Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Definiția profesiei de sociolog


Definiția profesiei de sociolog




Definiția profesiei de sociolog

Așa cum profesia de bucatar este ceea ce se invața in școlile profesionale de bucatari atestate legal, iar profesia de medic este ceea ce se invața in școlile profesionale de medicina atestate legal, profesia de sociolog este ceea ce se invața in școlile profesionale de sociologie atestate legal.




Ocupațiile sint cu totul altceva decit profesiile, și anume ceea ce facem efectiv la noi la serviciu și numim de obicei „loc de munca” sau „funcție”, in anumite situații „munca de ” (in locul punctelor trecindu-se numele unei profesii), iar in acest capitol „joburi, prestații și cariere”.

Daca nu distingem intre profesii și ocupații, orice discuție despre profesia de sociolog ramine o suma de aiureli mai mult sau mai puțin pompoase.

Pentru a ajunge sa-i controlați mai bine riscurile, este recomandabil sa va confruntați opțiunea pentru profesia de sociolog cu urmatoarele provocari:

- nu veniți la sociologie cu ideea ca veți ajunge in seraiul academic, adica in invațamintul superior sau in cercetare. Nu veți ajunge;

- numai unui anumit tip de profesii, și anume profesiilor ocupaționale, le corespunde o „munca de ”, bine delimitata și cunoscuta, de cele mai multe ori ingradita prin lege; in acest sens avem „munca de medic”, „munca de contabil”, „munca de jurist”, „munca de inginer constructor”, „munca de inginer zootehnist”. Celuilalt tip de profesii, și anume profesiilor academice, de exemplu, sociologiei, nu le corespunde nimic in mod special. Pe piața muncilor și a prestațiilor profesionale pe care le poate face bine, sociologul este in competiție cu titularii altor profesii academice. Simplu vorbind, nu exista o munca de sociolog, ci exista niște, și anume foarte multe, munci de sociolog – foarte diverse, evolutive, emergente, dinamice –, munci pentru care tu trebuie sa decizi ca sint „de sociolog” și, mai mult, pentru care trebuie sa te lupți cu titularii altor profesii academice ca sa ți le adjudeci, pe o piața deschisa a prestațiilor profesionale;

- competența profesionala a sociologului este aceea de a schimba persoane și, mai ales, entitați social-umane suprapersonale. Profesia de sociolog, adica ceea ce inveți in facultatea de sociologie, consta in competenta cognitiva, pragmatica si etica de a efectua schimbari ale entitatilor social-umane. La asta se pricep sociologii, și anume sa schimbe (sau sa mențina intr-o anumita stare, intre anumiți parametri) persoane și entitați formate din persoane. Dar, spre deosebire de absolvenții altor facultați social-umane, care se pricep sa faca anumite tipuri de schimbari, pe anumite entitați umane, competența de sociolog este o competenta generala. In principiu, sociologul poate face orice tip de schimbare, pe oricare tip de entitate social-umana, fiind in special buni la schimbarile inedite, complexe, riscante, invazive, cu mare incarcatura etica și cu responsabilitate mare. Pentru a face fața acestei misiuni excepțional de complexe și de responsabile, facultațile de sociologie sint facultați „teoretice”, cele mai „teoretice” dintre facultațile de profesii academice social-umane. Asta inseamna ca sociologia este o facultate „teoretica”: ea trebuie sa formeze o competența foarte sofisticata, generala, integratoare. Dupa terminarea facultații, sociologii se pot specializa pe anumite seturi de schimbari, dar facultatea de sociologie, namely licența in sociologie, produce o competența generala, „teoretica”;

- exista un decalaj de cunoaștere foarte dezavantajos pentru sociologi (ca de altfel pentru titularii tuturor profesiilor academice). Cind știu cite ceva despre profesia de sociolog, atit publicurile largi, cit și clienții potențiali ai prestațiilor sociologice știu dintr-o perspectiva foarte intirziata. Perspectiva din care, de exemplu, nu se vede diferența dintre profesiile academice și cele ocupaționale, toate profesiile fiind judecate și așteptate dupa regulile profesiilor ocupaționale. Din nefericire sint foarte mulți sociologii inșiși marcați de acest decalaj. Ei/ ele vor facultați de sociologie „practice” și garduri jurisdicționale in jurul a ceea li se pare ca ar fi, de drept, „munca de sociolog”, deci activitați profesionale rezervabile sociologilor in exclusivitate.



Profesia de sociolog este o platforma foarte versatila, in sensul in care expresia „platforma (versatila)” este folosita in logistica militara. De pilda, despre elicopterul Puma se spune ca este o platforma foarte versatila, adica poti face din el un vinator de tancuri foarte performant, dar, schimbind echiparile, poti sa faci un la fel de reușit transportor tactic de trupe, o ambulanta care scoate ranitii din linia intii, un stingator de incendii de padure, un salvator naval sau o macara pentru zone inaccesibile. Asa si cu profesia de sociolog – este o platforma foarte versatila, pe ea poți monta o mare diversitate de competențe de efectuare, cu ea poti aborda cu succes o mare varietate de joburi, prestatii si cariere. (Pentru cei/ cele care se straduiesc tot timpul sa ințeleaga altfel decit li se spune, precizez ca nu e vorba in special despre o varietate simultana, ci de una in special succesiva.)

Cum spune Asociatia Americana de Sociologie, cea mai veche si cea mai prestigioasa dintre organizatiile profesionale ale sociologilor, licenta in sociologie este „o baza valoroasa pentru abordarea unei diversitati de cariere” și genereaza pentru titularii ei „o (intreaga) lume de oportunitati”[1].



www.asanet.org/student/career/homepage.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie