Familia monoparentala

Familia monoparentala

1Delimitari conceptuale

"Toate familiile nefericite seamana una cu alta, fiecare familie fericita e fericita in felul ei" ( Lev Tolstoi, 2008)

Societatile moderne si postmoderne fac posibila existenta familiilor monoparentale, dar pentru marea lor majoritate viata nu este deloc usosra. In cele mai multe cazuri, in astfel de familii lipseste tatal. Cand o familie a trecut prin divort sau moartea unuia dintre parteneri lasand un singur parinte responsabil pentru cresterea copiilor, aceasta familie a devenit familie monoparentala. Exista mai multe tipuri de familii cu un singur parinte desi cea mai intalnita este cea in care mama este reprezentant unic. "Aproape doua treimi sunt formate in urma divortului, a separarii sau a vaduviei, si nu neaparat prin prezenta unui singur parinte necasatorit. Multe sunt familii cu un singur parinte doar in sens larg, pentru ca parintele oficial traieste in concubinaj cu altcineva (Baran Pescaru, 2004, p:7)

Problema familiilor monoparentale este din ce in ce mai des luata in discutie pentru ca reprezinta o proportie insemnata in totalul familiilor din fiecare tara. In Romania, numarul copiilor care s-au nascut in afara casatoriei era, la Recensamantul din 2002, de 29680 In ciuda acestui fapt aceste familii trebuie sa isi rezolve singure problemele pentru ca statul se ocupa de familiile nucleare care detin proportia majoritara. Datorita acestui lucru pe langa problemele psihologice si cele interactionale mai apar si probleme economice si sociale care transforma membrii familiei monoparentale intr-o categorie de dezavantajati

Familia monoparentala reprezinta o familie care a trecut printr-un divort sau moartea unuia dintre parteneri, lasand un singur parinte sa se ocupe de copilul sau copii acestora .Marian Preda (1999) defineste familia monoparentala (single- parent family) ca pe un tip de structura familiala, in care traieste doar un singur parinte si are responsabilitatea principala pentru ingrijirea copiilor dependenti de el.

Elisabeta Stanculescu(2002) este de parere ca: terminologia stiintifica marcheaza normalizarea fenomenului, in dubla acceptiune, durkheimiana si fenomenologica, a notiunii: monoparentalitatea devine normala pe masura ce inregistreaza o crestere a frecventei si pe masura ce devine o conduita familiala pentru membrii societatii actuala. Familia monoparentala reprezinta "un model alternativ de viata familiala ce ia nastere in urma unui proces de schimbare a societatii" (Gherghel, 1999)

In ziua de azi, failile monoparentale tind sa fie privite negativ, datorita faptului ca idealul cultural il reprezinta familia formata din doi parinti. Am putea spune ca astfel de familii sunt conduse de mame, de tati sau de bunici. Acest tip de familie desi pare o familie obisnuita este foarte stresata, atat pentru copii cat si pentru parinte, deoarece acestia se descurca mai greu din punct de vedere financiar, copilul la scoala se simte mai indepartat de colegii sai care isi au ambii parinti. In astfel de situatii parintele unic se simte depasit de responsabilitatea pe care o are, de a avea grija de copii, de a-si mentine locul de munca si de a suporta toate cheltuielile financiare.

Cercetarile sociologice privind familia monoparentala sunt centrate pe trei teme principale: (Voinea, Apostu, 2008,p: 84)

-conditii de viata si vulnerabilitate socio-economica;

-eficacitatea politicilor familiale, a actiunilor sociale si a transferului social;

-efectele "disociatiei familiale":

Familia monoparentala pare sa fie asemenea unui intreg din care, desi lipseste un element, nu inceteaza sa functioneze ca un sistem, in care intregul este mai mult decat suma parintilor.( tefan, 2001,p: 5). In comparatie cu "familia traditionala, care indeplinea mai multe functii cu impact pozitiv asupra societatii (functia de reproducere, de socializare a copiilor, de protectie, de ingrijire, mediu securizat si climat afectiv, suportiv, conferire de status, reglementare a comportamentelor sexuale)" (Mihailescu, 1993, p:242), familia monoparentala este "un efect al functiei reproductive, se gaseste privind socializarea copiilor, ofera ingrijire si protectie membrilor ei, un climat de stransa afectivitate, dar este deficitara sub aspectul realizarii mediului securizant si modul de conferire a statusului.Nu indeplineste functia de reglementare a comportamentelor sexuale. Parintele singur, (fara partener in cadrul familiei) cauta relatii afective si sexuale in afara familiei.( tefanC..2001, p:7)

In codul familiei, articolul 47, gasim dintr-o perspectiva juridica, familia monoparentala "ca un grup de persoane intre care s-au stabilit drepturi si obligatii, reglementate prin norme legale. Familia monoparentala, fata de acceptiunea juridica a familiei nucleare, clasice tinde sa constituie o abatere, in sensul producerii efectelor juridice nu in urma incheierii unor contracte, cum ar fi cazul in casatoria legala, ci preponderent ca urmare a relatiilor de adoptie

Petru Ilut in lucrarea "Sociologia si antropologia familiei spune ca una dintre principalele explicatii pentru care raman atatea familii monoparentale este ca "femeilor nu le este deloc usor sa se recasatoreasca", deoarece la nivelul unei tari, la un moment dat, poate fi o criza de barbati.

Familia monoparentala este definita in "Dictionarul de Sociologie" "ca menaj parafamilial format dintr-un singur parinte si copii sai".( Zamfir, Vlasceanu, 1998)

Voinea, Apostu(2008)abordeaza familia monoparentala din doua perspective: din punct de vedere sociologic, familia monoparentala poate fi definita ca un grup social constituit pe baza relatiilor de rudenie, intre unul dintre parinti (cel singur) si copilul sau copii sai, grup caracterizat prin stari afective, aspiratii si valori comune.Intr-o astfel de abordare, familia monoparentala este un grup primar, iar membrii sai intretin relatii directe, informale.

Din perspectiva juridica, familia monoparentala apare ca" un grup de persoane intre care s-au stabilit drepturi si obligatii, reglementate prin norme legale".(Codul familiei, Art. 97)." Familiile monoparentale antreneazaa un sistem specific de actiune si comunicare, bazat pe anumite prioritati, practici si valori. In cadrul lor se produc perturbari de rol, anumite functtii se pot diminua sau dimpotriva, are loc o potentare a acestora. Apar de asemenea si dificultati de ordin material prin insuficienta veniturilor ce se repercuteaza asupra satisfacerii in mai mica masura a unor nevoi. Perturbari apar si in plan biologic prin confruntarea cu probleme legate de sexualitate. In plan afectiv, consecintele pot fi, uneori de-a dreptul dramatice atat pentru parinte ce se simte frustrat de dragostea impartasita cu partenerul cat si pentru copilul ce nu mai poate beneficia de suportul emotional al parintelui absent. Disfunctionalitati apar si in sfera comunicarii si a sociabilitatii in urma complexelor de inferioritate pe care copii le resimt in comparatie cu copii ce provin din familiile bine structurate avand de suferit mai tarziu chiar insertia lor sociala. In plan educativ apar carente la o parte din acesti copii atat din cauza ca parintele singur este prea ocupat si nu mai are timp suficient pentru comunicare si control al copilului, acesta intrand in diferite anturaje cat si din cauza identificarii copilului cu modele negative in absenta unui model parental ferm. Caracterul fiintei umane se formeaza pe parcursul vietii, nu este un dat, de aceea este bine de stiut ca atunci cand intr-o familie lipseste un partener, pentru a suplini absenta acestuia, parintele ar putea alege pentru copilul sau un model pozitiv si prin observatie, interactiune si invatare, copilul s-ar putea modela prin internalizarea si reproducerea comportamentelor acceptate si valorizate de societate.

2 Tipuri de familii monoparentale si modalitati prin care se ajunge la astfel de familii

Dupa numarul de membrii care alcatuiesc o familie cu un parinte, exista familii monoparentale, biparentale, tertiare.Dupa calitatea si permanenta membrilor pot fi: familii monoparentale cumulate in cadrul legal al familiei nucleare,cand unul dintre parinti, desi prezent in cadrul familiei, nu interactioneaza sub aspect psihologic decat in mica masura cu ceilalti membri; familii monoparentale in care legaturile sunt pastrate numai cu copiii, parintii evitand relatiile dintre ei (cazul cuplurilor despartite. sau divortate dar isi manifesta grija fata de copiii comuni);familii monoparentale prin absenta fizica a unuia dintre parinti, care este pentru o perioada lunga de timp plecat din localitate, spitalizat, detinut, etc; familia monoparentala datorita decesului unuia dintre parinti; familia monoparentala propriu-zisa,rezulta in urma divortului (Gongla.P. Thomas E, 1985. Apud tefan.C,2001, p:9-10)

Structura familiei are doua semnificatii: o componenta numerica (structurata pe generatii, precum si setul de statusuri si roluri aferente) si o componenta ce tine de diviziunea rolurilor in interiorul familiei si exercitarea autorotatii. La o prima evaloare familia monoparentala (formata din mama si copil sau tata si copil) este calificata drept o structura familiala atipica. (Voinea, 1993)

Modalitatile prin care se ajunge la starea de familie monoparentala sunt:

-divotul sau separarea

-moartea unuia dintre soti

- nasterile neprogramate in afara casatoriei

Divortul- definit ca fiind modalitatea juridica prin care se desface casatoria,nu mai este o problema care ramane doar in familie "este o factura spirituala, morala si afectiva in viata de cuplului si indiferent cat de dotit a fost, induce o serie de consecinte psihologice, morale si materiale asupra partenerilor, ce le marcheaza evolutia ulterioara."( Mitrofan, Ciuperca, p: 137, 1998)

In Mitrofan si Ciuperca(1998), Lisa Parkinson propune doua explicatii asociate fenomenului de divortialitate:"sperantele ridicate cu privire la fericirea maritala se transforma mult mai repede in reprosuri si deziluzii, pentru ca realitatea nu se potriveste asteptarilor"; boala, infirmitatea si somajul reprezinta o alta cauza.

Buhanon (1970) (apud Mitrofan,Ciuperca,1998) distinge sase etape in procesul de disolutie a cuplurilor conjugale:

Emotional, ce poate avea loc cu mult inainte ca un cuplu sa se separe fizic;

Legal, se refera la desfacerea juridica a casatoriei;

Economic, ce implica separarea bunurilor;

Parental, se refera la ingrijirea copiilor si dreptul la vizita;

Social, se refera la contactul cu prieteii si cunostintele

Psihic, se refera la problemele individului dupa divort.

Petru Ilut (2005, p: 169) vorbeste despre trei tipuri principale de disolutie maritala:

-despartirea in fapt, dar cu locuinta comuna;

-separarea totala( in ceea ce priveste si locuinta), dar fara divort;

-divortul (despartirea juridica)

3 Diferente in cresterea copilului in functie de sexe

Famililiile monoparentale conduse de mame au urmatoarele probleme : (Mitrofan,Ciuperca,1998)

aparenta dificultatilor financiare

au si alte sarcini "auxiliare, nespecifice rolsexului"

schimbari in relatia cu copilul; copilul este confidentul mamei.

Cristina tefan (2001, p:48) afirma "cele mai numeroase familii monoparentale au ca sustinator unic femeile (9 din 10 parinti singuri sunt femei)". (romanii au in proportie de 47 % o parere proasta despre femeile care au facut copii fara a fi casatorite legal, iar numai 6 % au o parere buna, conform Barometrului de Gen, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Bucuresti,2000)

Familia monoparentala condusa de tata prezinta urmatoarele caracteristici:

tati au mai putine probleme financiare

problemele gospodaresti (prepararea hranei, curatenia).

Dupa ce parinti isi refac viata, copii sunt cei care sufera (in functie de varsta fiecaruia), acestia au un comportament negativ fata de "noul" membru al familiei. In familia recompusa, relatia intre parintii vitregi si copii poate duce la anumite tensiuni, fiecare dorind sa-si defineasca propriul rol, mai ales daca casatoria va unii copii din doua casatorii anterioare, care acum vor trebui sa locuiasca sub acelasi acoperis.(Voinea, 1993, p:137)

In aceasta situatie problemele sunt legate de:

-dificultatea de comunicare

-neacceptarea admiterii ca locul mamei/tatalui a fost luat de catre altcineva

-nevoia de a avea un prieten caruia sa i se confeseze.

Lipsa tatalui poate avea grave urmari, astfel copiii sunt predispusi intr-o masura mai mare spre delicventa. "Femeile sunt predispuse a fi victimele crimelor violente daca dunt necasatorite sau divortate, iar tinerii barbati neatasati unui camin , au tendinta de a fi agresivi, violenti, inclinati spre abuzul de substante interzise; ei sunt deasemenea predispusi la o moarte prematura din cauza bolilor, accidentelor sau a neglijarii de sine. Ei constituie majoritatea delicventilor, criminalilor consumatorilor de droguri de toate felurile".(Baran Pesacru,2004,p: 80)

Termenul de "familie monoparentala", cu un continut aparent simplu si clar ascunde, totusi, o serie de capcane: ( Stanculescu, 2002):

Menajul care poate cuprinde si alte persoane: bunici, alte rude sau un /o nou /a partener/a.

" Tenatia de a atribui aproape toate tulburarile aparute in dezvoltarea copilului pe seama structurilor familiale disimetrice".

Conceptul de "familie monoparentala", construieste in planul cunoasterii stiintifice si administrative o populatie delimitata si omogena catre care pot fi orientate masuri de asistenta normativizate (legitimate social si eventual legalizate)."

Familia monoparentala nu este o situtie stationara deoarece ea poate sa "alunece", intr-o coabitare sau intr-o alta casatorie.

Spre deosebire de monoparentalitatea statistica rezultata prin deces , cea rezultata din divort face ca parintele caruia nu i s-a incredintat copilul sa fie potential accesibil pentru copiii sai.

Familia ocupa locul central in viata unui copil, deoarece el isi traieste primii ani din viata, insuseste valori, incepe sa se descopere pe sine, acumuleaza si simuleaza modele de comportament, care ii determina ulterior personalitatea.

Petru Ilut, in lucrarea "Sociologia si antropologia familiei", vorbeste despre cinci constatari principale ale divortului asupra copilului:

Daca dupa divort, copilul continua sa interactioneze cu celalalt parinte, in speta cu tatal, diferentele in profilul psihocomportamental sunt nesemnificative in comparatie cu famillile bilaterale, interactiunea trebuie sa fie sistemica si pozitiva; sistemica in sensul des si regulat iar pozitiva in sensul ca tatal trebuie sa fie cald si intelegator si sa nu-l intoarca impotriva mamei sau a tatalui vitreg.

"Studiile au aratat ca stima de sine (self-estum) a copilului este afectata mai mult (negativ) la familiile cu decat la cele monoparentale. Dar si alte comportamente ale sinelui si personalitatii sunt negativizate mai pronuntat in familiile cu tensiuni majore decat in cele monoparentale. Cand la neintelegerile grave din cuplu se adauga abandonul, abuzul, uneori sexul, fata de copii sau dereglarile mentale, apare limpede pericolul pentru sanatatea fizica si psihica a copiilor. Pe drept cuvant, se considera ca mediul cel mai propice al dezvoltarii tinerelor fiinte umane este familia intacta fericita sau, oricum, cu o buna intelegere matrimoniala, iar cel mai nepotrivit familiile ce au problemle mai sus amintite. Familia monoparentala este undeva la mijloc, si pentru ca ea sa functioneze bine, cheia este lipsa conflicctelor intre parintii divortati."

Comportamentul social (antisocial) al copilului si performantele sale scolare nu sunt afectate radical de lipsa unui parinte, in particular de lipsa unui parinte, in particular a tatalui. Avem inca un exemplu elocvent de influenta mascata a unor variabile. Daca facem o comparatie bruta intre copiii biparentali si monoparentali, rezulta ca ultimii au performante scolare mai slabe, in cazul lor existand mai multe situatii de devianta.

Impactul negativ al divortului asupra copilului depinde in principal de:

- gradul de conflictualitate al familiei care s-a destramat,

- sanatatea mintala a parintilor,

- densitatea retelei sociale a actualei familii a copilului si

- varsta pe care a avut-o la divort.

Varsta copilului la divort pare sa fie cel mai relevant factor ce ii influenteaza reactiile la acest eveniment. "Preadolescentii" au tendinta de a-si blama tatal ca a parasit familia sau pe mama ca l-a facut sa plece; apoi ei se autoblameaza, considerand ca tatal a plecat din cauza lor, ca au fost rai si nu au ascultat.

" Am acceptat faptul ca, si ca traire si cognitie, pentru multi copii divortul inseamna o eliberare, totusi, in cazul imensei majoritati-chiar atunci cand din exterior pare spre binele copilului , realitatea divortului este insusita ca una amara si pare sa-si lase amprenta in sufletul si in mintea indivizilor pentru toata viata".

Cauze care duc la destramarea familiei

-emanciparea economoca a femeii (o cauza majora). Datorita faptului ca femeia in societatea industriala si postindustrila este angajata sa munceasca, sa aduca un venit in casa ii da posibilitatea sa se certe cu sotul cand considera ca relatia lor s-a terminat.

-democratizarea si liberalizarea vietii sociale de ansamblu ( cu cat divortul este mai raspandit cu atat devine mai vizibil si mai acceptat). " S-a schimbat mentalitatea despre divort: el nu mai este apreciat ca un esec, ci ca o solutie, un raspuns pozitiv la o situatie critica".( apud Petru Ilut. :174)

- dificultatile de comunicare

Tipuri de probleme determinate de separarea partenerilor care, pana nu demult erau o familie:

-singuratatea;

-probleme de sanatate, depresia;

-dificultati financiare;

-probleme legate de viata cotidiana;

-suferinta provocata de despartirea de proprii copii;

-suferinta coaiilor de a fi despartiti de parinti;

-suferinta provocata de faptul ca parintele va trebui sa isi creasca singur copilul, aparand probleme de autoritate, de educatie, de responsabilitate, de sanatate;

-suferinta provocata de conflictele pe care le poate avea cu proprii copii;

-gasirea unei linii de mijloc intre viata profesionala si cea familiala.

Cand vorbim de un copil, si ne referim la ce este mai bine pentru el, din perspectiva familiei, ne dam seama ca este mai indicat sa traiasca intr-o familie monoparentala decat intr-o familie parentala pusa mereu pe certuri sau bazata pe parinti alcoolici. Daca in trecut era mai bine sa traiesti intr-o astfel de familie, in ziua de azi, oamenii au evoluat, dandusi seama de ce este mai bine pentru copii sai. Acest fapt se datoreaza si emanciparii femeii, deoarece femeia nu mai este ca in vremea traditionala cand depindea de barbat in orice fel. Problema majora a acestor familii sunt dificultatile economice cu care se intalnesc. Daca statul ar oferii un sprijin considerabil, adica alocatia sa fie cu mult mai mare si bineinteles un ajutor financiar considerabil, eu cred ca nu ar mai fii chiar atat de mediatizate astfel de familii.

4 Efectele monoparentalitatii asupra copiilor

Un accent deosebit in analizele referitoare la familia monoparentala este pus pe consecintele asupra evolutiei copiilor: ( tefan,2001, p:8)

-starea de sanatate

-succes sau esec scolar

-abandon scolar

-devianta

-stabilitate in familiile pe care le formeaza.

O prima cauza pentru care un copil ar ramane singur ar fii abandonul familiar al unuia dintre parinti, care este definit de I.Mitrofan si N.Mitrofan "din punct de vedere juridic fapta celui care, avand obligatia legala de intretinere fata de o persoana, o paraseste, o alunga sau o lasa fara ajutor, expunand-o la suferinte fizice sau morale, ori nu asigura, cu rea credinta, timp de doua luni, pensia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca." Este foarte important ca noi, societatea, sa consideram familia monoparentala ca fiind o familie normala, ca pe o alternativa si nu ca pe un model nereusit al asa zisei familii clasice. Acest punct de vedere ar ajuta mult persoanele care se confrunta cu aceasta problema, in special copiii care cresc in familii monoparentale.

Efecte asupra copilului:

izolarea copilului fata de celalat parinte, deoarece sotul/sotia nu mai vor sa mai interactioneze;

lipsa afectivitatii;

izolarea copilului fata de propriul parinte cu, care locuieste deoarece acesta isi petrece mai mult timp la locul de munca, fiind singurul salariat din casa;

majoritatea sunt predispusi sa traiasca la randul lor in familii monoparentale;

cu cat copilul este mai mic cu atat intelege mai greu situatia in care se afla;

Daca ar fi sa facem o comparatie intre veniturile unei familii monoparentale si ale unei familii cu doi parinti sigur ar interveni subiectivitatea, deoarece familiile cu un singur parinte se descurca mult mai greu, fiind o singura persoana sunt mai putini bani decat la celalalte familii.Cand vorbim de saracia familiei monoparentale ne referim in primul rand la copil, pentru ca in ziua de azi nevoile unui copil sunt mult mai accentuate decat in trecut, ma refer in primul rand la scoala unde acum trebuie sa-ti cumperi manualele.

Dar totusi, chiar daca parintele nu mai are atat de mult timp pentru copil, sa- l ajute cu temele, "sistemul scolar inlocuieste, in mare masura, procesul instructiv- educativ al familiei"(Voinea, Apostu, 2008,p:99)

Copiii adolescentelor-mame prezinta frecvent urmatoarele probleme: (apud Mitrofan, Ciuperca, 1998)

- scoruri scazute la teste de inteligenta

- probleme comportamentale (la baieti)

-probabilitatea de a deveni parinte adolescent

-tendinta de a ramane repetenti si dificultati in procesul de invatare

4. Consecinte asupra copiilor

Familia monoparentala are multiple consecinte asupra copiilor. Cand vorbim despre structura ne referim fie la componenta numerica (structura pe generatii si setul de statusuri si roluri aferente), fie la componenta referitoare la diviziunea rolurilor in interiorul familiei si exercitarea autoritatii.

S. Hanson considera ca suportul social si comunicarea eficienta conduc la sanatatea fizica si mentala a copiilor din familiile monoparentale.(Mitrofan Iolanda, Ciuperca Cristian, p.234).

Reactia copiilor la separare este variabila, in functie de mai multi factori: varsta, timpul care a trecut de la divortul parintilor, climatul ce caracterizeza relatiile parintilor in timpul divortului si dupa etc.

In functie de varsta, copiii mici vor fi cei mai afectati. Dezvoltarea lor generala e bulversata, pe de o parte devenind neascultatori, chiar agresivi, mai putin afectuosi, iar pe de alta parte par a deveni dependenti. La copiii de sase-opt ani se constata existenta unor sentimente de tristete, frustrare, anxietate si confuzie. Ei traiesc acut un conflict de loialitate, cautand contactul cu parintele absent. La aceasta varsta baietii par mai vulnerabili, avand probleme scolare si de integrare sociala. La copiii de 9-12 ani constiinta separarii parintilor este mai clara, iar ei se manifesta mai discret, fiind capabili sa lupte impotriva starilor psihologice care-i domina. Totusi, ei trec adesea prin stari de anxietate, rusine, durere si un sentiment al neputintei care se poate exprima prin furie la adresa parintelui considerat de ei vinovat sau impotriva ambilor parinti. In adolescenta, reactiile la separarea parintilor imbraca o gama mai diversa; de la furie, tristete si sentimente de amenintare si neliniste in privinta viitorului, la deceptie, indignare sau chiar dispret pentru parinti.

O diferenta intre familiile monoparentale si cele cu ambii parinti este aceea ca in al doilea tip de familie exista o distribuire a responsabilitatilor.

In cazul familiei monoparentale condusa de mama exista o tensiune in adoptarea rolului parental care creste pentru ca responsabilitatile tatalui trebuie acum indeplinite de mama. Incercarea acesteia de a indeplini ambele roluri parentale conduce fie la restrangerea sferei comportamentale specifice fiecarui rol, fie la exagerarea unor tipuri de conduita din sfera rolului matern. Sarcinile familiale si extrafamiliale rapesc mai mult timp mamei si consecinta este diminuarea timpului disponibil pentru relationarea cu copiii sai. Functia socializatoare este diminuata din cauza absentei unui parinte (care determina lipsa afectivitatii), dar trebuie sa tinem seama si de faptul ca si in familiile cu ambii parinti aceasta functie este din ce in ce mai putin indeplinita. Acest lucru se datoreaza faptului ca scoala intervine din ce in ce mai mult in acest proces preluand atributiile familiei. Nu putem afirma ca familia monoparentala are o influenta negativa asupra copilului datorita diminuarii unor functii din moment ce si familia clasica se confrunta cu astfel de probleme. ca sansele copiilor de a avea rezultate slabe la testele de inteligenta sau de a avea un comportament criminal depind in foarte mare masura de situatia din familie, situatie care este influentata de prezenta tatalui. Totusi, doar pentru ca tatal nu este vizibil nu inseamna ca este absent pentru ca un parinte divortat poate avea contacte cu copiii sai si ii poate influenta desi nu este prezent in familie. .

Copiii din familiile monoparentale conduse de mama se caracterizeaza printr-o maturizare timpurie datorita faptului ca de la varste mici trebuie sa rezolve diferite sarcini domestice si sunt investiti cu rolul de parteneri. Datorita faptului ca mama singura abdica uneori de la rolul de parinte si devine un fel de partener al celui mai in varsta copil sunt sporite raporturile de comunicare privitoare la aspecte legate de viata. Mama gaseste in copilul cel mai in varsta un suport emotional, determinandu-l pe acesta sa se maturizeze inainte de vreme. Copilul preia treptat rolul parintelui absent, iar conflictele ce apar tind sa le imite pe cele vechi. Datorita faptului ca cel mic poate fi pedepsit pentru ca se comporta ca fostul sot, copiii nu isi pot exprima sentimentele si trairile tensional-conflictuale. In timp, pot aparea insa reactii mascate sub forma unor somatizari sau conduite nevrotice.

Chiar si parintele decedat poate avea o influenta asupra copiilor prin amintirea pe care acestia i-o poarta. Daca tatal este absent in timpul copilariei exista posibilitatea ca dorinta de realizare a acestuia sa fie reprimata. Copilul nu va avea increderea de sine care este necesara pentru a-si fixa obiective si pentru a incerca sa le atinga. Din acest motiv structurarea personalitatii lui va ramane deficitara, mai ales din punct de vedere al orientarii catre un viitor personal si al relatiilor extrafamiliale. Insuficienta paterna lasa amprente crude asupra copilului, iar socializarea lui are sanse foarte mari sa fie deficitara

Efectele familiei monoparentale pe termen scurt si mediu asupra copiilor sunt diferite de cele asupra parintilor. Parintii care asigura custodia manifesta o influenta, dar aceasta influenta nu se manifesta in toate privintele. Chiar daca relatiile parintelui cu rudele fostului sot nu se mai manifesta din punct de vedere legal si se diminueaza din punct de vedere al interactiunii si comunicarii, nu acelasi lucru se intampla cu relatiile dintre copii si rude.

Pe termen lung efectele familiei monoparentale asupra copiilor pot fi negative. De cele mai multe ori odata cu schimbarea structurii familiale sunt adoptate unele masuri de adaptare la noua situatie. In Romania, situatia veniturilor parintilor singuri este grava. Datorita faptului ca salariul reprezinta principala sursa de venit, iar copiii un factor principal care faciliteaza instalarea saraciei, majoritatea familiilor din aceasta categorie traiesc sub nivelul minim de subzistenta. O astfel de masura este schimbarea locuintei cu una mai mica si care necesita cheltuieli mai mici. Desi apar avantaje financiare, evolutia copilului poate fi influentata negativ. Mutarea intr-un cartier mai ieftin caracterizat de saracie si delicventa va influenta comportamentul membrilor familiei. Datorita faptului ca parintele singur isi va putea supraveghea mai putin copiii decat ambii parinti exista o posibilitate foarte mare ca cei mici sa cada prada unor influente negative.

5 Alocatia de sustinere pentru familiile monoparentale

Cand vorbim de familii monoparentale si ne referim la bani, trebuie mai intai sa analizam statutul financiar al familiei respective, deoarece un parinte poate castiga cat ambii parinti.(ma refer aici in unele cazuri care probabil sunt foarte putine) Pentru ca nu toate familiile monoparentale se descurca cu banii, statul le mai ofera un ajutor, alocatia complmentara (dar cu anumite conditii) pe langa alocatia de stat care se acorda oricarui copil.

"Beneficiaza de alocatia de sustinere pentru familia monoparentala familiile formate din persoana singura si copiii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta. Alocatia de sustinere se acorda lunar familiilor monoparentale, daca realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la salariul minim net pe economie. Pentru copiii de varsta scolara familiile beneficiare de alocatie au obligatia sa prezinte primarului, din 3 in 3 luni dovada frecventarii cursurilor."

"Cuantumul alocatiei de sustinere pentru familia monoparentala, prevazut la art. 8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2003, modificata prin Legea 236/2008, este de:

-70 lei pentru familia cu un copil;

-80 lei pentru familia cu 2 copii;

-85 lei pentru familia cu 3 copii;

-90 lei pentru familia cu 4 sau mai multi copii."

Familia formata dintr-o persoana singura si copii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta, beneficiaza de alocatii de sustinere a familiei monoparentale. Alocatia de sustinere pentru familiile monoparentale se acorda familiei formate din persoana singura si copiiiin varsta de pana la 18 ani aflate in intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta, numite familii monoparentale. Prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a)      este necasatorita.

b)      este vaduva

c)      este divortata

d)      al carei sot/sotie este declarat(a) disparut(a) prin hotarare judecatoreasca

e)      al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe operioada mai mare de 30 de zile

f)        nu a implinit 18 ani si se afla in una dintre situatiile prevazute la litera a si c.

g)      a fost numita tutore sau i s-a incredintat ori dat in plasament unul sau mai multi copii si se afla in una din situatiile prevazute la litera a si c.

Alocatiile se acorda pe baza de cerere insotita de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia. Cererile pentru stabilirea si acordarea alocatiilor se intocmesc de reprezentantul familiei si se inregistreaza la primaria localitatii sau dupa caz a sectorului municipiului Bucuresti in a carei raza teritoriala locuieste familia. Alocatia de sustinere se acorda numai in baza unei anchete sociale facute de primarie. (conform https://www.mmsf.ro.)

"Alocatia pentru copii are doua caracteristici principale: este universala si are o valoare reala foarte mica."(Stefan, 2001, p:49)

"Investigarea comparativa a teoriilor si politicilor sociale privind familia constituie o importanta premisa privind identificarea raspurilor adecvate relatii romanesti la o serie de probleme cum ar fi: "( tefan,2001, p 49-50)

-Necesitatea unui sistem de servicii publice pentru familie;

-Modalitati de protectie sociala privind accesul pe piata muncii a celor care au in ingrijire copii minori;

-Facilitati privind locuinta si calitatea locuirii;

-Crearea unor alternative privind trecerea timpului liber;

-Sprijinirea implicarii comunitatii in depasirea dificultatilor celor aflati in nevoie. "( tefan,2001, p 49-50)

coala este un agent socializator complex, care ofera atat informatii, calificari, cat si un intreg climat valoric si normativ, formal si informal. Fiecare scoala ajunge sa dobandeasca trasaturile si elementele culturale specifice astfel incat elevii unor scolii se vor deosebi de altii de aceeasi varsta dar si de la o scoala la alta (Voinea, 1993, p:120)

Familia monoparentala ramane dincolo de efecte o optiune, o alternativa, o realitate sociala "ce capata consistenta prin insasi proliferarea ei, cu cat vom inainta in timp, acest tip de familie se v-a raspandii din ce in ce mai mult.