Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Fata in fata cu delicventa juvenila


Fata in fata cu delicventa juvenila




FAMILIA SI SOCIETATEA

FATA IN FATA CU DELICVENTA JUVENILA

(REZUMAT)

In calitatea mea de psiholog-consilier de familie si cuplu ma confrunt tot mai des cu parinti care se plang din cauza comportamentului copiilor, se invinovatesc reciproc , acuza scoala , societatea , etc. de tot ce li se intampla . Nu inteleg cum strategiile folosite de ei in cresterea si educarea copiilor au dat gres ,unde au gresit de-au ajuns copiii lor delincventi . Acum le e rusine de rude , cunostinte si prieteni , nu mai pot iesi cu fruntea sus in societate .




De aceea m-am decis sa studiez acest fenomen , ca o datorie morala fata de clientii mei , fata de acesti copii , care , intr-un moment de ratacire au ajuns sa infaptuiasca fapte reprobabile , fata de facultatea care m-a ajutat sa - mi insusesc cunostinte din doua domenii atat de necesare in zilele noastre : sociologia si psihologia si nu in ultimul rand fata de societatea care incearca sa -i reeduce pe acesti tineri si sa le dea un rost in viata .

Mergand intr-un centru de reeducare , stand de vorba cu acesti copii , afland anumite lucruri despre climatul familial in care au trait si-au invatat , evaluandu-i psihologic la diferite perioade de timp in care erau cuprinsi intr-un program socio-educativ , cunoscand activitatea unui centru , pot realiza mai bine unde si cine greseste , in ce masura programele socio-educative isi ating scopul , ca sa pot folosi aceste cunostinte in activitatea de preventie .

Sunt convinsa ca e mai usor sa previi decat sa incerci sa repari ce s-a stricat ,iar pentru binele familiilor trebuie facut mai mult , mai ales in conditiile de astazi , cand termenul de familie a devenit destul de ambiguu, tinzand sa acopere realitati diferite de cele ale generatiilor precedente .

Anumite studii par sa sustina ideea ca asistam nu numai la sfarsitul familiei asa cum o stim , ci si la ,,sfarsitul lumii pe care o cunoastem”(„The End of.the World as We KnowIt”-Waters , 1995), la inceputul unui haos in care totul se schimba mult prea repede pentru a putea tine pasul . Sunt insa si studii care atesta faptul ca familia ramane pentru majoritatea indivizilor domeniul care le ofera cea mai mare satisfactie , cel care are cea mai mare importanta in viata lor .

Important este sa se constientizeze care sunt greselile majore care duc la disolutia familiilor , sa se inteleaga unde se greseste in cresterea si educatia copiilor , care-i rolul societatii in mentinerea acestor aspecte . Familia si societatea trebuie sa aiba o mai buna colaborare , sa se sprijine reciproc , pentru ca daca treburile merg bine in familie vor merge si in societate . Una fara alta nu poate sa evolueze .

In conditiile vietii de astazi multi analisti au tendinta de a vedea schimbare peste tot , exagerand si in privinta fenomenelor de eroziune a familiei .Multe din schimbarile constatate se datoreaza in mare parte dezbaterilor numeroase pe aceasta tema , avand loc un proces de tipul celui descris de Thomas: ,,o situatie definita drept reala devine reala prin consecintele

ei ”. Si cum comportamentul copiilor este una din cauzele aparitiei problemelor intr-o casnicie , specialistii trebuie sa faca mai mult pe linia cercetarii cauzelor declansarii acestor comportamente .

Imi doresc ca acest studiu sa fie inceputul unei cercetari mai ample , care sa ma ajute sa pun si eu umarul la crearea unei atitudini pozitive fata de familie .

Metodologia cercetarii

Obiectivele cercetarii

Obiectivul principal al acestei cercetari a fost studierea mediului dintr-un centru de reeducare , cunoasterea masurilor educative ce se aplica in aceasta institutie si eficienta acestora .

Un alt obiectiv a fost identificarea influientei programelor de reeducare asupra personalitatii delincvente .

Studiul a fost efectuat in cadrul Centrului de Reeducare de la Gaiesti , judetul Dambovita .

Pe langa cele doua obiective de mai sus mi s-a parut de o importanta majora si cunoasterea motivelor care i-au determinat pe tineri sa ajunga la comportamentul delincvent , de aceea mi-am propus sa cercetez si aspecte legate de familie, scoala si anturajul acestora inainte de a ajunge in centru , din dorinta de a folosi elementele identificate in activitatea de prevenire a delincventei juvenile .

Ipotezele cercetarii

Pentru atingerea obiectivelor de mai sus , am formulat urmatoarele ipoteze care stau la baza cercetarii :

1) Daca parintii ar fi apropiati de copii si ar sti sa comunice cu ei , atunci ar putea preveni actele delincvente ale copiilor .

Parteneriatul defectuos scoala -familie este un factor de risc pentru aparitia delincventei juvenile .

Copilul nevalorizat in familie , respins de parinti , traieste un sentiment de nonvaloare , de respingere de catre grupul social si poate ajunge delincvent .

Daca programele de reeducare se bazeaza pe participare si interes fata de minorii internati si implica reguli moderate sub aspect coercitiv atunci comportamentul minorului delincvent va evolua pozitiv.

Presupun ca exista corelatii intre trasaturile de personalitate, valoarea lor putand influienta durata procesului de reeducare





Esantionarea

In cercetare au fost folositi 24 de subiecti cu varste intre 15 si 17 ani , 12 fete si 12 baieti , alesi aleatoriu dintre cei 80 internati in centru . Reprezentativitatea este data atat de stratificarea lor pe sex si clasa cat si de omogenitatea pe celelalte caracteristici care se regasesc in grupurile mici .

Metode, tehnici , instrumente, folosite in cercetare .

In cercetare,am folosit pentru culegerea datelor atat metode transversale (testul psihologic)    cat si longitudinale (studiul de caz si studiul documentelor). Pentru atingerea obiectivelor propuse , am folosit chestionarul ( unul legat de relatiile minorilor cu familia si prietenii si unul de personalitate - ,,Freiburg’’) ca tehnica si instrument de investigare, alaturi de tehnica documentara si convorbirea .Chestionarele au fost aplicate de operator, care a si prelucrat si interpretat datele . Prelucrarea datelor s-a facut cu ajutorul programelor Excel si SPSS.

a) Studiul documentelor oficiale ale Centrului de reeducare Gaiesti

Documentele oficiale studiate (organigrame, analize ale activitatilor desfasurate , dosarele minorilor ) sunt cele care reglementeaza functionarea centrului si evidentiaza modul in care se face reabilitarea tinerilor .

Fisele individuale de cunoastere,mi-au oferit date despre : varsta minorilor, scolarizare , actul savarsit , date despre familie (componenta , climat, ocupatie, antecedente penale ,violenta, consum de alcool si droguri , situatie materiala) , examen psihologic , debutul comportamentului antisocial , adaptarea la centru , activitati agreate in cadrul centrului , relatii cu cadrele .

b) Convorbirea cu minorii delincventi vizand relatiile lor cu angajatii centrului ,

acomodarea in cadrul centrului, relatiile cu colegii si aspiratiile de viitor

Am urmarit, in principal:

- Tipul de sanctiuni si frecventa lor in Centrul de reeducare

- Atitudinea personalului Centrului de reeducare fata de minori

- Atitudinea minorilor fata de personalul Centrului de reeducare

- Participarea minorilor la programele din Centru

- Relatiile cu ceilalti minori din centru

Discutiile, atat cele libere cat si cele dirijate, au avut ca scop: investigarea intentilor ce stau la baza comportamentului minorilor; opiniile, atitudinile legate de activitatea la centru si cadrele institutiei; conflictele din centru; aspiratiile, sentimentele si valorile subiectului

c)    Aplicarea unui chestionar structurat legat de relatia cu familia si prietenii in afara centrului , chestionarul fiind folosit atat ca tehnica cat si ca instrument de investigare .

Am avut in vedere, in primul rand, urmatorii indicatori: climatul familiei de provenienta ; caracteristicile grupului de prieteni; atitudinea minorului fata de scoala; implicarea parintilor in activitatiile minorului .

Am folosit chestionarul , stiind ca este modalitatea cea mai eficienta de a obtine informatii cantitative asupra obiectivelor urmarite , ca este o modalitate de investigatie care, prin asigurarea anonimatului, da subiectului posibilitatea de a raspunde cat mai sincer asupra diferitelor aspecte delicate legate de viata personala. De asemenea, aplicarea unui chestionar structurat duce la obtinerea unui numar mult mai mare de raspunsuri.

In acest chestionar s-a urmarit ca intrebarile sa fie clare, sa evidentieze elementele vizate si sa fie formulate pe intelesul tuturor celor chestionati, indiferent de nivelul de scolarizare.

d) Aplicarea chestionarului de personalitate FREIBURG , de doua ori la interval de 6 luni pentru a surprinde eventualele modificari in comportamentul tinerilor in urma aplicarii programelor educative din centru

Chestionarul de personalitate Freiburg elaborat de H. Selg, Y. Fahrenberg si R.Hampel (1978) este un chestionar multifazic , construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic si unul extras din gnoseologia psihiatrica. El se poate utiliza atat in domeniul clinic cat si in cel neclinic. Chestionarul a fost adaptat si etalonat pe populatia specifica tarii noastre.

Prin dimensiunile sale si parametrii pe care-i vizeaza chestionarul evidentiaza atat aspecte ale personalitatii normale cat si aspecte patologice. Totusi el este alcatuit astfel incat sa poata diagnostica, in primul rand pesoanele sanatoase, fara tulburari psihosomatice. Numai scorurile mari la scalele clinice justifica atentia speciala fata de subiectii in cauza pentru a li se recomanda un examen de stricta personalitate. Acest inventar contine 212 itemi grupati in 12 scale. Prin cele 12 scale, chestionarul F.P.I. puna in evidenta urmatoarele insusiri de personalitate: NERVOZITATEA, AGRESIVITATEA, DEPRESIA, EXCITABILITATEA, SOCIABILITATEA, CALMUL, TENDINTA DE DOMINARE, INHIBITIA, FIREA DESCHISA, EXTRAVERSIA - INTROVERSIA, LABILITATEA EMOTIONALA SI MASCULINITATEA – FEMINITATEA.



Concluzii asupra studiului

In cadrul studiului am urmarit sa cunosc mediul dintr-un centru de reeducare, sa identific programele folosite si in ce masura influenteaza ele personalitatea delincventa , dar in acelasi timp sa identific si ce anume din climatul familial in care au crescut si invatat acesti tineri i-a impins sa ajunga aici .

Pentru a-mi valida primele trei ipoteze am aplicat un chestionar structurat legat de relatia cu familia si prietenii din afara centrului .

La prima ipoteza ,, daca parintii ar fi apropiati de copii si ar sti sa comunice cu ei , atunci ar putea preveni actele delincvente ale copiilor “, am gasit urmatoarele argumente : faptul ca nici un subiect nu a mentionat ca prefera sa-si petreaca timpul liber cu parintii sau acasa , dovedeste faptul ca nu erau asa de apropiati de parintii lor incat sa se simta bine in compania acestora . Mai mult chiar, doar 4% dintre intervievati sustin ca parintii le cunosteau prietenii , un procent mare (79%) neavand cunostinta daca parintii au idee cine sunt prietenii lor . Acest lucru dovedeste ca intre ei nu exista comunicare . In situatia in care 50% dintre parintii celor intervievati nu erau interesati pe unde umbla copiii , un procent la fel de mare (33%) nu-si exprimau nici o parere vizavi de locurile pe unde-si petreceau copiii timpul liber, nu e de mirare ca se ajunge la delincventa . De 50 % dintre copii nu se ocupa nimeni , iar tatal , cel care ar fi trebuit sa reprezinte autoritatea in casa , reprezinta doar 8 % din procent . Cand sa mai comunice cu parintii , daca 45% nici macar nu apucau sa-i vada in timpul zilei ? Dar si cand sunt impreuna ,58% nu se inteleg deloc cu parintii iar restul nu se inteleg foarte bine . Deci nu exista o cale de intelegere intre parinti si copiii ajunsi la delicventa . Parintii au esuat in indeplinirea rolului parental , nu au gasit solutiile necesare unei apropieri afective si unei comunicari normale cu odraslele lor .

Prin urmare, prima ipoteza se confirma.

A doua ipoteza este : ,,Parteneriatul defectuos scoala - familie este un factor de risc pentru aparitia delicventei juvenile “.

Practic , un parteneriat intre scoala si parinti era inexistent . 21% dintre parinti se interesau la sfarsitul anului scolar doar daca au trecut clasa , nu si daca au invatat ceva , cei mai multi ( 79%) nu se interesau deloc . Necontrolati, copiii se ocupau de altceva in timpul care trebuiau sa acorde atentie studiului . De aceea doar 42% invatau putin, in timp ce 58% nu invatau deloc .

Ma-ntreb: daca parintii nu sunt interesati de situatia scolara a copiilor lor, societatea ar putea sa-i oblige juridic sa o faca ? Am inteles ca la un numar de absente nu-si mai pot ridica alocatia , dar cum sumele sunt infime , nu-i deranjeaza prea mult ca nu-si pot ridica alocatia , in timp ce fac rost de bani cu alte metode .

Si a doua ipoteza se confirma . Dar nu ma incanta .Ba dimpotriva ! Trebuiesc gandite noi strategii care sa asigure un parteneriat eficient intre scoala si parinti . Lipsa acestuia creaza premisele vagabondajului , pentru ca parintele e convins ca fiul ( fiica ) e la scoala , iar profesorul nu stie ce face elevul cand absenteaza .

,, Copilul nevalorizat in familie, respins de parinti ,traieste un sentiment de frustrare , de respingere de catre grupul social si poate ajunge delincvent

Daca 50% dintre copii erau pedepsiti in procente egale de mama si de tata , 83 % dintre copii nu erau recopensati nici macar cu o vorba buna in situatia in care aveau succes intr-o activitate. Si stim ca doar intaririle pozitive si negative (atunci cand e cazul ), modeleaza comportamentul . Apoi parintii nu gasesc o cale de mijloc vizavi de comportamentul copiilor : ori au o atitudine prea severa (62%), prin care-i indeparteaza , ori prea ingaduitoare (38%) , care-i lasa indiferenti . Si-atunci acestia se-apropie de grupul care le suplineste afectiunea parentala , care-i apreciaza pentru ceea ce fac , chiar daca e rau si de-aici pana la delincventa nu mai este decat un pas .

Deci si aceasta ipoteza poate fi confirmata .   

Cea de-a patra ipoteza am enuntat-o : ,, Daca programele de reeducare se bazeaza pe participare si interes fata de minorii internati si implica reguli moderate sub aspect coercitiv atunci comportamentul minorului delincvent va evolua pozitiv .”

Am prezentat in studiul de caz activitatea Centrului de Reeducare Gaesti , care , cuprinde pe langa activitatea metodica si activitatea de profesionalizare , educativa , moral-religioasa , dar si interventie terapeutica cu programe destinate minorilor fosti consumatori de droguri si substante halucinogene, minorilor cu abateri repetate .

Pentru a verifica daca aceste programe si-au atins scopul , am aplicat de doua ori la interval de 6 luni chestionarul de personalitate FREIBURG , pentru a sesiza eventualele schimbari .

Datele culese cu ajutorul chestionarului au fost prelucrate cu ajutorul programelor Excel si SPSS .

Comparand mediile de la cele doua testari , la prima vedere rezultatele par semnificative , dar la verificare cu testul T student observam ca nu mai au acelasi grad de semnificatie , probabil daca cercetarea s-ar fi facut pe un lot mai mare si aceste valori ar fi fost semnificative .

Intocmind graficele pe situatia reala din teren , am observat ca :



- nervozitatea , tulburarile psihosomatice si starile generale proaste, instabilitatea , nelinistile , sensibilitatea crescuta la stimuli puternici , au scazut pana la limitele normale ( de la 7 la 5) ;

agresivitatea , deasemenea (de la scorul standard 6 la 4);

depresia , nesiguranta , proasta dispozitie, nemultumirea, au scazut de la scorul standard 7 la 6 (normalul fiind 5) ;

excitabilitatea , emotivitatea, frustrarea , toleranta scazuta la frustrari a scazut de la 6 la 4 ;

sociabilitatea a crescut de la nota standard 3 la 4 ;

starea de calm, incredere a crescut de la nota standard 5 la 6 ;

inhibitia a scazut de la nota standard 5 la 4 ;

extraversia se mentine in limite normale , manifestandu-se nevoia de contacte, conduite degajate , tendinte spre activitate ;

labilitatea emotionala a scazut de la nota standard 7 la 5 ;

masculinitatea si feminitatea s-au mentinut in limite normale .

Practic si aceasta ipoteza s-ar valida , cu conditia ca la un lot mai mare de subiecti sa iasa si valorile pentru T student semnificative. ( lotul selectionat a fost dintre cei care au participat cu interes la programe ) .

Cea de-a 5- a ipoteza a fost ,, Presupun ca exista corelatii intre trasaturile de personalitate , valoarea lor putand influienta durata procesului de reeducare “.

Am calculat cu ajutorul programului SPSS corelatii si intre trasaturile de personalitate in cadrul fiecarui test dar si intre cele doua teste pentru ca ma interesa ce trasaturi pot influenta durata procesului de reeducare .

Am constatat ca intre cele doua teste avem corelatii pozitive foarte moderate in cazul caracteristicei fire deschisa ( FPI 9= 0.688) , in cazul labilitatii (FPI 11=0.528) si corelatii pozitive puternice in cazul extraversiei (FPI 10=0.753) si masculinitatii (FPI 12 =0.755) .

Deci exista corelatii intre trasaturile de personalitate , care pot influienta durata procesului de reeducare .

In concluzie, ipotezele au fost confirmate , deci studiul si-a atins obiectivele . Urmeaza ca pe viitor sa-mi extind cercetarea pe un numar mai mare de subiecti care sa fie semnificativ pentru numarul de copii delincventi la nivel national pentru a gasi solutii pentru prevenirea delincventei juvenile .








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie