Deontologia profesiei

Deontologia profesiei

1. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei in Sesiunea ordinara 44 face recomandarea cu numarul 1215 (1993) referitoare la etica jurnalistica. Printre altele apreciaza ca oportune :

- infiintarea de asociatii de presa ale cetatenilor

- incurajarea scolilor in scopul dezvoltarii educatiei privind presa

Cum ar trebui sa actioneze o asemenea asociatie de presa ?

Ce obiective ar trebui sa-si stabileasca ?

Ce statut ar putea adopta ?

Daca ati fi initiatorul unei asemenea organizatii, cu cine v-ati asocia ?

Ce responsabilitati v-ati asuma ?

Acest proiect trebuie sa aiba un text sustinut de bibliografia studiata la seminarii.

Asociatia de presa Pentru cei care gandesc

Aceasta asociatie reuneste atat jurnalisti din media locala, cat si cei care sunt pe punctual de a deveni jurnalisti. Acaesta asociatie are ca principal obiectiv analizarea presei locale, care dintre cotidianele judetului Constanta acopera cel mai mult ceea ce se intampla si ceea ce priveste acest judet. O activitate interesanta intreprinsa de aceasta asociatie este corespondenta cu locuitorii judetului, subiectul principal al acestei activitati fiind "Ce parere aveti despre presa locala in ceea ce priveste tratarea subiectelor ?"

Scopul principal al acestei organizatii este ca in urma cercetarii scrisorilor primite de la cetateni sa se traga un semnal de alarma sau nu pentru presa locala, pentru ca in definitiv ziaristii scriu pentru cetateni.

Centrul acestei asociatii este in Constanta, proiectul cuprinzand si dezvoltarea altor filiale in Iasi, Cluj Napoca si Timisoara, filiale ce vor cuprinde aceleasi obiective, scopuri si programe. Este o organizatie non profit si functioneaza ca o asociatie profesionala si nu ca sindicat. Aceasta organizatie a depus actele pentru a primi o finantare europeana pentru sprijinirea unei bune desfasurari a activitatilor in cadrul asociatiei din Constanta, cat si pentru cele care vor fi infiintate in celelalte judete.

Un program initiat de aceasta asociatie este si acela de a dezvolta in scoli educatia in ceea ce priveste presa. Acest program se va desfasura in fiecare liceu din judetul Constanta. Elevilor le vor fi inmanate chestionare cu intrebari despre presa locala si nu numai. Obiectivul principal al acestui program este aflarea daca elevii din liceele constantene citesc presa si cat de mult sunt informati din media, daca urmaresc emisiuni educationale si daca ar putea introduce un program numai pentru ei care ar fi acela. In urma analizei acestor chestionare cate doi dintre reprezentantii asociatiei le vor expune cateva idei cu privire la presa din ziua de azi, iar cei interesati sunt asteptati la sediul asociatiei pentru a vedea cum se desfasoara activitatea in cadrul unei asociatii de presa.

Aceasta organizatie s-a infiintat in speranta ca ideea de educatie prin presa si educatia presei va fi urmata si de alte astfel de asociatii si se va scrie cu profesionalism.

2. Numiti cinci subiecte importante pe care le-ati preda elevilor la disciplina numita Educatie prin presa.

a)Moralitate si profesionalism

b)Gramatica limbii romane

c)Introducere in psihologie

d)Cultura generala

e)Notiuni generale de drept si filosofie

3. Informarea este un drept fundamental care a fost subliniat prin jurisprudenta Comisiei si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si de catre toate constitutiile democratice. Titularul dreptului este cetateanul, care are si dreptul aferent de a cere ca informatiile furnizate de ziaristi sa fie in mod corect, in cazul stirilor, si cu sinceritate in cazul opiniilor, fara interventie externa a autoritatilor publice sau a sectorului privat.

Cum se gaseste acest deziderat in presa romana astazi ?

In mod normal ziaristii nu ar trebui sa tina cont de orientarea politica a editorilor, a redactorilor - sefi sau oricine altcineva din conducere. Informatiile ar trebui sa fie redate asa cum sunt fara a aparea in corpul stirilor si opiniile celor care scriu sau ale directorilor de ziare. Dar pentru a arata ca in presa romaneasca lucrurile nu stau chiar asa am selectat cateav cotidiane romanesti, fara sa folosesc nici un criteriu de selectare si am observat ca exista diferente de opinii de la un cotidian la altul

Sa luam ca prim exemplu cotidianul Romania libera al carui director editorial este Emil Hurezeanu. Acesta a ocupat in anul 2003 postul de consilier personal al primului ministru din acea vreme Adrian Nastase pe probleme de analiza politica a unor fenomene externe. Dupa sase luni a demisionat din aceasta functie. Oare cum vor fi deci articolele : pro sau contra Basescu ? In cadrul conducerii se afla si Dan Cristian Turturica, redactor sef si in randurile ce urmeaza este prezentat un fragment dintr-un articol semnat D.C.Turturica cu privire la alegerile prezidentiale din 2004

"Mai este un hop de trecut. Numaratoarea voturilor. Sper din tot sufletul ca acest Ghergut, seful BEC, sa-si inghita furia impotriva lui Traian Basescu si sa faca adunarea correct. Pentru ca milioane de romani care au votat schimbarea nu se vor impiedica de un ciot pentru a pune capat unui vis urat. (Un vot istoric, 13 decembrie 2004, Romania libera)

Este evident care este orientarea ziarului Romania Libera si implicit a conducerii acesteia.

Dar sa luam un alt exemplu, si anume Jurnalul National, al carui director este Marius Tuca. Am ales un fragment tot cu privire la Traian Basescu pentru ca diferentele de expunere a subiectelor sa se poata vedea cu ochiul liber.

"Dupa ce Traian Basescu "a uitat" sa-si dea demisia promisa in 5 minute, cand joci la cacealma se mai intampla, Parlamentul vine cu aceasta hotarare "geniala" care face cu totul uitata razgandirea presedintelui suspendat. Daca baietii din Parlament o vor tine tot asa se vor trezi cu tot poporul la referendumul din 19 mai, popor care se va grabi sa-l voteze sis a-l salveze pe "sarmanul" presedinte suspendat."

(Alesii neamului, alesii lui Basescu, 27 Aprilie 2007, Jurnalul National)

Citind acest editorial se poate observa orientarea politica a cotidianului.

Am luat doar aceste doua exemple desi lista ar putea continua. Obictivul de a arata ca ziarele din Romania sunt subiective si ca tin cont de orientarea politica a conducerii a fost atins. Astfel ca cetateanul nu este corect informat in cadrul stirilor si nici cu sinceritate in cazul opiniilor.

4. Presa este sustinuta de o structura corporativa in interiorul careia, trebuie facuta distinctia intre editori, proprietari si ziaristi. Din aceasta cauza nu trebuie protejata doar libertatea presei, ci si libertatea in cadrul presei, prin evitarea oricaror presiuni interne. Si totusi nu se intampla acest lucru. Dati exemple de presiuni inregistrate in interiorul unei redactii. Cine le face si de ce.

Mass media indeplinesc o functie de articulare, in urma careia cei ale caror puncte de vedere nu sunt reprezentate sunt, de fapt, muti.

Media nu numai ca au puterea de a defini ceea ce este important, asa cum sustin teoreticienii, ele au puterea de a defini ceea ce este important si legitim. Efectele mass media asupra individului nu sunt imediate, directe, nu este vorba despre simpla convertire, activare sau consolidare.

Media au puterea de a construi mediul de fictiuni, de a atrage atentia pe anumite probleme si a hotari ce poate fi spus, sau facut in spatiul public.

Aidoma redactorilor, reporterilor li se acorda autonomie doar atunci cand demonstreaza ca nu o vor duce dincolo de limitele acceptabile. Ei sunt agenti independenti intr-un mod conditionat, liberi sa prezinte ce doresc atata timp cat superiorilor le place ce prezinta. La locul de munca jurnalistii sunt supusi conditionarii ideologice manifestate neoficial prin aluzii si sugestii ascunse sub masca sfaturilor "profesionale". Astfel, ei pot fi admonestati pentru ca "se implica prea mult emotional si li se atrage atentia sa nu isi piarda "obiectivitatea" atunci cand scriu un material care este primejdios pentru cei avuti si puternici.

Si pentru a arata ca declaratia unui om de presa si professor totodata nu este falsa am ales sa prezint cazul inregistrat in cadrul TVR in decembrie 2004.

'Bine, dar noi putem sa dam asta pe post?'

Sase ziaristi si producatori din TVR au denuntat 'cenzura, dezinformarea si propaganda pe fata' din TVR; o multime de camere astazi, la conferinta speciala organizata de Agentia de Monitorizare a Presei, la ora 12.00, pe acest subiect. Asteptam jurnalele (!).

Ieri, Alexandru Costache, reporter de patru ani in TVR, a facut un demers sinucigas, de kamikaze. A acuzat public televiziunea de stat despre cenzura si presiunile din interior.

La conferinta de presa organizata astazi, la ora 12.00, de catre Agentia de Monitorizare a Presei, au venit in fata camerelor de la mai toate televiziunele trei dintre cei sase jurnalisti din TVR care s-au solidarizat ieri impotriva cenzurii si presiunilor politice. Ei au denuntat practici vechi, care s-au perpetuat si care au atins paroxismul mai ales in ultima saptamana.

'Jurnalele noastre de saptamana trecuta au incalcat principiile care trebuie sa guverneze o televiziune publica. Doresc sa ma delimitez de ceea ce se intampla in televiziune acum. Au fost insinuari ca acest protest a fost facut la comanda politica. Numai cine lucreaza la comanda politica poate pune problema asa', a spus Anca Lazarescu, producator TVR

Dintre practicile denuntate de ziaristi:

• Reporterii sunt chemati si li se rescriu textele;
• Sunt adusi invitati despre care producatorii nu stiu;
• Vin reporterii de la filmare si intreaba: 'Bine, dar noi putem sa dam asta pe post?';
• Se schimba agenda si se fac editii speciale in urma telefoanelor
• Ceea ce este cel mai grav: exista autocenzura in TVR.
  
  Au pus capac trei jurnale ale TVR de saptamana trecuta, care, in opinia lor, 'au depasit orice limita'.
  
  Alexandru Lazescu, membru al Consiliului de Administratie al TVR: 'Cred ca situatia e grava, voi propune joi sa fie facuta o analiza de catre doua parti: pe de o parte, de catre Consiliul de Administratie, pe de alta, de catre societatea civila, reprezentata prin ONG de media reprezentative (precum Agentia de Monitorizare a Presei, CJI).
  'Acuz' - a spus si Mariana Sipos, redactor cultural la TVR: 'Acuz public Consiliul de Admisnitratie a TVR. Acuz public Comisiile de cultura din Parlament; am lansat un apel si pe Internet de sprijin a celor sase jurnalisti protestatari'.
  Alexandru Costache, jurnalistul din TVR care a spart tacerea, a spus ca acest demers vine din constiinta, a cerut politicienilor de orice tip sa nu le confiste demersul, care este 'un demers pur jurnalistic, care vine din constiinta'. 'Vin cu argumentul sinucigasului - e un argument de kamikaze'.

Bradusa Armanca, jurnalist concediat din TVR, a declarat: 'ii sustin pe fostii mei colegi'. Armanca a spus ca ei sunt chemati acum in fata Comisiei de Etica si Arbitraj din TVR 'in baza unor reguli anti-europene si anti-constitutionale'. 'Sunt acuzati ca au iesit public inainte de a fi epuizat toate caile interne. Caile nu exista.', a adaugat Armanca.
Intr-un comunicat transmis ieri, TVR precizeaza: 'Continuand seria dezbaterilor politice dedicate temelor de mare importanta pentru public, TVR a demonstrat, luni seara si marti seara, ca nu ii este frica sa abordeze subiectele dificile.
NicEditiile din datele de 29 noiembrie si 30 noiembrie ale emisiunii Vorbe despre fapte au abordat atat tema alegerilor si a rezultatelor la exit poll-uri, cat si pe cea a acuzatiilor de frauda.'

(EurActiv.ro, Manuela Preoteasa, decembrie 2004)

In acest caz, daca exista presiuni si in cadrul unei institutii de stat nu ar trebui sa ne mai intrebam daca exista presiuni in cadrul celor private.

5. In interiorul organizatiei de stiri, editorii si ziaristii trebuie sa coexiste, tinand cont de faptul ca respectul legitim fata de orientarile ideologice ale editorilor si ale proprietarilor este limitat de exigente imperative constand in raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential in vederea respectarii dreptului fundamental la informatie al cetatenilor.

Comentati acest aliniat din Recomandarea 1215 din 1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la etica jurnalistica.

Controlul economic se poate exercita prin limitarea accesului pe piata, prin stimularea financiara a unor anumite organe de presa sau prin crearea unei dependente a resurselor fata de stat sau trusturile de presa, prin taxe sau stimulente fiscale.

Controlul asupra resurselor informationale, limitarea la accesul informatiilor, cenzura directa sau indirecta pot impune o traiectorie precisa fluxului comunicational.

Controlul normativ pune mass media sub lupa moralitatii si a interdictiilor ce tin de dreptul la intimidare al indivizilor.

Controlul exercitat de putere se poate face si prin acordarea selectiva a dreptului de licenta sau a dreptului de publicare.

Asa cum am aratat si la punctual 3. si 4. exista indicatii clare ale conducerii cu privire la ce se va scrie sau ce va aparea pe post. Drept urmare a acestei presiuni, relatiile dintre dintre jurnalisti si directori sau redactori se inrautatesc, iar unii dintre ziaristi chiar parasesc locul de munca din cauza acestui lucru.

Ceea ce e scris in acest fragment din Recomandarea 1215 din 1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei este ceea c ear fi trebuit sa fie, este ceea ce ar fi trebuit sa caracterizeze presa romaneasca. Aceasta este o infatisare ideala a modului de desfasurare a activitatilor din cadrul unei redactii, lucru care uneori se intampla. Jurnalistii fie se complac situatiei si scriu ceea ce li se dicteaza, fie sunt adeptii aceleasi orientari politici asemenea conducerii fie sunt amenintati. Exemple foarte clare in ceea ce priveste amenintarea le intalnim in cartea lui Doru Pop Mass media si democratia, unde descoperim ca au existat cazuri de ziaristi amenintati chiar cu propria viata sau cu viata persoanelor dragi daca nu se respecta ideologiile politice urmate de directorii ziarelor la care lucrau.

In aceste situatii si sub astfel de presiuni, nu se poate desfasura o buna colaborare intre colegii de munca, intre conducere si jurnalisti. Este inacceptabil ca presa romaneasca sa fie condusa, manipulata de niste orientari politice.

A conduce, in presa, inseamna a media si a intermedia corect, cu buna-credinta, in aria comunicarii publice; in nici un caz si indiferent de presiuni (interne sau externe), ziaristul/comunicatorul sa nu cedeze prerogativele libertatii de care dispun, garantata de norme si reguli comportamentale interne si internationale. Orice tip de limitare a dreptului la informatie si comunicare trebuie expres prevazut de lege si numai atat cat legea stabileste (ex. art.30 din Constitutie - alin.(6) si (7) referitoare la demnitate, viata privata, propria imagine, defaimarea tarii si a natiunii, xenofobia, extremismul, obscenitatile publice).

Legea romana este acoperitoare, reglementand discriminarea directa sau indirecta, hartuirea, victimizarea sau ordinul de a discrimina, indiferent de criteriul legal expres sau de orice alt criteriu care se afla la baza faptei de discriminare.

6. Nici editorii, nici proprietarii si nici ziaristii nu ar trebui sa se considere proprietarii stirilor. Organizatiile de stiri trebuie sa trateze informatiile nu ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetateanului. In acest scop, presa nu ar trebui sa exploateze nici calitatea si nici continutul stirilor sau a opiniilor pentru a mari propagarea de ziare periodice sau a audientei ori pentru a mari profiturile obtinute din reclama. Daca dorim sa ne asiguram ca informatiile sunt tratate in mod etic, publicul vizat trebuie luat in considerare ca persoane individuale si nu ca o masa.

Comentati acest aliniat din Recomandarea 1215 din 1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la etica jurnalistica.

Editorul este persoana sau grupul care suporta financiar aparitia publicatiei, functionarea postului de radio sau televiziune.

Patronul -termenul vine din latina, in Roma antica acesta era cetateanul roman care facea oficiul de aparator al administratiei locale intr-un litigiu cu administratia centrala. Mai inseamna sfant, protector, ocrotitor, proprietar al unei intreprinderi, al unei firme, al unei institutii media in raport cu angajatii sai sau cu clientii.

Patronaj inseamna a ocroti, a sprijini, a sustine, a conduce.

Organismul de coordonare operativa a redactiei, oricare ar fi denumirea sau componenta lui, trebuie sa respecte principiile si exercitiul libertatii de informatie, un drept fundamental al omului, care nu poate fi gestionat discretionar/autoritar nici de cei care asigura resursele economico-financiare (patroni, editori), nici de cei care elaboreaza si transmit mesajul (ziaristi, redactori sefi, directori de publicatii).

Nu este etic, dar asta este realitatea ! Ziarele din Romania au aparut la inceput din nevoia unora de a scrie. Astfel au aparut pamfletul, satira, articolele polemice, versurile, cronicile fara insa ca aceste scrieri sa fie dictate de conducere. Fiecare era liber sa scrie, iar ziarul nu era privit ca o marfa, ci ca un mijloc de delectare sau de culturalizare. Astazi nu putem vorbi despre acelasi lucru.

"E bine sa fii jurnalist in Romania. Toata lumea te ispiteste cu tot felul de atentii, care mai de care mai ciudate. De la o portie de fasole cu ciolan, pana la o excursie prin Europa sau Asia, exista diverse mijloace de a cumpara bunavointa presei, indiferent ca este locala sau centrala. Am trait, din pacate, numeroase experiente in acest sens. Experiente in care jurnalisti, daca pot fi numiti asa, au inchis ochii la diverse faradelegi, orbiti de o ceafa de porc la gratar cu garnitura de cartofi prajiti si vreo doua beri, sa stinga setea. Da, din pacate, cam asta e pretul gazetarului mioritic, fericit ca are loc, din cand in cand, la cosul cu firimituri al subiectilor de presa. Am vazut jurnalisti barfiti in lipsa de politicieni corupti, fara ca cineva din breasla sa le ia apararea, doar pentru faptul ca dupa conferinta de presa urma un chiolhan, organizat de un partid sau o institutie de stat. Personal am fost, "vandut" de colegi pe un blid de fasole cu ciolan oferit de purtatoarea de cuvant a PSD, Georgeta Barabas. Si pot sa spun ca am cota foarte buna, pentru ca am asistat, intamplator, la modul in care era barfit un coleg de catre unii jurnalisti si politicieni. Pretul erau cativa mititei cu mustar si o bere. Solidaritatea de breasla lipseste cu desavarsire intr-o comunitate a jurnalistilor in care fiecare se vrea cel mai destept si cel mai bun. In care cel care se manjeste cu daruri de la potentialii subiecti de ancheta arata cel mai vartos cu degetul spre cel ce incearca sa-si faca meseria corect. In aceste conditii, este aproape normala neincrederea cititorilor in presa. Este normal cand un cumparator de gazete citeste horoscopul, mica publicitate si arunca foaia, pentru ca "s-a saturat de minciuni". Pai cum sa ai incredere in ce scrie ziaristul pe care-l vezi aproape in fiecare zi la cafea, discutand amical cu cel pe care-l lauda fervent in paginile publicatiei in care semneaza?! Sau cum sa crezi ca poate sa fie obiectiv gazetarul care tocmai s-a intors dintr-o excursie prin lume cu primarul, sau presedintele consiliului judetean. Dupa un concediu facut impreuna, este normal ca pana ziaristului se va inmuia si interesul cititorului nu va mai avea intaietate in fata perspectivei unei noi excursii. Daca un magistrat sau un politist si-ar petrece concediul impreuna cu un infractor, presa ar face un tambalau ingrozitor. Pe buna dreptate, pentru ca exista suspiciunea ca magistratul nu-l va judeca obiectiv pe infractor, daca va fi cazul. Aceeasi situatie este si in cazul jurnalistilor. Adevaratii gazetari trebuie sa inteleaga ca pentru cititor ei sunt o instanta. Ei formeaza opinia publica. La ei se raporteaza cetateanul de rand cand isi formeaza o parere, pentru ca menirea jurnalistului este de a informa. Ori informatia nu trebuie sa treaca in nici un caz prin China sau Belgia ca sa ajunga la cititor si nici nu trebuie condimentata cu mici, bere, fasole sau gratare. "

(Replica, Editorial, Presa ca o marfa, Stefan Ciocan, 23-29 iunie 2005)

7. In profesiunea jurnalistilor scopul nu scuza mijloacele : in consecinta, informatiile trebuie obtinute prin mijloace legale si etice.

Comentati acest aliniat din Recomandarea 1215 din 1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la etica jurnalistica

Informatiile si imaginile din spatiul intim obtinute fara permisiunea persoanei aflate in obiectiv, interviurile cu camera ascunsa, prezentarea victimelor, cu precadere minori, tratarea suspectilor ca infractori cu sentinta definitiva sunt frecvente inca in presa romaneasca. Spre deliciul publicului, eterogen in ce priveste cultura si simtul asupra dreptului de intimitate a persoanei. Sa ne bucuram ca este vorba de un vecin, pe considerentul ca bine i-a facut, nu ca este o incalcare a drepturilor acestuia. De aici si pana la extinderea delatiunii prin presa, incurajata chiar de aceasta nu mai este nici o diferenta.

Este drept, materia prima a presei este in ultima instanta chiar viata cetatenilor. Care trebuie prezentata in formele ei semnificative ori spectaculoase, pentru a fi corectate deformatiile, a fi cunoscute modelele, a stabili justul echilibru intre interesul public si privat.

Cazuri in presa de incalcare a intimitatii. Pana unde poate ajunge un jurnalist insistent.

Postul de televiziune britanic Channel 4 a starnit mania multor persoane, printre care se numara printii Harry si William, dupa ce a luat decizia de a difuza imagini de dupa accidentul in care si-a gasit sfarsitul printesa Diana, care a avut loc la Paris in 1997. Imagini extrem de dure realizate dupa accidentul in care murit Diana, printesa de Wales, vor fi difuzate de postul Channel 4 in ciuda faptului ca au fost catalogate de apropiati ai acesteia drept 'o incalcare grosolana a intimitatii'.Fotografiile, realizate de paparazzi in timp ce printesa primea primul ajutor, vor fi difuzate miercuri, 6 iunie, in timpul emisiunii 'Diana: Martorii din tunel'. (cotidianul, 28.05.2007)

Din pacate presa isi asuma drepturi nelimitate in spatiul public, aspect justificat de ziarist prin obligativitatea lui de a pune in slujba clientului toate informatiile de interes aferente acestui spatiu.

Colectivitatea este reprezentata de totalitatea persoanelor componente, persoane caracterizate de intimitatea, indivizibila, ca parte a esentei.
Dincolo de aspectul nostru exterior, intimitatea este prezenta prin gandurile si sentimentele noastre, prin legaturile noastre interpersonale, motiv pentru care intimitatea nu poate fi delimitata in spatiu, dimensiunea ei variind de la o persoana la alta indiferent daca acesta este intr-un spatiu public sau privat.
Caldura si armonia spatiului public este definita de colectivitatea intimitatii indivizilor daca aceasta se manifesta in limita regulilor de etica si comportament in societate.
Intelegand aceste aspecte intelegem de ce CARTA DREPTURILOR SI LIBERTATILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI specifica la :
Art. 14.
" (1) Intimitatea vietii particulare si familiale . . sunt garantate prin lege."
" (2) Este interzisa culegerea sub orice forma de date sau informatii cu privire la persoane si la familiile lor, in afara de cazurile . . prevazute de lege . "
Art. 15.
"Drepturile personalitatii sunt ocrotite de lege." Printre aceste drepturi este enumerat si "dreptul la intimitate si la libertatea vietii particulare"
Vreau sa precizez faptul ca legea este opozabila inclusiv presei si nu face referire si nici nu invoca ca exceptie aflarea persoanei intr-un spatiu public.
Ziaristul trebuie sa inteleaga ca nu este mai presus decat legea si ca trebuie sa respecte drepturile omului asa cum sunt ele respectate in toate tarile bazate pe democratie.
Vazand cele de mai sus este lesne de inteles de ce ziaristul trebuie sa ceara permisiunea persoanei pentru obtinerea unui interviu, indiferent unde se afla aceasta, in vederea obtinerii de informatii. Insistenta ziaristului, atunci cand persoana nu este de acord cu acordarea interviului, echivaleaza cu violarea intimitatii, a vieti particulare, a persoanei.
Nerespectarea prevederilor legale privind drepturile fundamentale ale omului ar trebui sanctionate pe langa raspunderea materiala si cu retragerea dreptului ziaristului de a mai profesa.

(postat pe forumul 9am.ro cu privire la cazul Basescu - jurnalista Antenei 3, 24.05.2007)

8. In domeniul jurnalisticii, editorii, proprietarii si ziaristii trebuie sa intretina relatii stranse. In acest scop trebuie sa se elaboreze statute pentru echipa editoriala pentru a se reglementa relatiile profesionale dintre ziaristi, editori si proprietari in cadrul presei, separat de obligatiile normale impuse de relatiile lor de munca. Aceste statute ar putea sa prevada infiintarea de consilii editoriale.

Comentati acest aliniat din Recomandarea 1215 din 1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la etica jurnalistica

• Comportamentul reporterilor in exteriorul si in interiorul redactiei va fi caracterizat de amabilitate, curtoazie, respect.
• Jurnalistul care descopera un eveniment, fara a fi delegate pt acesta, va anunta obligatoriu redactia - pe scretarul general de redactie, si nu va parasi locul inainte de sfarsitul acelui eveniment.
• Taieturile din articolele prea lungi sau eliminarea pasajelor incommode nu le opereaza decat autorii insisi. Seful de sectie, sacretarul general de redactie, redactorul sef poate sa respinga articolul, argumentand gestul, dar nu pot taia, modifica sau adauga vreun cuvant. Raspunderea in fata legii si a cititorului apartine integral reporterului. [2]

Acestea ar fi cateva dintre regulile interioare ale unei redactii. Daca acestea ar fi respectate relatia dintre reporteri, editori sau proprietarii ziarelor ar fi mult mai buna. Pentru o mai buna relatie si organizare in cadrul unei redactii nu ar trebui sa existe presiuni ale conducerii asupra jurnalistilor.

Este impropriu si daunator sa existe diferente autoritariste intre redactori, editori si patroni. In clipa in care reporterul priveste cu obedienta spre patron si are temerea ca isi va pierde locul de munca la orice capriciu al acestuia libertatea de exprimare devine un deziderat.

In aceste cazuri, democratia comunicarii este incalcata, in dispretul normelor, practicilor si uzantelor caracteristice lumii moderne. Aceste necesare principii si norme ale comportamentului informational trebuie specificate clar in proiectul publicistic si respectat pe tot parcursul realizarii

lui; si pe intreaga sa durata de aparitie.

Comitetul/Consiliul director, ca si oricare alte forme de conducere/coordonare au atributii de un fel special - de a armoniza constiinte, individualitati - in formare sau consacrate - si nu de a le supune unor interese, altele decat cele referitoare la dreptul de a informa si de a fi informat corect, onest. Aceleasi norme sunt valabile si cand este vorba de relatia dintre editori, patroni si ziaristi.

In cadrul acestor organizatii, editorii si ziaristii trebuie sa isi desfasoare activitatea impreuna, tinand seama de faptul ca respectul legitim fata de orientarea ideologica a editorilor sau a patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii in cazul stirilor si al onestitatii in cazul opiniilor. Este un element esential al respectarii dreptului fundamental la informatie.

9. Recomandarea 1215 din 1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind etica jurnalistica, prevede printre altele : "Organismele sau mecanismele de autoreglementare, asociatiile consumatorilor de presa si departamentele universitare competente pot publica in fiecare an cercetari efectuate a posteriori cu privire la corectitudinea informatiilor difuzate de catre presa, comparand sterile cu faptele reale. Acestea ar servi ca un barometru de credibilitate pe care cetatenii l-ar putea folosi ca pe un ghid al standardelor etice atinse de catre fiecare mijloc sau fiecare sectiune a presei, sau chiar de catre fiecare ziarist in mod individual. Masurile corectoare luate pot ajuta simultan si imbunatatirea modului in care se exercita profesiunea de jurnalist."

Realizati un posibil plan privind o cercetare a posteriori cu privire la corectitudinea unor informatii publicate in presa locala sau centrala.

Pasii urmati in desfasurarea cercetarii intreprinse :

1. Organizarea unui grup de maximum 10 jurnalisti care sa nu apartina nici unei ideologii politice sau sa fie de partea vreunui cotidian sau 10 analisti.
2. Intalnirea sub forma unei mese rotunde si stabilirea a ceea ce vrem sa cercetam.
3. Alegerea cotidianelor care vor urma    a fi analizate.
4. Impartirea sarcinilor.
5. Selectarea informatiilor.
6. Analizarea informatiilor care au fost selectate.
7. Compararea acestora cu subiectele reale.
8. Gruparea rezultatelor cercetarii.
9. Atentionarea cotidianelor care au lansat informatiile respective.
10. Publicarea cercetarii efectuate.

10. Cercetati presa locala si centrala si comentati modul in care au fost reflectate semnificatiile zilei de 3 mai, evenimentele dedicate ei, figuri de jurnalisti etc. Acorda jurnalistii atentia cuvenita acestei zile ? Si daca nu o fac ei cine ar trebui sa o faca ? Cum ?

Ziua Mondiala a Libertatii Presei - o zi amara pentru ziaristii romani

Uniunea Sindicala MediaSind considera, intr-un comunicat semnat de presedintele Cristi Godinac, ca "3 Mai-Ziua Mondiala a Libertatii Presei este o zi amara pentru jurnalistii romani". Astfel, potrivit liderului Media Sind, "atacurile clasei politice asupra presei s-au inmultit in ultima vreme in mod ingrijorator, luand diverse forme, de la deciziile Curtii Constitutionale privind reincriminarea insultei si calomniei, refuzul partidelor de a depolitiza cele doua institutii publice de radio si televiziune pana la intimidarea jurnalistilor prin arestari, dosare penale, chemari in judecata si agresiuni fizice. "De asemenea, in opinia US MediaSind, " desi are putere de lege pentru intreaga breasla, contractul colectiv de munca la nivel de ramura mass-media a devenit tabu, fiind calcat in picioare de majoritatea patronilor de media. Acestea sunt motivele pentru care prestigioase organizatii internationale aseaza Romania pe locul 90 in ceea ce priveste libertatea presei".

L.S.(Gandul)

De Ziua Presei
1 Mai 2007


Agentia de monitorizare a presei (AMP), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI) organizeaza reuniunea Conventiei Organizatiilor de Media (COM), prilejuita de Ziua mondiala a libertatii presei, pe 3 mai.

Tema Conferintei Internationale este transparentizarea surselor de finantare in media romaneasca, sub sloganul "Follow the money". De asemenea, studiul comparativ "Transparenta surselor de finantare" va fi lansat in cadrul conferintei, ce se va desfasura la Hotelul Residence, in zilele de 4 si 5 mai.

(Ziua)

In presa locala despre Ziua Mondiala a Libertatii Presei s-a scris in cotidianul Cuget Liber. Aici intalnim un articol amplu, mult mai amplu spre deosebire de celelalte cotidiane locale, unde nu s-a scris. Acest lucru nu face decat sa dezamageasca, mai ales ca, neoficial, presa este a patra putere in stat. Aceasta a fost tratata fara prea multa importanta. Ziaristii au scris putin despre ziua lor. Acest fapt nu ne poate duce decat la gandul ca jurnalismul dea stazi nu se mai face cu pasiune, ziaristii nu se mai dedica meseriei, daca nici macar despre aceasta zi importanta despre ei nu au scris. Prin aceasta, pentru ei practic, ziua libertatii presei nu exista. Sau poate ca pentru ei nu exista o libertate a presei si atunci de ce sa scrie despre ea ? Sau poate acest lucru e ca un fel de manifest al jurnalistilor vizavi de faptul ca nu exista o libertate a presei.

Daca acestia nu au scris atunci poate vor scrie viitorii jurnalisti, pentru ca in definitiv este o zi care merita sa fie sarbatorita si nu uitata. Cum ? Prin sesiuni de comunicare si proiecte cu privire la aceasta zi. Doar asa aceasta zi importanta pentru presa ar putea sa -si merite denumirea de "Ziua Mondiala a Libertatii Presei."

11. Referendum

Referendumul a fost un subiect amplu discutat in presa. Fiecare cotidian insa a privit si tratat acest subiect in felul lui, in functie de orientarea politica sau simple opinii cu privire la acest subiect.

Astfel ca Jurnalul National numeste acest eveniment Un referendum inutil, De-a alba-neagra cu legea :

Vineri dupa-amiaza, Traian Basescu si-a chemat la Cotroceni admiratoarele din presa pentru un exercitiu de erectie a personalitatii la vederea lacrimilor siroaie. Colivaresele sale dintotdeauna l-au bocit amarnic si, daca ar fi avut puterea de a razbi, l-ar fi spalat si pe picioare, in ipostaza de Marii Magdalene cu zbarci.

A fost un moment de telenovela absolut inutil. Pentru ca, dupa Referendumul de la 20 mai, Barbatul visurilor lor se va intoarce la Cotroceni!"

Basescu a fost numit "Cel mai iubit fiu al poporului roman", "Traian Basescu jumulit de prostia de a nu se fi tinut de cuvant", "Traian Basescu e un maestru al campaniilor electorale, ca toti populistii demagogi."

In Romania libera citim ca a fost un Referendum dupa reguli speciale, Referendum pentru "drumul lui Basescu", in Cotidianul PSD face legea referendumului, din Ziua aflam despre referendum un articol intitulat Manevre la drumul mare : "In prezent, scorul excelent obtinut de PD poate fi taxat ca rezultand pe un fond emotional si, in consecinta, ar putea fi volatil. Cu alte cuvinte, PD se poate dezumfla asa cum s-a umflat." (Editorial, Sorin Rosca Stanescu).

In Cotidianul aflam ca Basescu s-a becalizat : Dumnezeu a spus NU la Referendum :

"Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, in Catedrala Mitropolitana din Sibiu, dupa ce a participat la slujba de Rusalii, ca pe 19 mai "romanii au vrut ca regulile sa fie reasezate", informeaza NewsIn. "Foarte putini inteleg in viata noastra de zi cu zi ca, dincolo de vointa noastra, este vointa lui Dumnezeu. Poporul roman a exprimat vointa lui Dumnezeu pe 19 mai", a precizat seful statului. Basescu a precizat ca spera ca dupa acest moment "politicienii au inteles" si ca "vom incepe sa traim bine". "Va garantez ca ce s-a intamplat pe 19 mai a demonstrat ca viata mea nu mai este a mea, ci a dumneavoastra si trebuie sa va servesc ataa timp cat sunt pe pamant", a mai spus Basescu.
Presedintele a primit o medalie comemorativa si un certificat de onoare din partea Mitropolitului Ardealului, Inalt Prea Sfintia Sa Laurentiu Streza."

(28.04.2007)

In ceea ce priveste presa locala, aflam din cotidianul Cuget Liber cum anume sa votam "la sectia de votare, veti prezenta actul de identitate", "veti primi un buletin de vot si o stampila cu mentiunea VOTAT", "pentru a fi valabil, buletinul de vot trebuie sa aiba imprimat pe verso stampila de control a sectiei. Fara aceast semn, votul e nul", "daca ati gresit la aplicarea stampilei pe buletin, aveti dreptul sa cereti o singura data un alt buletin de vot"

In Telegraf, aflam ca Basescu isi da din nou arama pe fata, si ca "vocabularul sefului statului la adresa jurnalistilor s-a "imbogatit" cu inca un apelativ: 'Sinteti de o nesimtire incredibila' si ca Votul pentru Basescu nu rezolva situatia politica din Romania.

S-a scris mult, s-a tot vorbit despre referendum, unii au fost de accord, altii nu, ideea de baza este ca cetatenilor trebuia sa li se prezinte situatia exact asa cum este ea fara interpretari ale patronatelor presei sau pareri pro si contra. Trebuia sa fie prezentata realitatea, declaratiile oficialilor, situatia in timpul referendumului, toate acestea fara sa fie evidentiata atat de clar orientarea politica a directorilor de ziare.