesc la lumina lanternei, picaturile de apa care cad, liliecii care zboara, vantul care geme, umbre miscatoare, apa care galgaie (intr-o pestera apa care cade sau curge poate suna la fel ca o voce), tipetele pasarilor si animalelor, mormaitul animalelor, fosnetul ierbii, rezervorul (de WC) care se umple, pustietatea deser-tului sau a campului de gheata.

Efectul psihologic al zgomotului e mai puternic decat al intunericului. De aceea, daca intunericul dureaza mai mult, lupta cu spaima prin vorbe sau strigate, asculta radio ori roaga-te cu voce tare lui Dumnezeu.

2. PENTRU ORIENTARE FOLOSESTE TOATE SIMTURILE

Ca sa te descurci in intuneric, ajuta-te cu toate simturile. Ordinea aproximativa de preferinta este: 1 - vederea (cand se poate); 2 - pipaitul; 3 -memoria; 4 - auzul; 5 - mirosul.

Aceasta ordine poate fi schimbata de situatia concreta: daca ai de-a face cu un fum gros, vederea nu mai foloseste la nimic; in schimb pipaitul devine prioritar. Alteori auzul te poate ajuta mai mult; de exemplu, cand nu poti vedea, cerceteaza terenul aruncand inainte bete, pietre sau monede, asculta si interpreteaza sunetele produse de caderea sau ciocnirea lor.

Vederea: poate fi folosita daca aprinzi un foc oricat de mic (vezi la #7.4). Fa scantei prin lovirea pietrei cu blacheurile ghetelor. Declanseaza blitul aparatului de fotografiat. Foloseste orice sursa de lumina alimentata cu baterii: proiectorul pentru diapozitive, jucaria sau robotul care scanteiaza. ORICE luminita, cat de slaba, iti da curaj chiar si cadranul fosforescent al unui ceas.

Dar nu consuma multa lumina, foloseste numai strictul necesar. De exemplu, cand mergi pe un drum sau pe teren cunoscut si sigur, e suficienta lumina data de luna sau de cerul instelat. Lumina lanternei consuma bateriile si beculetul, in plus slabeste sau chiar distruge capacitatea de vedere pe timp de noapte.

Antreneaza-ti ochii sa vada noaptea cu pupilele dilatate. Cu acest prilej ti se vor ascuti si celelalte simturi.

Pastreaza lumina artificiala, foloseste-o rar, ca stimulent pentru intarirea iora-lului. Economiseste lumina chiar si atunci cand o aprinzi. Nu aprinde [ihibrit de la chibrit, nu consuma lanterna sau torta lasand-o sa arda continuu. Fa :onomie cu orice pret, de exemplu procedand in felul urmator:

Ca sa nu consumi chibrituri, aprinde fasii sau fitile de hartie. Un fitil se obtine )rin rasucirea unei fasii de hartie lata de 2-3 degete. Cu putina practica o astfel de fasie poate fi transformata prin rasucire intr-o sarma rigida. Incepe si freaca inainte ji inapoi coltul unei fasii, cu degetul gros si aratatorul mainii stangi, umezite. )aca faci ce trebuie, ea va incepe deodata sa se rostogoleasca in diagonala, sub forma unui sul subtire si foarte strans. Amana aprinderea fitilului pana cand flacara phibritului incepe sa se stinga.





Aprinde chibritul, lanterna sau torta pentru perioade scurte si foloseste capaci-itea de memorizare a ochilor, astfel:

Aprinde lumina (chibritul sau lanterna);

Priveste imprejur si memoreaza;

Imediat ce lumina se stinge inainteaza, fa cativa pasi bazandu-te pe memorie. Dupa cateva repetitii o sa-ti reuseasca mult mai bine.

Bateria dureaza mai mult daca este folosita intermitent, pe perioade scurte. Tand nu folosesti bateriile tine-le lipite de corp, caci caldura regenereaza o )aterie chiar uzata.

Un ceas de mana cu cadran luminiscent sau iluminat poate da uneori lumina suficienta ca sa poti citi un text scurt (un numar de telefon, o adresa de pe un plic, cateva cuvinte cand scrii un mesaj). Sau poate fi folosit ca punct de reper, intru marcarea unui loc important dintr-o incapere intunecoasa fereastra, ventilatorul, soba.

Dar sa nu ai niciodata incredere in ceea ce-ti vad ochii cand lumina e slaba. Poti avea niste surprize ingrozitoare: o groapa ce pare de vreo 3 m e de fapt o prapastie adanca de 100 m; un put adanc pare doar o baltoaca; din cauza reflexelor, usa de iesire din vagonul de tren pare usa de la toaleta s.a.m.d.

Pipaitul: foloseste mainile si bratele ca si cum ar fi niste antene. Nu inainta bratele larg desfacute, ci numai cu ele intinse si incrucisate in fata pieptului, matura cu ele un spatiu cat mai mare, in plan vertical si orizontal. Ridica mainile ca sa pipai obstacolele.

Dar nu apuca cu degetele, nu pipai cu fata palmelor - caci risti sa agati sarme sxi cabluri electrice periculoase; in schimb:

- Pipaie cu dosul mainii;

- Strange pumnul si pipaie cu montul, cu radacina unui deget. Pumnul sa descrie cercuri, astfel ca doar sa „stearga' vreun fir electric neizolat, salvandu-ti viata.

Cand nu exista alta solutie, coboara si mergi in 4 labe (daca poti). Totusi, mai )ine stai in picioare si pipaie peretii de jur imprejur. Este mai rapid, mai sigur, mai )utin obositor. Dar cand incaperea este plina de fum, coboara, caci jos aerul este mai curat si mai rece. Coboara si cand suprafata terenului sau a pardoselii este foarte neregulata, accidentata.

Pastreaza mereu contactul cu toti ceilalti din grup. Tineti-va de maini, de talie, de calcaie (daca va tarati), cu o mana. Cealalta mana va pipai peretele sau drumul.

Pentru a sonda inainte, in intuneric, foloseste un bat, un tac de biliard sau o creanga. Dar cu mare atentie cand sunt sanse sa dai peste fire electrice neizolate.

Intr-o camera intunecoasa nu te repezi dintr-un loc in altul. Pipaie peretii pana dai de o usa sau de o fereastra. Deplaseaza-te metodic (fig. 1). Fixeaza punctele sau locurile importante prin marcaje - de ex. cu cadranul luminiscent al unui ceas.

1. Traseul pentru cercetarea unei camere fara lumina

Memoria: in general, nu te baza pe ea. Sunt insa si situatii cand poate fi de folos. Principala utilitate a memoriei este sa-ti amintesti (chiar aproximativ) punctele de reper, pentru a te deplasa de la unul la celalalt.

Dar atentie In intuneric, ceata sau fum, reperele pe care le cunosti bine, ca pe buzunarul tau - o iau razna. Este aproape imposibil sa apreciezi corect o distanta in intuneric, cel mai adesea ea pare mai mare decat este in realitate.

Auzul: zgomotul este totodata si inselator si folositor. Auzul nu este selectiv, nu distinge - cum fac ochii. Adica, un obiect miscator: automobil, tren, piatra care cade poate fi urmat aproape simultan de inca unul (ce se deplaseaza in acelasi sens sau intr-o alta directie), insa zgomotele lor par a veni de la o singura sursa. Cu cat locul este mai zgomotos, cu atat va fi mai greu sa te deplasezi daca incerci sa te orientezi dupa sunete. Urechea nu distinge bine.

Dar unele sunete sunt de mare ajutor. Sunetul produs de valuri, de un vartej sau stavilar anunta de departe pericolul. Tipetele continui ale pasarilor pot indica locul de cuibarit, pamantul. Si asa mai departe.

In intuneric deplaseaza-te fara sa faci zgomot. Cand te misti nu tipa, nu canta pentru a da sau prinde curaj (de fapt nici nu face!), ci fii cat mai silentios, spre a putea auzi tu orice zgomot, care te-ar putea ajuta la orientare sau avertizare. Sau tipetele unora care cer ajutor.

Foloseste ecoul ca sa te orientezi - el iti da o imagine aproximativa despre imprejurimi. Orbii dobandesc un al 6-lea simt, care se pare ca foloseste reflexia sunetelor pe obiectele apropiate - sau pe spatiul gol (ca liliecii). Dar atentie -aceasta metoda nu poate fi folosita la inaltime mica - adica nu se pot detecta cu ea scarile, ori usile, gropile sau canalele din sol.

Verifica senzatiile tale despre acest al 6-lea simt, aruncand pietre, monezi sau gunoaie in directia necesara. Nu incerca sa maasori adancimea unui put prin numararea secundelor pana ce piatra pe care ai lasat-o sa cada atinge fundul. La ce ti-ar folosi? Chiar si fara sa numeri iti dai seama daca e periculos, adica mai adanc de cativa metri.

Dupa ce ai gasit un traseu sau o iesire de salvare - de exemplu usa unei camere plina cu fum - stai langa ea si asteapta sa treaca toate persoanele mai departate, strigand sau fluierand pentru a le ghida spre tine.

Mirosul: ofera doar informatii foarte generale. Anumite pericole ar putea fi identificate prin miros: lucruri arse, gaze sau canalizarea. Unele mirosuri - de exemplu cel de ars - se pot simti la distante de kilometri.

Cateodata mirosul umed al noroiului, mlastinii, vegetatiei putrede sau ozonului poate sa te ajute si sa te ghideze.



3. CE FACI IN INTUNERIC

Cerceteaza incaperea: cand banuiesti ca cineva este blocat sau a lesinat intr-o camera necunoscuta, intunecoasa sau plina cu fum, mai intai trebuie sa afli planul, continutul si infatisarea incaperii.

Schema de actiune: pentru inceput fa un circuit complet de-a lungul peretilor, pornind de la usa, pipaind mai ales pe sau sub paturi, mese, dulapuri, unde s-ar fi putut adaposti, ascunde ori bloca oameni (fig. 1). Apoi mergi in diagonala de la usa catre centrul camerei, pentru a verifica daca nu zace cineva pe acolo. Dar atentie: intr-o cladire cuprinsa de flacari centrul pardoselii este zona cea mai slabita si s-ar putea prabusi.

Rachete de semnalizare: inainte de a le folosi este obligatorie citirea instructiunile de utilizare, la orice lumina disponibila - caci manevrarea lor gresita prezinta pericol de moarte. Nu te apleca peste ele cand le aprinzi. Tine-le departe de corp si fereste-ti fata. Materialele pirotehnice trebuie tinute intr-o cutie (nu in buzunare) si scoase pe rand, doar cate o bucata. De abia dupa ce ai aprins sau ai terminat-o pe una, o scoti pe urmatoarea.

Pe apa: daca e bezna si nu esti silit sa debarci de pe pluta sau barca, pe un tarm necunoscut, nu o face. Asteapta dimineata, sa apara lumina.

In largul marii, pamantul se poate oglindi pe nori: niste umbre negre - gri pot insemna ca sub nori este fie apa, fie pamant; albeata poate insemna ca jos este gheata sau zapada. Asculta, daca se aud tipete de pasari dintr-o anumita directie -s-ar putea ca acolo sa fie tarmul si cuiburile lor. Sau, asculta eventualele zgomote indepartate produse de izbitura valurilor pe stanci, recif sau plaja (vezi #6.3).

Pe munte: daca nu cunosti terenul sau daca zona e periculoasa, asteapta si nu te misca pana dimineata. Adaposteste-te (vezi #7). Nu incerca sa cobori noaptea de-a lungul unui rau, este foarte periculos - pot fi cascade. Nu judeca starea solului dupa umbre. Nu cobori peretii stancosi, caci nu poti fi sigur de adevarata lor inaltime (vezi #13.6).

Pe zapada: noaptea, cerul innorat produce o imagine lipsita de contraste a terenului acoperit cu zapada. Relieful nu mai poate fi deslusit deloc. In astfel de cazuri, nu te misca. Poti cadea foarte usor intr-o prapastie, sau poti ajunge pe o cornisa care se surpa cu tine. Nu ai nici un reper ca sa stai vertical. Nu exista deloc orizont, adancime, dimensiuni sau proportii. O cutie goala de conserve pare a fi un butoi si invers.

Asteapta calm pana ce imprejurimile isi recapata formele si structurile normale (vezi #7 si #13.6).

In padure: noaptea orice padure pare uriasa. Iar o padure uriasa este infricosatoare Frunzisul coroanei copacilor retine intunericul. Tijele, crengile, vitele par serpi. La miscarile copacilor se adauga si zgomotele lor: scartaituri, gemete. Zgomotele animalelor sunt amplificate.

Daca se poate, aprinde un foc (dar ia masuri sa nu se aprinda padurea). Constructia unui gard in jurul taberei poate ajuta la senzatia de siguranta.

In beci, mina sau tunel - vezi la #14.5. Orientarea in teren - vezi la #13. 4.

4. CIRCULATIA RUTIERA PE TIMP DE NOAPTE

Noaptea, numarul accidentelor de circulatie este mai mare decat ziua. Frecventa lor creste si mai mult pe timp de ceata, ninsoare sau ploaie. Pericolele se dubleaza cand este intuneric bezna. Intunericul combinat cu umezeala produce situatia cea mai rea. Bezna este atat de periculoasa incat orice urma de lumina pare salvatoare: cand e luna plina numarul pietonilor accidentati scade la jumatate fata de alte nopti.

Ca pieton: daca nu exista trotuar, mergi pe partea drumului pe care poti vedea vehiculele care vin din fata, adica pe stanga drumului in cazul circulatiei vehiculelor pe dreapta - la noi in tara si in toata Europa (cu exceptia Angliei). Poarta ceva alb, chiar si numai o batista, legata la gat sau de centura. Aprinde o lanterna cand se apropie un vehicul, din oricare parte ar veni.

Deosebit de periculoasa este situatia cand esti surprins in mijlocul drumului de farurile unor masini care vin din directii opuse. Arunca-te la marginea drumului si stai acolo pana trec. Nu uita ca noaptea nu poti aprecia corect viteza unei masini.

Pentru traversarea unui drum pe timp de noapte in zonele locuite foloseste refugiile, tunelele sau pasarelele disponibile. Nu te avanta pe trecerea de pietoni daca masina care vine nu s-a oprit. Asculta inainte de a traversa. Traverseaza strada perpendicular.

La volan: verifica daca ai capacitatea de a vedea bine in orice directie. Cauta-ti astfel zonele oarbe ale ochilor: lipeste-te cu spatele de un zid si intinde bratele lateral. Priveste drept inainte. Tine degetele groase ridicate vertical si roteste bratele spre inainte, in plan orizontal. Privind mereu inainte - esti in stare sa-ti vezi tot timpul ambele degete? Mai ales degetul drept? Daca nu, ai grija cum privesti cand intri cu masina in trafic, mai ales in intersectie. Daca zona ta moarta (unghiul de invizibilitate) este mare, ar fi bine sa consulti un medic de ochi.

Verifica si eventual remediaza zonele de invizibilitate ale autovehiculului: curata geamurile etc. Ramele groase de ochelari produc si ele zone de invizibilitate. Ar fi bine sa stergi lentilele ochelarilor cand se intuneca.

Sterge cat mai des toate farurile, lampile, geamurile, mai ales parbrizul si ferestrele laterale - ca sa cureti depunerile de la fumul de tigara sau de la esapamentele celorlalte masini. Foloseste o carpa umeda, dar merge si cu un ghemotoc de hartie.

Gheata si zapada se curata cu un razuitor de plastic sau cu un dos de pieptene. Curata si stergatoarele de parbriz. la masuri sa nu inghete lichidul pentru stergatoare, de exemplu, pune putin spirt sau detergent in apa. Daca pe vreme rea se strica motorasul stergatoarelor, decupleaza stergatoarele de la motor si leaga-le cu o sfoara ale carei capete le treci prin geamurile laterale. Pana ajungi la un atelier, pune pasagerul de pe bancheta din fata sa miste stergatoarele la dreapta si la stanga tragand alternativ de capetele sforii.

Daca s-au rupt stergatoarele, freaca parbrizul cu un cartof sau o ceapa taiata.

Cand parbrizul este lovit de o piatra si se transforma instantaneu intr-un ecran opac, da-i un pumn zdravan pe deasupra volanului, scoate-1 din locasul lui si arunca-1.



Daca se sparge lampa de semnalizare din spate, vopseste becul cu ruj de buze.

Daca masina nu are lampi pentru mersul inapoi si terenul este dubios, ajuta-te cu o lanterna sau cu luminile de frana. In cazul unui accident: cauciuc spart, roata intrata intr-o gaura, sau sant - locul respectiv poate fi luminat reflectand raza farului cu un capac de roata, curatat si lustruit.

In cazul ca este foarte intuneric sau ceata, iata trei situatii deosebit de periculoase pe sosea:

1 - Un utilaj agricol sau un camion mare manevreaza perpendicular pe drum ca sa intre cu spatele intr-o curte, iar lampile de pozitie ascunse de gard sau de poarta nu se vad din drum. Este un zid invizibil din otel, de-a curmezisul drumului.

Ce trebuie sa faca soferul: sa aprinda toate luminile si farurile, sa claxoneze mereu, sa puna triunghiuri de semnalizare pe drum la cca 50 m in ambele sensuri. Un om sa fie pus la curba drumului, la inceputul zonei de invizibilitate, pentru a semnaliza vehiculelor care se apropie existenta pericolului.

2 - Orice vehicul care coteste la stanga pentru a parasi drumul principal. Ce trebuie sa faci cand executi manevra: aprinde farurile - faza mare, luminile de pozitie si de semnalizare; claxoneaza; dar mai inainte opreste motorul si asculta daca se aud vehicule care se apropie.

3 - Ceata deasa te dezorienteaza si vehiculul patrunde pe sensul invers de circulatie. Ce trebuie sa faci: daca nu poti opri in afara drumului, circula cu viteza redusa si cu toate lampile aprinse; claxoneaza.

Conducerea masinii in ceata apleaca-te peste volan (din cauza vitezei oricum reduse, in caz ca vei frana brusc nu esti amenintat cu iesirea prin parbriz). Tine mereu aprinsa faza mica a farurilor, fie ziua, fie noaptea (nu sunt suficiente lampile de pozitie singure, iar faza mare a farurilor produce o perdea de lumina orbitoare in fata vehiculului).

Atentie: pentru astfel de situatii cea mai buna solutie este montarea unor faruri speciale de ceata, orientate spre mijlocul soselei, astfel incat soferul sa priveasca prin raza lor, nu in lungul lor. Ele se vor monta cat mai jos posibil, chiar sub inaltimea minima legala pentru farurile normale.

Circula pe drumurile cu trafic mai intens. Mergi in spatele unui camion mare, dar la oarecare distanta de el, astfel incat sa-i zaresti lampile de semnalizare. Din cauza inaltimii, soferul unui camion are o vizibilitate mai buna asupra drumului. Gabaritul mai mare al camionului imprastie ceata. Nu incerca sa-l depasesti cand ajungeti la o portiune de drum drept si gol: exista pericolul sa intri intr-un perete de ceata densa tocmai cand il intreci. Numeroase accidente s-au produs din cauza asta.

Cand conduci nu sta degeaba: fii atent la orice detaliu al drumului si imprejurimilor, care te poate ajuta la orientare; curata, sterge, spala mereu parbrizul si ochelarii.

Conducerea pe timp de noapte: cand iesi dintr-o cladire iluminata si te asezi la volan, stai catva timp cu ochii inchisi, lasa-i sa se adapteze si de-abia dupa aceea porneste motorul. Chiar daca noaptea este senina si nu se vede apropiindu-se cineva, nu depasi viteza de 80 km/h daca ai farurile aprinse cu faza mare. Sau, in cazul acelorasi conditii optime de vizibilitate, nu depasi 50 km/h cu faza mica aprinsa. Acestea sunt limitele maxime de viteza pentru mersul in siguranta pe drumurile obisnuite (nu pe autostrada). Dar, in cazul apropierii unor vehicule cu faza marc aprinsa, sau pe timp de ploaie, sau in zone cu ceata, limita de viteza maxima e chiar si mai putin de jumatate din aceste valori. In cazul unor conditii dificile, circula cu viteza foarte mica!

Ca sa nu adormi la volan: schmba pozitia scaunului, roaga-1 pe vecin sa-ti vorbeasca (dar nu lua in acest scop un autostopist - vezi la # 4); porneste radioul sau casetofonul; parcheaza masina in afara drumului si dormi cateva minute sau fa o scurta plimbare; bea o cafea; deschide geamul, porneste ventilatia pentru a te racori.

Dupa max. 2 ore de conducere neintrerupta fa o scurta pauza, opreste masina.

Iata care sunt semnele ca esti gata sa atipesti la volan (cauza multor accidente mortale!):

- Contractii musculare;

- Smucituri sau tremur involuntar;

- Nevoia de'a intinde picioarele;

- Te trezesti vorbind tare;

- Smucesti volanul;

- Lovesti pedala de frana;

- Dai din cap;

- Incepi sa casti;

- Clipesti des;

- Accelerezi masina fara motiv;

- Batai nervoase cu degetele pe volan, pe coloana volanului sau pe bord. Pasagerul trebuie sa fie vigilent si daca va constata astfel de semne la sofer, trebuie sa-l atentioneze si sa-l opreasca. Soferul singur in masina trebuie sa fie atent pentru a sesiza el insusi aparitia acestor semne. Chiar si pe autostrada trage obligatoriu pe margine si fa o scurta pauza.

Cum alungi somnul pentru a putea conduce in siguranta pana la prima parcare?

Indoaie gatul si roteste incet capul de trei ori spre stanga, apoi de trei ori spre dreapta. Respira adanc de 5-7 ori. Expira scurt si violent printre dintii stransi si buzele lipite. Aceste manevre te trezesc - dar numai pentru un timp.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie