Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
Cercetare - influenta pe care o are climatul familial si relatia dintre atitudinea fata de agresivitate si delincventa


Cercetare - influenta pe care o are climatul familial si relatia dintre atitudinea fata de agresivitate si delincventa


Cercetare - influenta pe care o are climatul familial si relatia dintre atitudinea fata de agresivitate si delincventa

OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII

1. Obiectivele cercetarii

Obiectivul general:

Cercetarea urmareste influenta mediului familial asupra delincventei juvenile. Masura in care carentele educative genereaza comportamente delincvente, in randul tinerilor.



Obiective specifice:

Testarea relatiei dintre abilitatile reduse de rezolvare a conflictelor interpersonale si comiterea actelor de delincventa.

Testarea relatiei dintre climatul familial nesuportiv, nefavorabil si comiterea actelor de delincventa.

Ipotezele cercetarii

Subiectii delincventi au abilitati reduse de rezolvare adaptativa a conflictelor interpersonale.

Climatul familial nesuportiv favorizeaza aparitia actelor de delincventa in randul tinerilor.

CAPITOLUL

METODOLOGIA CERCETARII

1. Subiectii

La cercetare au participat 99 de subiecti de sex masculin, cu varsta intre 14-18 ani cu media de varsta de 16,16, dintre care 49 de delincventi si 50 de nondelincventi. O parte dintre subiectii delincventi au fost testati de la Penitenciarul Targu Mures, iar o alta parte fiind fosti delincventi minori eliberati conditionat si au fost testati la Postul de Politie din Satu Mare, acestia formand lotul experimental.

Cei 50 de subiecti nondelincventi, care formeaza grupul de control, au fost selectati de la Colegiul National "Ioan Slavici" si de la Grupul Scolar Ardud- dintr-o comuna din judetul Satu Mare, unitate de invatamant din mediul rural. Subiectii provin atat din mediul urban, cat si din mediul rural.

Instrumentele utilizate

Ca instrumente de investigare s-au folosit:

A) Scala de masurare a perceptiei copiilor asupra climatului familial / Perceptions of Parents Scales (POPS).

Scala a fost creata de Grolnick, W.S., Deci. E.L. & Ryan, R.M. (1997), iar versiunea pentru copii a scalei POPS evidentiaza perceptia copiilor asupra gradului in care parintii lor le sustin autonomia si a gradului in care acestia se implica in viata copiilor lor. In acest sens implicarea se defineste prin disponibilitatea oferita de parinti copiilor, cunoasterea vietii sociale a acestora si preocuparea fata de problemele acestora.

Scala cuprinde 22 de itemi dintre care 11 sunt pentru mama si inca 11 itemi identici pentru tata. In urma scorurilor obtinute se vor forma cate sapte subscale pentru fiecare subiect in parte cate doua subscale pentru fiecare parinte si una comuna amandurora: una referitoare la suportul oferit de parinte legat de autonomia copilului, iar cealalta referitoare la implicarea parintelui in viata copilului (independent pentru mama si pentru tata). O alta subscala va cuprinde insumarea scorurilor obtinute la subscala "implicarea mamei"(IM) cu scorurile la "suportul autonomiei din partea mamei"(SAM) obtinandu-se subscala de "implicarea si suportul autonomiei din partea mamei" notata cu (M); tot asa se va proceda si pentru subscala a cincea doar ca se vor insuma scorurile de la subscala "implicarea tatalui"(IT) cu subscala "suportul autonomiei din partea tatalui"(SAT) obtinandu-se subscala de "implicarea tatalui si suportul autonomiei din partea tatalui"notata cu (T). Cea de a saptea subscala se va obtine prin insumarea subscalei "T" cu subscala "M" obtinandu-se subscala de "implicare si suportul autonomiei din partea parintilor" notata cu (P).

Notarea se face in felul urmator:

pentru itemii 1, 4, 7, 9, 10, 12, 15, 18, 20, 21 subiectul are de ales intre patru afirmatii notate cu literele a, b, c, d el trebuie sa inconjoare litera din dreptul fiecarui afirmatii, afirmatie care corespunde cel mai bine mamei sau tatalui subiectului. La acesti itemi daca subiectul va alege:

varianta a va primi 1 punct;

varianta b va primi 2 puncte;

varianta c va primi 3 puncte;

varianta d va primi 4 puncte;

pentru itemii 2, 3, 5, 6, 8, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 22 cotarea se va face invers. Astfel daca subiectul va alege:

varianta a va primi 4 puncte;

varianta b va primi 3 puncte;

varianta c va primi 2 puncte;

varianta d va primi 1 punct.

B Scala de evaluare a atitudinii fata de violenta /Attitude toward interpersonal peer violence (ATPV) dezvoltata de Slaby in 1989 si adaptata de Houston Community Demonstration Project in 199 Consistenta interna a scalei este de 75.

Scala contine 14 itemi si se adreseaza copiilor pana la 18 ani si masoara o atitudine pasiva sau violenta precum si cunostinte si abilitati in rezolvarea conflictelor pe cale non-violenta. Subiectilor li se cere sa specifice opiniile sau sentimentele lor privind actele de agresiune fizica (batai, loviri). Raspunsurile se coteaza pe o scala care ia valori de la 1 la 4 si masoara acordul sau dezacordul cu afirmatiile.

Cotarea pentru itemii 2, 4, 6, 7, 8, 10, 11, 13, 14 se va face in felul urmator; daca subiectul va alege varianta cu:

"acord total" atunci va primi 4 puncte;

"acord" atunci va primi 3 puncte;

"dezacord" atunci va primi 2 puncte;

"dezacord total" atunci va primi 1 punct.

Pentru itemii 1, 3, 5, 8, 9, 12 cotarea se va face invers, astfel ca daca subiectul va alege varianta cu:

"acord total" atunci va primi 1 punct;

"acord" atunci va primi 2 puncte;

"dezacord" atunci va primi 3 puncte;

"dezacord total" atunci va primi 4 puncte.

Scorul total se obtine din insumarea scorurilor la fiecare item, scorul minim obtinut putand fi 1, iar cel maxim 56. Scorurile mari indica un nivel ridicat al competentelor (cunostintelor si abilitatilor) in rezolvarea conflictelor pe cale non-violenta. De asemenea scorurile mici indicand abilitati si cunostinte reduse in rezolvarea conflictului pe cale non-violenta si rezolvarea acestora in maniera violenta.

1. Designul cercetarii

a) Subiectii delincventi obtin scoruri semnificativ mai mici la scala ATPV ("Scala de atitudine fata de violenta") comparativ cu subiectii nondelincventi la aceeasi scala.

Pentru verificarea primei ipoteze experimentale variabilele luate in calcul au fost urmatoarele:

Variabila independenta (VI) este delincventa, o variabila nominala sau clasificatorie, care are doua modalitati:

absenta

prezenta

Variabila dependenta (VD) este definita prin competenta sociala (cunostinte si abilitati) in rezolvarea conflictelor interpersonale in maniera adaptativa, operationalizata prin scorurile subiectilor la scala ATPV; modalitatile VD sunt:

mica (nu detin cunostinte si abilitati necesare in rezolvarea conflictelor interpersonale intr-o maniera adaptativa)

medie (in cele mai multe cazuri reusesc sa rezolve conflictul pe cale pasnica, dar exista si situatii in care recurg la violenta)

mare ( cunostinte si abilitati- la unii subiecti- de solutionare a conflictelor in maniera non-violenta)

Pentru aceasta ipoteza planul experimental este urmatorul: Plan factorial de baza, iar administrarea s-a facut intersubiecti.

Tabelul nr.1.

Schema planului experimental - ipoteza numarul 1

VI

Lot control

Lot experimental

VD

VD

VD

b) Exista diferente semnificative intre scorurile subiectilor delincventi si cei nondelincventi la scala POPS.

Pentru verificarea celei de-a doua ipoteze variabilele folosite au fost urmatoarele:

Variabila independenta (VI) este delincventa, de tip nominal care are doua modalitati:

- absenta

- prezenta

Variabila dependenta (VD) este climatul familial cu doua modalitati:

- suportiv (parinti care sustin activ autonomia copiilor lor, dar se si    

implica in viata acestora)

-nesuportiv (parintii care nu se implica in viata copiilor lor, dar si absenta

suportului autonomiei)

Ceea ce trebuie subliniat la aceasta scala este impartirea ei in sapte subscale, iar analiza climatului familial se va face pentru fiecare subscala in parte. Subscalele ce se desprind din scala POPS sunt :

IM (Implicarea mamei);

SAM (Suportul autonomiei din partea mamei);

M (Implicarea si suportul autonomiei din partea mamei)

IT (Implicarea tatalui);

SAT (Suportul autonomiei din partea tatalui);

T (Implicarea si suportul autonomiei din partea tatalui);

P (Implicarea si suportul autonomiei din partea parintilor);

Planul experimental, pentru cea de-a doua ipoteza, este unifactorial, cu administrare intersubiecti.

Tabelul nr.2

Schema planului experimental - ipoteza 2

VI

Lot control

Lot experimental

VD

VD

Procedura de cercetare

In prima etapa s-au administrat tuturor subiectilor, atat celor 49 de subiecti delincventi, cat si celor 50 de subiecti nondelincventi scala POPS (Grolnick, Ryan, Deci, 1997) si scala ATPV (Slaby 1989 si adaptata de Houston Community Demonstration Project, 1993). Timpul de administrare a scalei POPS, la delincventi a durat aproximativ 10 zile, durata sederii in penitenciar, intr-o zi de lucru, fiind limitata. In primele doua zile s-a lucrat cu 8 delincventi (patru in prima zi si patru in a doua zi) individual, acestia nestiind sa scrie si sa citeasca, fiind nevoita sa citesc fiecare item, iar in unele cazuri fiind necesar si explicarea lor. In urmatoarele zile s-a lucrat in grup cu urmatorii 32 de subiecti delincventi acestia stiau sa scrie si sa citeasca. La postul de politie din Satu Mare a fost un singur caz din 19, in care subiectul delincvent nu stia sa scrie si sa citeasca. Administrarea acelorasi teste a avut loc si pentru subiectii nondelincventi, elevi ai claselor a VIII-a de la Grupul Scolar Ardud, la ora de dirigentie, administrare ce s-a desfasurat in grup. Restul de subiecti nondelincventi au fost selectati din clasele a X-a si a XI-a de la Colegiul National "Ioan Slavici", desfasurate tot in grup in cadrul orelor de dirigentie. Testele utilizate au fost tip creion- hartie si s-au cotat raspunsurile la fiecare scala.

Scorurile mici obtinute la scala POPS insemnand la subscala P o slaba implicare a parintilor in viata si activitatile scolare sau extrascolare a copilului, dar si un slab suport al autonomiei atat din partea mamei cat si din partea tatalui. La subscala IM scorurile mici insemnand o implicare redusa a mamei in viata copilului, iar scorurile mici obtinute la subscala IT definesc o implicare redusa a tatalui in viata copilului. Scorurile mici obtinute de subiect la subscala SAM scot in evidenta suportul redus al autonomiei copilului din partea mamei, iar la subscala SAT, scorurile mici definesc suportul redus al autonomiei copilului din partea tatalui. La subscala a cincea M, scorurile mici desemneaza o implicare si un suport al autonomiei redus din partea mamei, la subscala urmatoare T interpretarea scorurilor mici se face in acelasi mod doar referitor la tata.

Interpretarea scorurilor mari la scala POPS se face tot pe subscale. Scoruri mari obtinute de subiect la subscala P desemneaza implicare activa si existenta suportului autonomiei copilului din partea parintilor s.a.m.d pentru toate subscalele urmatoare.

In ceea ce priveste scorurile obtinute la scala ATPV, scorurile mici definesc o persoana care nu are cunostinte, abilitati si aptitudini in rezolvarea conflictelor pe cale pasnica; iar scorurile mari desemneaza existenta de aptitudini, capacitati si cunostinte in rezolvarea conflictelor interpersonale pe cale pasnica, in sens adaptativ. Pe baza datelor obtinute s-au efectuat prelucrarile statistice, pe de o parte indicii descriptivi: medie, abatere standard, iar apoi indicii inferentiali: compararea mediilor si ANOVA de baza, prin utilizarea programului statistic SPSS.

CAPITOLUL

PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

1. Prezentarea rezultatelor

Indici descriptivi

Intr-o prima etapa se vor folosi indicii descriptivi utilizand programul de statistica SPSS: media si abaterea standard atat pentru scorurile scalei ATPV cat si pentru cele sapte subscale ale scalei POPS. Rezultatele indicilor vor fi prezentati in tabelele ce urmeaza.

Tabelul nr.1.

Indici descriptivi

HISTOGRAMELE

Figura nr.1 Distributia scorurilor la scala ATPV

Figura nr. Distributia scorurilor la scala POPS subscala IM

Figura nr. Distributia scorurilor la scala POPS subscala SAM

Figura nr.5. Distributia scorurilor la scala POPS subscala M

Figura nr.6. Distributia scorurilor la scala POPS subscala IT

Figura nr.7. Distributia scorurilor la scala POPS subscala SAT

Figura nr.8. Distributia scorurilor la scala POPS subscala T

Figura nr.9. Distributia scorurilor la scala POPS subscala P

Insusirile si aptitudinile psihice nu reprezinta in mod natural distributii normale.

In practica se incearca prin toate mijloacele "sa se normalizeze" curbele. Iregularitatile histogramei trebuie sa fie prea pronuntate pentru a fi luate in considerare. In felul acesta trec nesesizate fie suprapuneri de variabile, fie contopiri de grupuri eterogene in distributii usor bimodale.

Ceea ce putem afirma despre histogramele obtinute este faptul ca ele sunt relativ normale.

Interpretarea rezultatelor

A. Pentru verificarea primei ipoteze:

Hs- Subiectii delincventi obtin scoruri semnificativ mai mici la scala ATPV comparativ cu subiectii nondelincventi.

Ho- Nu exista diferente semnificative intre scorurile obtinute de delincventi comparativ cu subiectii nondelincventi la scala ATPV.

Datorita faptului ca histogramele au fost considerate ca fiind normale, iar scala folosita de noi pentru verificarea acestei ipoteze este de interval , vor fi folosite metodele parametrice. Avand un singur factor de variatie, VI (absenta sau prezenta delincventei) vom folosi ANOVA unifactorial, iar datele vor fi prezentate intr-un tabel pentru scala ATPV(vezi tabel ).

Tabelul nr.

ANOVA ATPV

Tabelul nr.

Extras din tabel Snedecor

n

n

In prima linie a tabelului 3 localizam numarul gradelor de libertate asociat numaratorului (n= k-1), iar in prima coloana reperam numarul gradelor de libertate asociat numitorului (n'=N-k). Prima valoare tabelara 3,69 corespunde pragului p=0,05 iar cea de a doua pragului p=0,01.

Elementul principal al ANOVE-i este testul F care indica diferentele intre mediile grupului. Aceasta ne indica daca mediile grupelor formate in urma variabilei independente difera semnificativ intre ele, adica nu se datoreaza intamplarii.

Se poate observa in urma analizei unifactoriale ANOVA la scala ATPV ca valoarea obtinuta de noi este F=90,50, iar la pragul de p=0,01 valoarea extrasa din tabelul Snedecor este de 6,96 , putem observa ca valoarea obtinuta de noi este cu mult mai mare decat 6,96 ceea ce inseamna ca diferentele sunt semnificative la pragul de p < 0,01; rezulta deci ca Ho (ipoteza nula) a egalitatii mediilor a fost infirmata, factorul de diferentiere avand deci efecte semnificative; se accepta astfel ipoteza specifica Hs. Probabilitatea de a gresi in acest caz , atunci cand respingem ipoteza nula este de 1%. Cu alte cuvinte putem afirma ca subiectii delincventi obtin scoruri semnificativ mai mici la scala ATPV decat subiectii nondelincventi la aceeasi scala. Acest lucru s-ar traduce astfel: subiectii nondelincventi detin cunostintele si abilitatile necesare in rezolvarea conflictelor interpersonale pe cale nonviolenta, pe cand subiectii delincventi au o atitudine pasiva sau violenta in rezolvarea conflictelor interpersonale.

Se constata astfel, un efect semnificativ al variabilei independente (prezenta sau absenta delincventei) asupra variabilei dependente (atitudinea fata de violenta).

B. Pentru verificarea celei de a doua ipoteze:

Hs-Exista diferente semnificative intre scorurile obtinute de subiectii delincventi si cei nondelincventi la scala POPS.

Ho-Nu exista diferente semnificative intre scorurile subiectilor delincventi la scala POPS si subiectii nondelincventi la aceiasi scala.

Pentru infirmarea ipotezei nule s-a recurs tot la ANOVA unifactorial. Datorita faptului ca scala de interval POPS sau "Scala de perceptie a climatului familial" se compune din sapte subscale si ANOVA va fi calculata pe toate subscalele ce compun scala POPS. Datele vor fi prezentate intr-un singur tabel deoarece exista o singura variabila independenta.

Tabelul nr.

ANOVA POPS

Analiza rezultatelor se va face incepand de la subscala P (Implicarea si suportul autonomiei din partea parintilor).

Astfel, la subscala P se poate observa din tabel ca F= 27,063, unde pragul p < 0,01, deoarece la pragul de 0,01 valoarea extrasa din tabelul Senedecor era de 6,96 ceea ce inseamna ca valoarea gasita de noi este mai mare rezultand diferente semnificative intre mediile celor doua grupuri, iar ipoteza nula sau a egalitatii mediilor dintre grupuri a fost infirmata si se accepta ipoteza specifica conform careia intre cele doua grupuri delincventi si nondelincventi exista diferente semnificative. Probabilitatea de a gresi in acest caz, atunci cand respingem ipoteza nula si acceptam ipoteza specifica este de 1%. Altfel spus, scorurile obtinute de delincventi sunt mai mici la aceasta subscala comparativ cu subiectii nondelincventi. Putem afirma ca parintii subiectilor nondelincventi se implica mai mult in viata si educatia copiilor lor si ca acestia sustin activ dezvoltarea autonomiei acestora comparativ cu parintii subiectilor delincventi.

Se constata un efect semnificativ al variabilei independente (prezenta sau absenta delincventei) asupra variabilei dependente (perceptia climatului familial).

Se va calcula in continuare ANOVA pentru subscala IM (Implicarea mamei). Din tabelul 5.4 putem observa ca valoarea obtinuta este F=5,256. Situand valoarea calculata in tabelul Senedecor, putem vedea ca prima valoare tabelara este 3,96, iar aceasta corespunde pragului de 0,05, iar cea de-a doua 6,96 pragului p=0,01. Valoarea calculata F este 5,256, este mai mica decat 6,96 si mai mare decat 3,96, deci se poate conchide ca diferentele sunt semnificative la pragul de p<0,05. Ipoteza nula a egalitatii mediilor este infirmata, factorul diferentiere avand deci efecte semnificative. Probabilitatea de a gresi in acest caz, atunci cand infirmam ipoteza nula este de 5%.

Traducand rezultatele obtinute putem afirma ca mamele subiectilor nondelincventi sunt mai implicate in viata si activitatile copiilor lor in comparatie cu mamele subiectilor delincventi.

Urmatorul pas ar fi calcularea ANOVE-i pentru subscala SAM (Suportul autonomiei din partea mamei). Din acelasi tabel prezentat mai sus putem observa ca F la aceasta subscala este de 22,71, valoare care este mai mare decat 6,96, valoarea extrasa din tabelul Senedecor la pragul de semnificatie p=0,01. Putem afirma ca diferentele sunt semnificative la un prag p<0,01, ceea ce inseamna ca ipoteza nula a egalitatii mediilor a fost infirmata, variabila independenta avand efecte semnificative asupra variabilei dependente. Scorurile mari obtinute de subiectii nondelincventi la aceasta subscala comparativ cu subiectii delincventi ne arata ca mamele celor dintai sustin dezvoltarea autonomiei copiior lor, comparativ cu mamele subiectilor delincventi.

La calcularea ANOVE-i pentru subscala M (Implicarea si suportul autonomiei din partea mamei) valoarea F obtinuta este de 22, iar valoarea corspunzatoare pragului p= 0,01 extrasa din tabelul Senedecor este 6,96. Valoarea lui F obtinuta in urma analizei unifactoriale la subscala M este mai mare decat 6,96 , deci se poate trage concluzia ca diferentele sunt semnificative la pragul de p< 0,01. Astfel, ipoteza nula este infirmata si acceptata ipoteza specifica conform careia exista diferente semnificative intre scorurile subiectilor delincventi la subscala M si subiectii nondelincventi. La aceasta subscala subiectii delincventi au obtinut scoruri mai mici decat subiectii nondelincventi ceea ce inseamna ca mamele subiectilor delincventi nu sunt atat de implicate in viata copilului lor si nici nu sustin dezvoltarea autonomiei acestuia , comparativ cu mamele subiectilor nondelincventi.

In continuare se va calcula ANOVA pentru subscalele referitoare la tata.

Prima subscala pentru care se va aplica ANOVA este IT (Implicarea tatalui). In tabel putem observa ca valoarea obtinuta e 0,65 care este mult mai mica decat valoarea din tabelul Senedecor 3,96 la pragul de p= 0,05 ceea ce inseamna ca nu exista diferente semnificaive intre media scorurilor obtinute de delincventi la aceasta subscala si media scorurilor obtinuta de nondelincventi la aceeasi subscala. Putem deci, afima ca ipoteza nula nu este infirmata. Cauzele care au determinat obtinerea acestor rezultate poate fi explicata prin importanta mai mare a implicarii mamei in viata copilului, comparativ cu cea a tatalui. Implicarea tatalui in viata copiilor delincventi, dar si nondelincventi pare a fi mai slaba si de aici rezulta inexistenta diferentelor in urma analizei unifactoriale.

In urma analizei unifactoriale la subscala SAT (Suportul autonomiei din partea tatalui), valoarea gasita prin calcul, adica 40,19 este mai mare decat valoarea 6,96 corespunzatoare pragului p=0,01, ceea ce inseamna ca diferentele sunt semnificative la pragul de p < 0,01 . Ipoteza nula a egalitatii mediilor este infirmata, factorul de diferentiere avand deci efecte semnificative. Altfel spus tatii subiectilor nondelincventi sustin in mai mare masura dezvoltarea autonomiei copiilor lor in rapor cu tatii subiectilor delincventi.

La subscala T (Implicarea si suportul autonomiei din partea tatalui) valoarea obtinuta in urma analizei este F=19,78, valoare care este mai mare decat valoarea care corespunde pragului de p= 0,01 adica 6,96. Putem deduce de aici ca exista diferente semnificative la pragul de p<0.01 ceea ce inseamna ca ipoteza nula a fost infirmata si acceptam ipoteza specifica. Putem afirma ca tatii subiectilor nondelincventi, desi valoarea obtinuta la subscala IT este nesemnificativa, per global acestia se implica si sustin dezvoltarea autonomiei copiilor lor intr-o mai mare masura decat tatii subiectilor delincventi.

CAPITOLUL

CONCLUZII SI IMPLICATII

Plecand de la ideea enuntata in introducere, ca orice program de preventie a delincventei juvenile trebuie sa porneasca de la stabilirea cauzelor, se poate considera ca lucrarea de fata a reusit sa puna in evidenta cel putin cateva cauze ale delincventei juvenile. Dupa cum rezulta din analiza datelor si rezultatelor cercetarii, toti cei doi factori luati in considerare (capacitatea de a rezolva conflictele interpersonale in maniera adaptativa si climatul familial) sunt determinanti in devierea minorului spre delincventa.

Cel mai concludent factor determinant, in acest sens, s-a dovedit a fi capacitatea , sau mai corect spus, incapacitatea minorului delincvent de a rezolva conflicte pe cale nonviolenta (ceea ce pe undeva este normal, daca tinem seama de adevarul faptului ca violenta nu poate genera altceva decat violenta, mai ales in mediul categoriilor marginale la care ne referim).

La fel de adevarat este ca asemenea aptitudini si cunostinte trebuie dobandite prin educatie, inca din copilarie, unde rolul primordial ii revine familiei in general si parintilor in mod special. Rolul acestora este de a pregati copiii pentru confruntarea cu obstacolele vietii, cladindu-le o rezistenta la frustrare si conflict, printr-un comportament adecvat, pentru a evita formarea si exacerbarea unor trebuinte egoiste, care in unele cazuri, declanseaza actiuni infractionale.

Lucrarea de fata reusesete sa demonstreze si rolul predictiv pe care il are climatul familial nesuportiv in delincventa. In urma analizei rezultatelor la scala POPS se poate concluziona ca parintii nondelincventilor sunt implicati activ in viata copiilor lor si sustin dezvoltarea autonomiei acestora, oferindu-le asadar un climat familial suportiv, favorabil dezvoltarii deprinderilor sociale. Pe de alta parte subiectii delincventi sunt lipsiti de un astfel de climat, astfel incat familia ofera, in acest caz, un exemplu negativ pentru minorii aflati inca in procesul de dezvoltare. Parintii acestora nu se implica in viata copiilor lor, lasandu-i in cea mai mare parte a timpului nesupravegheati, si nici nu sustin dezvoltarea autonomiei acestora. Ca urmare adaptarea si integrarea minorului in mediul social nu se realizeaza optim.

Avand in vedere cele mentionate anterior, putem afirma ca lucrarea de fata si-a atins obiectivele propuse.

Numeroase date de ancheta efectuate pe copiii delincventi demonstreaza faptul ca, in mare masura, comportamentul delincvential este determinat de dezorganizarea vietii de familie ca o consecinta a divortului. Iata cateva date oferite de lucrarea lui Norberto Galli in 1965. In urma unei anchete care a confruntat un grup de 297 minori delincventi cu un grup de 170 subiecti normali, s-au constatat urmatoarele: cazul separarii de parinti a fost intalnit la 22,8% din delincventi si numai 9,4 % din minorii normali; despartirea parintilor a fost intalnita la 42% din delincventi si la 5,8% din subiectii normali; imoralitatea mediului familial a fost descoperita la un procent de 58,5% minori delincventi si la 9,4% minori nondelincventi.

O contributie esentiala la elaborarea si fundamentarea preventiei au avut-o studiile intreprinse de sotii Sheldon & Eleanor Glueck in 1950 asupra identificarii din timp a tendintelor de delincventa a minorilor. Studiul reprezinta, in principal, o comparatie detaliata a 500 delincventi dintr-o institutie corectionala si 500 de nedelincventi, potriviti ca varsta, inteligenta generala, origine etnica si rezidenta in vecinatatile neprivilegiate. Rezultatele obtinute arata ca deosebirile dintre cele doua loturi sunt de cautat in relatiile socioafective din grupul familial.

Studiul de fata a operat cu un numar restrans de subiecti, numai de sex masculin, cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, fara a tine seama de mediul de provenienta (urban, rural).

Cunoscand factorii predictivi ai delincventei putem actiona asupra acestora in procesul de reeducare si resocializare. In cazul de fata, rezultatele au reliefat ca subiectii delincventi au abilitati reduse de rezolvare conflictelor interpersonale in maniera adaptativa. Astfel se poate impiedica pe viitor, recidiva acestor delincventi invatandu-i metode asertive si de autocontrol, precum si modele adaptative de a face fata stresului si situatiilor de criza.

Asa cum am mai mentionat, lucrarea a demonstrat ca un rol deosebit de important il joaca familia in achizitionarea deprinderilor sociale si stiind acest lucru se pot crea programe de preventie a delincventei juvenile actionand la nivelul familiilor predeviante.

In consecinta, lucrarea de fata poate fi continuata prin extinderea numarului de variabile folosite, la un lot mult mai numeros de subiecti, de ambele sexe. De asemenea poate fi luat in calcul mediul de provenienta, ca variabila, si influenta acestuia asupra delincventei in corelatie cu variabilele folosite in lucrarea de fata; ar fi interesant de luat in considerare ca variabila si factorul varsta in raport cu tipul de infractiune.

Cauzele delincventei juvenile sunt si vor ramane probleme de interes maxim si de permanenta actualitate pentru societatea umana.

ANEXA NR.1

Scorurile obtinute la teste (FINALA)

DN = 0 - nondelincvent; 1 - delincvent

ATPV = scorul la testul "Atitudine fata de agresivitate"

Scorurile la testul "Perceptia copiilor asupra climatului familial", cu subscalele

IM = implicarea mamei;

SAM = sauportul autonimiei din partea mamei

IT = implicarea tatalui;

SAT = suportul autonomiei din pertea tatalui;

M = implicarea si suportul autonomiei din partea mamei;

T = implicarea si suportul autonomiei din partea tatalui;

P = implicarea si suportul autonomiei din partea parintilor;

DN

ATPV

IM

SAM

IT

SAT

M

T

P







ANEXA NR.2

Testul ATPV

NUME . . . . . . . . . . .PRENUME . . . . . . . ..

VARSTA . . .

Mediul de provenienta: RURAL    URBAN

1. Daca as fugi de la locul unei batai as fi un las.

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

Cea mai buna cale de a opri o bataie, inainte sa inceapa, este de a rezolva problema care a cauzat-o;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

Oricine care nu vrea sa se bata, va fi agresat si mai mult pe viitor;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

Nu e nevoie sa ma bat deoarece am alte metode de a face fata furiei;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

5. Este OK sa lovesti pe cineva daca acesta a lovit primul;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

6. Daca prietenii mei vor sa mearga intr-un loc unde s-ar putea sa iasa cu bataie, imi este usor sa-i refuz;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

7. Cand faptele altora ma infurie pot, de obicei, sa fac fata fara sa ma bat;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

8. Daca un copil ma necajeste, de obicei nu pot sa-l opresc decat daca-l bat;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

9. Daca un copil din scoala ma loveste, mi-e mai usor sa ripostez in acelasi fel decat sa-l spun unui profesor sau altui adult;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

10. Daca imi doresc pot sa conving pe cineva sa nu se bata cu mine;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

11. Parintii mei s-ar supara pe mine daca m-as bate cu un alt elev indiferent de motiv;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

1 Daca un elev ma loveste familia mea este de acord sa raspund in acelasi fel;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

1 In general pot sa spun cand ceva ma irita sau ma enerveaza;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

1 Daca ceva ma irita sau ma enerveaza atunci fac lucruri care sa ma relaxeze;

dezacord total; dezacord; acord; acord total;

ANEXA NR. 3

Testul POPS

NUME . . . . . . . . . . PRENUME . . . . . . . ..

VARSTA . . . FATA/ BAIAT

Mediul de provenienta: RURAL/ URBAN

Suntem interesati sa aflam mai multe despre parintii dumneavoastra.Mai intai va vom intreba despre mama, iar apoi despre tata.

Fiecare numar este urmat de patru afirmatii, care descriu tipuri diferite de parinti.Cititi afirmatiile fiecarui numar si inconjurati litera in dreptul careia se gaseste afirmatia ce se potriveste cel mai bine mamei sau tatalui dumneavoastra.

a. Unele mame nu au niciodata suficient timp sa discute cu copiii lor.

b. Unele mame, de obicei nu au timp sa discute cu copiii lor.

c. Unele mame au uneori timp sa discute cu copiii lor.

d. Unele mame au intotdeauna timp sa discute cu copiii lor.

a. Unele mame intotdeauna explica copiilor cum ar trebui sa se comporte.

b. Unele mame uneori explica copiilor cum ar trebui sa se comporte.

c. Unele mame ii obliga, uneori pe copiii lor sa se poarte frumos deoarece ele sunt "sefa".

d. Unele mame ii obliga, intotdeauna pe copii lor sa se poarte frumos deoarece ele sunt "sefa".

a. Unele mame intotdeauna isi intreaba copiii ce au facut in ziua respectiva la scoala.

b. Unele mame de obicei isi intreaba copiii ce au facut in ziua respectiva la scoala.

c. Unele mame de obicei nu-si intreaba copiii ce au facut in ziua respectiva la scoala.

d. Unele mame niciodata nu-si intreaba copiii ce au facut in ziua respectiva la scoala.

a. Unele mame intotdeauna se supara foarte tare daca copiii lor nu fac imediat ceea ce li se spune.

b. Unele mame cateodata se supara foarte tare daca copiii lor nu fac imediat ceea ce li se spune.

c. Unele mame incearca uneori sa inteleaga de ce copiii lor nu fac imediat ceea ce li se spune.

d. Unele mame incearca intotdeauna sa inteleaga de ce copiii lor nu fac imediat ceea ce li se spune.

. a. Unele mame au intotdeauna timp sa vorbeasca cu copiii lor despre problemele cu care acestia se confrunta.

b. Unele mame au cateodata timp sa vorbeasca cu copiii lor despre problemele cu care acestia se confrunta.

c. Unele mame nu au intotdeauna timp sa vorbeasca cu copiii lor despre problemele cu care acestia se confrunta.

d. Unele mame nu au niciodata timp sa vorbeasca cu copiii lor despre problemele cu care acestia se confrunta.

. a. Unele mame nu-si pedepsesc niciodata copiii; ele discuta intotdeauna cu ei despre greselile pe care acestia le-au facut.

b. Unele mame nu-si pedepsesc copiii decat foarte rar; ele discuta, de obicei cu ei despre greselile pe care acestia le-au facut.

c. Unele mame isi pedepsesc de obicei copiii atunci cand acestia au gresit, fara a discuta cu ei foarte mult.

d. Unele mame isi pedepsesc intotdeauna copiii atunci cand acestia au gresit, fara a discuta cu ei.

. a. Unele mame le spun copiilor intotdeauna ce sa faca.

b. Unele mame le spun copiilor cateodata ce sa faca.

c. Unele mame ii lasa cateodata pe copii sa decida singuri ce sa faca.

d. Unele mame ii lasa intotdeauna pe copii sa decida singuri ce sa faca.

. a. Unele mame sunt intotdeauna de parere ca e normal ca copiii sa greseasca.

b. Unele mame sunt cateodata de parere ca e normal ca copiii sa greseasca.

c. Unele mame se supara uneori foarte tare daca copiii lor gresesc.

d. Unele mame se supara intotdeauna foarte tare daca copiii lor gresesc.

. a. Unele mame nu doresc sa stie cu ce se ocupa copii lor.

b. Unele mame nu doresc,de obicei, sa stie cu ce se ocupa copii lor.

c. Unele mame doresc, de obicei, sa stie cu ce se ocupa copii lor.

d. Unele mame doresc intotdeauna sa stie cu ce se ocupa copii lor.

. a. Unele mame se supara intotdeauna daca copiii lor nu se descurca bine la scoala.

b. Unele mame se supara uneori daca copiii lor nu se descurca bine la scoala.

c. Unele mame se supara foarte rar daca copiii lor nu se descurca bine la scoala.

d. Unele mame nu se supara niciodata daca copiii lor nu se descurca bine la scoala.

. a. Unele mame vorbesc intotdeauna cu profesorii despre cum se descurca copiii lor la scoala.

b. Unele mame vorbesc uneori cu profesorii despre cum se descurca copiii lor la scoala.

c. Unele mame nu vorbesc, de obicei, cu profesorii despre cum se descurca copiii lor la scoala.

d. Unele mame nu vorbesc niciodata cu profesorii despre cum se descurca copiii lor la scoala.

Acum, va rog ganditi-va la tatal dumneavoastra.Daca tatal dumneavoastra nu locuieste cu voi, ci un alt barbat, atunci referiti-va la acesta.

a. Unii tati nu au niciodata suficient timp pentru a discuta cu copiii lor.

b. Unii tati de obicei nu au suficient timp pentru a discuta cu copiii lor.

c. Unii tati au uneori suficient timp pentru a discuta cu copiii lor.

d. Unii tati au intotdeauna suficient timp pentru a discuta cu copiii lor.

a. Unii tati le explica copiilor intotdeauna despre modul in care acestia ar trebui sa se comporte.

b. Unii tati le explica copiilor uneori despre modul in care ar trebui sa se comporte.

c. Unii tati ii obliga uneori pe copii sa se comporte frumos deoarece ei sunt "seful".

d. Unii tati ii obliga intotdeauna pe copii sa se comporte frumos deoarece ei sunt "seful".

a. Unii tati isi intreaba intotdeauna copiii ce-au facut in ziua respectiva la scoala.

b. Unii tati isi intreaba de obicei copiii ce-au facut in ziua respectiva la scoala.

c. Unii tati nu-si intreaba de obicei copiii ce-au facut in ziua respectiva la scoala.

d. Unii tati nu-si intreaba niciodata copiii despre ce au facut in ziua respectiva la scoala.

. a. Unii tati intotdeauna se supaaa foarte tare daca copiii lor nu fac imediat ceea ce li se spune.

b. Unii tati cateodata se supara foarte tare daca copiii lor nu fac imediat ceea ce li se spune

c. Unii tati incearca cateodata sa inteleaga de ce copiii lor nu fac imediat ceea ce li se spune.

d. Unii tati incearca intotdeauna sa inteleaga de ce copiii lor nu fac imediat ceea ce li se spune.

. a. Unii tati au intotdeauna timp sa vorbeasca cu copiii lor despre problemele cu care acestia se confrunta.

b. Unii tati au cateodata timp sa vorbeasca cu copiii lor despre problemele cu care acestia se confrunta.

c. Unii tati nu au intotdeauna timp sa vorbeasca cu copiii lor despre problemele cu care acestia se confrunta.

d. Unii tati nu au niciodata timp sa vorbeasca cu copiii lor despre problemele cu care acestia se confrunta.

. a. Unii tati nu-si pedepsesc niciodata copiii; ei discuta intotdeauna cu acestia despre greselile pe care le-au facut.

b. Unii tati nu-si pedepsesc copiii decat foarte rar; ei discuta, de obicei cu acestia depre greselile pe care le-au facut.

c. Unii tati isi pedepsesc de obicei copiii atunci cand acestia au gresit, fara a discuta cu ei foarte mult pe aceasta tema.

d. Unii tati isi pedepsesc intotdeauna copiii atunci cand acestia gresesc, fara a discuta cu ei pe aceasta tema.

.a. Unii tati le spun copiilor intotdeauna ce sa faca.

b. Unii tati le spun copiilor cateodata ce sa faca.

c. Unii tati ii lasa cateodata pe copiii sa decida singuri ce sa faca.

d. Unii tati ii lasa intotdeauna pe copiiii sa decida singuri ce sa faca.

.a. Unii tati sunt intotdeauna de parere ca e normal ca copiii sa greseasca.

b. Unii tati sunt cateodata de parere ca e normal ca copiii sa greseasca.

c. Unii tati se supara uneori foarte tare daca copiii lor gresesc.

d. Unii tati se suparaa intotdeauna foarte tare daca copiii lor gresesc.

. a. Unii tati nu doresc sa stie cu ce se ocupa copii lor.

b. Unii tati, de obicei, nu dorec sa stie cu ce se ocupa copii lor.

c. Unii tati doresc uneori sa stie cu ce se ocupa copii lor.

d. Unii tati doresc intotdeauna sa stie cu ce se ocupa copii lor.

. a. Unii tati se supara intotdeauna daca copiii nu se descurca bine la scoala.

b. Unii tati se supara uneori daca copiii lor nu se descurca bine la scoala.

c. Unii tati se supara foarte rar daca copiii lor nu se descurca bine la scoala.

d. Unii tati nu se supara niciodata daca copiii lor nu se descurca bine la scoala.

a. Unii tati vorbesc intotdeauna cu profesorii despre cum se descurca copiii lor la scoala.

b. Unii tati vorbesc uneori cu profesorii despre cum se descurca copiii lor la scoala.

c. Unii tati nu vorbesc, de obicei, cu profesorii despre cum se descurca copiii lor la scoala.

d. Unii tati nu vorbesc niciodata cu profesorii despre cum se descurca copiii lor la scoala.

BIBLIOGRAFIE

Atkinson, R. L., Atkinson, R.C., Smith, E.E. & Bem, D.J. (2002). Introducere in Psihologie. Bucuresti: Ed. Tehnica

Banciu, P.D., Radulescu, M.S. & VOICU, M. (1987). Adolescentii si familia. Bucuresti: Ed. Stiintifica si Enciclopedica.

Berge, A. (1977). Profesiunea de parinte. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.

Bernstein, B.B. (1978). Studii de sociologia educatiei. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.

Bretherton, I. (1985) Attachament Theory: Retrospect and prospect. In monograps of the society for research in child development, 2o9, 3-35.

Bus, I. (1997). Psihologie judiciara. Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitara Clujeana.

Bus, I. (2005). Psihologie si infractionalitate. Cluj-Napoca:Ed. ASCR

Debesse, M. (1970) Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.

Debesse, M. (1986) Etapele Educatiei. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.

Erikson, E. H. (1963) Chilhood and society. New- York: Norton.

Erikson, E. H. (1968) Identity: youth and crisis. New- York: Norton.

Harlow, H. F. & Harlow, M.K. (1969) Determinants of infant behavior. London: vol. 4, Methuen.

Kohlberg, L. (1981 The philosophy of moral development: The nature and validity of moral stages. San Francisco: Harper and Row.

Kotelchuck, M. (1976). The role of father in child developmen. New-York: Wiley, 490- 497.

Petcu, M. (1999) Delincventa.Repere psihosociale. Cluj-Napoca: Ed. Dacia.

Piaget, J. (1980). Judecata morala la copil. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.

Popescu-Neveanu, P. (1978) Dictionar de psihologie. Bucuresti: Editura Albatros

Radu, I. (1993). Metodologie psihologica si analiza datelor. Cluj-Napoca: Ed. Sincron.

Radulescu, M.S. & Banciu, D. (1990). Introducere in sociologia delincventei juvenile. Bucuresti: Ed. Medicala.

Schiopu, U. & VERZA, E. (1981) Psihologia varstelor. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica.

VERZA, E. (1994). Psihologia varstelor. Bucuresti: Ed. Fundatiei HUMANITAS, 188- 189

Vincent, R. (1972) Cunoasterea copilului. Bucuresti:Ed. Didactica si Pedagogica.

2https://psychology.about.com/od/loveandattraction/ss/attachmentstyle.htm







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie






termeni
contact

adauga