Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Cele 4 grupe de scale populare ale sociologiei


Cele 4 grupe de scale populare ale sociologiei




Cele 4 grupe de scale populare ale sociologiei

I. Prima grupa cuprinde 7 scale, care evalueaza calitatile interpersonale ale individului: incredere in sine, echilibru, amitie si eficienta pe planul relatiilor sociale. Gruparea defineste si ceea ce la nivel comun se numeste inteligenta sociala. Ea se refera la dimensiunile personalitatii care intervin in afirmarea persoanei, imaginea de sine si adecvarea interpersonala.

Este formata din scalele: Dominanta – Do, Capacitate de statut – Cs, Sociabilitate – Sy, Prezenta sociala – Sp, Acceptare de sine – Sa, Independenta – In, Empatie - Em

1. Dominanta – Do (Dominance)

Scala a fost construita pentru a identifica persoane puternice si cu ascendent social, capabile sa aiba initiativa si sa exercite conducerea si evalueaza aspecte ale propensiunii de a conduce, persistenta si initiativa sociala.

Continuturile itemilor surprind: increderea si echilibrul; propensiunea de a conduce si asumare responsabilitatii; persuasivitatea sifluenta verbala; persistenta tenace alaturi de simtul datoriei; tendinta de a privi lucrurile in fata, de confruntare cu realitatea.




Scorurile inalte indica persoane active, sigure pe sine, persistente, care anticipeaza, insista, au incredere si independenta.

Scorurile joase indica opersoana retrasa, inhibata, cu un comportament banal, indiferenta, lenta in gandire si actiune, tacuta, neorganizata, cu tendinta de a evita situatiile de tensiune si decizie, nesigura.

2. Capacitate de statut – Cs (Capacity for status)

A fost construita prin utilizarea criteriului extern „statut” (nivelul venitului, educatiei, prestigiu social, putere, ambitie si incredere in sine), deci validarea a fost empirica. Scala evalueaza capacitatea personala pentru statut social, masurand calitati si atribute personale ce stau la baza acestei propensiuni si conduc spre statut social.

Continutul itemilor reflecta increderea in sine, echilibrul, sentimentul de siguranta, absenta temerilor sau anxietatilor, existenta unor interese literare sau artistice, gradul de „constiinta sociala”,precum si interesul de a participa la viata sociala a grupului.

Scorurile inalte descriu persoane ambitioase, active, eficiente, perspicace, ingenioase, multilaterale, ascendente, carieriste, eficiente in comunicare, care asi urmaresc scopurile personale si afirma un camp larg de interese.

Scorurile joase indica indivizi cu un comportament timid, apatic, conventional, relativ estompat, lent, cu gandire stereotipa, limitat in conceptii si interese, stangaci si penibil in situatii sociale cu care nu este familiarizat.

3. Socialibitate – Sy (Sociability)

Scala construita prin mtoda criteriului extern de validare (numarul de activitati extracuriculare la care participa studentul), diferentiaza intre oameni sociabili, cu un temperament exteriorizat, participativi si cei retrasi, care evita afisarea sociala.

Continutul manifest al itemilor face trimitere catre: placerea pentru interactiuni sociale, sentimentul de chilibru si incredere in sine in relatiile cu ceilalti, interese, culturale si intelectuale, toleranta fata de ceilalti asociata cu standarde stricte pentru sine.

Scorurile inalte indica un comportament participativ, intreprinzator, ingenios, un individ care se ataseaza usor, competitiv, mereu in primele randuri, fluent in gandire si original.

Scorurile sub medie indica un comportament greoi si conventional in societate, linistit, neangajat, sugestibil si influentabil de reactiile si opiniile altora.

4. Prezenta sociala – Sp (Social presence)

Scala este construita prin analiza rationala, folosind consistenta interna, pornind de la un set initial de 85 itemi legati de echilibrul social, verva si spontaneitatea comportamentului.

Continuturile itemilor vizeaza: placerea pentru interactiuni sociale, o incredere bine afirmata, spirit deschis, atitudini aerisite fata de regulile si prohibitiile sociale, paralel cu accentul pus pe indatorire, moderatie, conformism.

Scorurile inalte indica un comportament spontan, imaginativ, neformalist, rapid, cu o natura expresiva si creativa.

Scorurile joase caracterizeaza un individ precaut, moderat, rabdator, simplu, modest, oscilant, nesigur in decizii, cu o gandire necreativa.

5. Acceptare de sine – Sa (Self acceptance)

Scala este constuita prin analiza consistentei intene si vizeaza identificarea persoanelor care manifesta un simt confortabil si imperturbabil al valorii personale (manifestata activ sau pasiv in comportamentul social). Evalueaza aspecte legate de simtul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gandi si actiona independent.

Continuturile itemilor se refera la increderea in sine, o atitudine lipsita de rigiditate fata de prohibitiile sociale, valorizarea muncii perseverente (invers), atentia fata de sarcina de munca (invers), acceptarea candida a slabiciunilor umane.

Scorurile inalte definesc o persoana inteligenta, sincera sispirituala, pretentioasa, activa, centrata pe sine, insstenta, cu fluenta verbala, cu siguranta si incredere in sine.

Scorurile joase indica un comportament conservator, ordonat, de nadejde, linistit, comod si conventional, cu sentimente de culpabilitate si gata sa se autoblameze, pasiv in actiune si limitat ca interese.

6. Independenta – In (Independence)

Scala este destinata a evalua orientarea catre autonomia personala. A fost construita prin metoda empirica.

Continuturile itemilor Exista doua mari teme la care itemii din aceasta scala fac referire: 1. Siguranta de sine, resursele personale si sentimentul de competenta si 2. Distanta dintre sine si ceilalti in ceea ce priveste cererile conventionale sau regulile.

Scorurile inalte indica putere, capacitatea de rezilienta si un fel de tarie personala. Sunt persoane distante fata de ceilalti si care stau separat de grup. Au nevoie sa fie singuri si sa faca lucrurile singuri. Sunt persoane cu si de incredere, cu resurse, cu determinnare personala, intreprinzatoare, independente, individualiste (lupi singuratici), asertivi, ascendenti social, puternici, detasati si au tendinta de a fi dominanti in relatiile interpersonale.

Scorurile scazute indica persoane cu multe indoieli (legate de sine); sentimente de inadecvare personala; caracterizate prin slabiciune, reticenta, tacute, timide, nesatisfacute, usor de distras, cu toleranta scazuta la ambiguitate, care nu-si asuma (diferite aspecte ce tin de sine sau sarcini si responsabilitati), submisive; ingrijorate; cu sentimente de vinovatie; cu dificultati sociale, usor de stanjenit, dependente, precaute; cu tendinta de a evita conflictele interpersonale; cu tendinta de a urma pe ceilalti in luarea deciziilor; fara initiativa sifara incredere in sine; incearca sa-i multumeasca pe ceilalti; incearca sa evite dezaprobarea sociala.

7. Empatie – Em (Empathy)

Scala este destinata a masura empatia ca trasatura de personalitate, privita ca abilitate de a percepe si simti experientele celorlalti. A fost construita prin metoda empirica.

Scorurile inalte definesc persoane care se pun in pielea celorlalti (din punct de vedere psihologic) si astfel le inteleg modul in care simt. Sunt persoane competente, sigure pe sine, cu resurse, cu dorinta de a face lucrurile singuri cand e necesar, cu incredere, determinare clara, perceptive, intuitive, intreprinzatoare, individualiste, asertive, cu ascendenta sociala si fluenta verbala; cu o sfera larga de interese; forta personala; cu abilitati de lideri; pot face fata unor situatii complexe; sociabile, centrate spre exterior, spontane, vorbarete, in cautare de experiente; fac insighturi, au tact, vivace, inteligenti, percep nuantarile sociale.

Scorurile joase indica persoane lente in intelegerea sentimentelor celorlalti; ingrijorate; cu sentimente de inadecvare, slabiciune, reticente, disconfort in situatii de ambiguitate; usor de invins, fac fata dificil interviurilor, dependente, cu sentimente de inferioritate; cu dubii legate de sine; precauti in orice initiativa sau actiune cat de putin nesigura; nesociabile, rusinoase, tacute, rezervate, inhibate, fara spirit, posomorate; nu tolereaza ambiguitatea; sensibili la amenintarile pe care le percep; isi descriu tatii ca modele autoritare; sunt sceptici fata de intentiile celorlalti.

Exista o interactiune interesanta si semnificativa cu scala So. Scorurile scazute (impreuna) la aceste doua scale indica de obicei tendinta, riscul pentru abuzul de droguri.

II. A doua grupa cuprinde 7 scale, care evalueaza valorile interne si standardele asteptate de ceilalti, ceea ce s-ar putea numi management de sine: maturitate, autocontrol, responsabilitate. Grupa indica acele dimensiuni ale personalitatii care sunt implicate in optiunile valorice si maturitatea interrelationala a persoanei.

Este formata din scalele: Responsabilitate – Re, Conformism social – So, Autocontrol – Sc, Impresie buna – Gi, Comunalitate – Cm, Sanatate (Bunastare personala) – WB, Toleranta – To.

8. Responsabilitate – Re (Responsability)

Scala a fost derivata prin metoda empirica si identifica persoanele constiincioase, responsabile, care isi iau obligatiile in serios si in care se poate avea incredere. Sunt indivizi legati de reguli si ordine, care considera ca viata ar trebui guvernata de ratiune. Scala difera de So si Sc prin accentul pe gradul in care valorile si controlul sunt intelese si conceptualizate.

Continuturile manifeste ale itemilor vizeaza preocuparea pentru obligatiile sociale, civice si morale, accentul pe datorie si disciplina de sine, dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme speciale, afirmarea echilibrului si increderii in sine si ceilalti.

Un barbat cu scor inalt este descris ca fiind: capabil, constiincios, cumpatat, fidel, responsabil,serios, stabil,constant, temeinic. O femeie cu scoruri inalte apare ca: constiincioasa, discreta, intuitiva, metodica, fidela, cu tcat, responsabila, cumpatata.

Un barbat cu scor scazut este descris ca nepasator, turbulent, iresponsabil, comod, indiferent, face pe grozavul, risipitor. Femeia cu scor jos este perceputa ca: aroganta, neglijenta, nesentimentala, comoda, necuviincioasa, rebela, obositoare, sarcastica.

9. Conformism social (Socializare) – Sa (Socialisation)

Scala este conceputa pentru a evidentia gradul de maturitate sociala, integritate si corectitudine atins de individ, fiind construita prin metoda criteriului extern. Scala indica nivelul de maturitate sociala, integritatea morala, capacitatea de a judeca si respecta normele morale.

Continuturile manifeste se refera la aspecte care ilustreaza teoriile psihologice privind delincventa. Alti itemi se refera la sensibilitatea sociala si empatie ca opuse ignorarii sau desconsiderarii valorii personale, la optimism si incredere in sine in contrast cu sentimente de alienare, inferioritate, disperare, adaptarea familiala si scolara opuse vagabondajului si opozantei.





Barbatul cu scor inalt este perceput ca: adaptabil, eficient, onest, corect, organizat cumpatat, sincer, temeinic, sanatos, respectuos. O femeie cu scor inalt este descrisa prin adjective ca: precauta, lucida, organizata, metodica, rezonabila, autocontrolata, modesta, conservatoare, inteleapta.

Un barbat cu scor scazut este perceput ca: incapatanat,iresponsabil, certaret, ignorant, sarcastic, neconventional, defensiv, viclean. Femeia este perceputa ca: defensiva, nestatornica, neglijenta, nechibzuita, impulsiva, indiferenta, neinhibata, materialista, necontrolata.

10. Autocontrol – Sc (Self control)

Scala este construita prin metoda consistentei interne si masoara gradul de libertate a individului fata de impulsivitate si centrarea pe sine. Deosebire ade scala Re consta in faptul ca aceasta masoara gradul in care este inteles controlul iar alte dcale precum So, gradul in care persoana aproba si prezinta astfel de dispozitii spre autocontrol. Un alt aspect specific al scalei este faptul ca scorurile foarte inalte exprima in fapt situatia de control prea strans al impulsurilor si agresivitatii, ceea ce poate conduce la acumulari interne si descarcari bruste sau necontrolate chiar la incitari minore.

Continuturile itemilor indica o restrangere a manifestarilor irationale si in special a agresivitatii (ratiunea si logica sunt considerate ca cele mai adecvate solutii in situatii problematice), evitarea conduitelor antisociale sau agresive, existenta unor inhibitii sociale si chiar a unui grad de modestie care implica o tendinta spre autoanulare. Scala indica gradul si adecvarea autoreglarii si autocontrolului, dominarea impulsivitatii sicapacitatea de autodisciplinare.

Perceptia sociala descrie un barbat cu scor inalt ca: amabil, logic, sarguincios, precis, cumpatat, fidel, autocontrolat, critic, demn de incredere. Femeia cu scor inalt este perceputa ca: calma, modesta, conservatoare, gentila, moderata, rabdatoare, linistita, rezervata, autocontrolata.

Un barbat cu scor scazut este perceput ca: increzut, cusurgiu, nesocotit, incapatanat, impulsiv, infigaret, iritat, coleric, nerealist, individualist. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: agresiva, aroganta, emotiva, impulsiva, rebela, obositoare, sarcastica, colerica, neinhibata.

11. Impresie buna - Gi (Good impresion)

Scala are un scop dublu, la fel ca si Wb: identificarea disimularilor, pe de o parte, si a persoanelor capabile sa creeze o impresie favorabila, interesate de felul in care reactioneaza ceilalti fata de ele, pe de alta parte. Este construita prin metoda criteriului extern. Scopul ei principal este de a identifica persoanele car doresc sa faca impresie buna, preocupate de ceea ce gandesc altii despre ele si care fac ceea ce se asteapta altii. Este une dintre scalele implicate in validarea profilului.

Continuturile manifeste ale itemilor se refera la aprecieri asupra bunei functionari; la virtuti; negarea conduitei antisociale, a plangerilor si esecurilor personale; negarea tendintelor agresive, afirmarea increderii si sigurantei de sine cu aspecte de modestie; afirmarea stabilitatii si a capacitatii de a face fata adversitatii; axarea pe aspectele aprobate social; afirmarea capacitatii de a intretine relatii pozitive si a opiniei favorabile despre oameni.

Perceptia sociala descrie un barbat cu scor inalt ca: adaptabil, amabil, maleabil, binevoitor, rezonabil, tandru, cu tact, altruist, cald, prietenos. Femeia cu scor inalt este descrisa ca: moderata, calma, conservatoare, modesta, rabdatoare, impaciuitoare, increzatoare, nelinistita, intelegatoare.

Barbatul cu scor scazut este descris de perceptia sociala prin termeni ca: reclamagiu, cusurgiu, nemultumit, nesocotit, incapatanat, indiferent, sacaitor, pesimist, coleric. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: schimbatoare, cinica, franca, suparacioasa, pesimista, sarcastica, incapatanata, colerica, perspicace.

12. Comunalitatea - Cm (Comunality)

Este una dintre scalele de validare ale profilului individual, menita a detecta protocoalele in care s-a raspuns la intamplare. Ea indica de asemenea gradul in care reactiile si raspunsurile individului corespund unui model „comun” stabilit empiric.

Continuturile itemilor reflecta: o buna socializare; negarea tendintelor nevrotice; comportament si atitudini conventionale; conformism; optimism.

Barbatul cu scor inalt este descris prin termeni ca: prudent, constiincios, reflexiv, eficient, precis, organizat, practic, responsabil, temeinic, cumpatat. Femeia cu scor inalt este descrisa ca: lucida, de incredere, energica, vesela, practica, rationala, realista.

Barbatii cu scor sub medie sunt descrisi de ceilalti ca: atragator, neglijent, curajos, indraznet, uituc, comod, nesabuit, risipitor. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: apreciativa, artista, stangace, feminina, uituca, iertatoare, indiferenta, iresponsabila, nedemna de incredere, ne-conventionala.

13. Sanatate (buna – stare personala) – Wb (Well being)

Initial a fost numita scala de disimulare, in care a fost inversata cheia de cotare rezultand scala actuala. Scorurile ridicate reprezinta indivizi sanatosi si stenici iar cele joase indivizi cu o vitalitate diminuata, incapabili sa faca fata cerintelor vietii cotidiene. Scala diferentiaza indivizii care stimuleaza nevroza    de normali si de pacientii care raspund sincer, fiind si una dintre scalele de validare ale testului.

Continutul itemilor se refera la negarea unor simptome fizice si mentale, negarea oricaror probleme familiale majore, negarea conflictelor si preocuparilor sexuale, negarea unor stari de tensioune, anxietate, teama, afirmari ale independentei personale si sentimentului de suficienta de sine, afirmarea increderii in viitor.

Scorurile inalte definesc persoane energice, intreprinzatoare, alerte, ambitioase si multilaterale, productive, active, care acorda valoare muncii si depun efort pentru propria placere.

Scorurile scazute identifica un comportament fara ambitie, comod, stangaci, precaut, apatic si conventional, defensiv, cauta scuze, limitat in gandire si actiune.

14. Toleranta – To (Tolerance)

Scala identifica atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecati, deschise, care acepta pe ceilalti asa cum sunt.

Continuturile itemilor reflecta deschiderea si flexibilitatea opuse rigiditatii si dogmatismului; interesul pentru estetic si scopuri intelectuale; increderea ca opus suspiciunii si criticismului; negarea resentimentelor, a tendintelor mizantropice si ostilitatii fata de ceilalti; negarea anxietatii, izolarii alienarii; afirmarea echilibrului si sigurantei de sine.

Perceptia sociala descrie barbatul cu scor inalt ca: iertator, generos, binevoitor, independent, neformal, multumit, cumpatat, tandru, cu tact, altruist. Femeia cu scor inalt este perceputa ca: calma, eficienta, intuitiva, lenta, logica, matura, responsabila, autocontrolata, cu tact, increzatoare.

Un barbat cu scor scazut este descris de ceilalti ca: afectat, rece, orgolios, sacaitor, insensibil, superficial, multumit, plangaret, cusurgiu, egocentric. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: aroganta, autocrata, aspra, defensiva, banuitoare, nesentimentala, infantila, suparacioasa, obositoare, sarcastica.

III. A treia grupa cuprinde 3 scale, care evalueaza nevoia de realizare si atributele cognitive individuale, motivatii si stil de gandire: motivatie, tenacitate, perseverenta, capacitate de organizare. Evaluarea vizeaza mai ales nivelul motivational in sensul potentialului de realizare personala si al focalizarii pe valorile intelectuale.

Este formata din scalele: Realizare prin conformism – Ac, Realizare prin independenta – Ai, Eficienta intelectuala – Ie.

15. realizare prin conformism – Ac (Achievement via conformance)

Este o scala motivationala si atitudinala, reflectand variabilele implicate in realizarea academica de nivele inalte. Termenul de conformism se refera la o astfel de orientare, de canalizare a trebuintei de realizare personala si nu la ceea ce se intelege prin termen in limbajul curent, ca o stereotipie neproductiva. Scala a fost construita prin metoda empirica (criteriu extern). Scopul scalei este de a reliefa acei factori de interes si motivatie care faciliteaza realizarea in orice cadru unde asemanarea cu modelul sau supunerea fata de anumite obiceiuri reprezinta comportamente pozitive.

Continuturile manifeste ale itemilor reflecta hotararea si placerea pentru a se pregati si a avea eficienta in invatare; sentimentul de vitalitate si eficienta in genere; acceptarea regulilor si cerintelor si refuzul frivolitatii si a comportamentului nonconformist; temperarea si increderea in propriile capacitati; autoaprecierea privind modul planificat si muncitor de a se implica in viata.

Scorurile inalte prezinta o persoana capabila, cooperanta, eficienta, organizata, responsabila, ferma, sincera, persistenta si muncitoare, care apreciaza activitatea si realizarea intelectuala.

Scorurile joase prezinta o persoana vulgara, incapatanata, distanta, dificila, primejdioasa, infumurata, care sedescurajeaza usor sub stresul presiunilor si conformismului, pesimista in privinta viitorului profesional.

16. Realizarea prin independenta – Ai (Achievement via independence)



Scala este destibata sa masoare interesul subiectilor pentru acele situatii in care se cere independenta in gandire, creativitate, valorizarea potentialului propriu. Cu ajutorul ei pot fi identificati acele aspecte ale interesului si motivatiei care faciliteaza realizarea in orice cadru unde autonomia si independenta sunt comportamente pozitive, inclusiv in pregptirea academica.

Continuturile manifeste ale itemulor indica: toleranta crescuta pentru ambiguitate si refuzul unor atitudini dogmatice sau autoritare; refuzul unor reactii conventionale chiar daca este vorba de a sustine o opinie nepopulara si controversata; placerea pentru activitati independente, chiar daca nu sunt necesare din punct de vedere utilitar; afirmarea unei gandiri pozitive fata de altii; afirmarea unui nivel de adaptare manifest in prezent; afirmarea unor valori morale bine dezvoltate.

Scorurile inalte definesc o persoana matura, eficace, puternica, dominanta, pretentioasa si precauta, independenta si sigura pe sine, cu abilitate intelectuala si discernamant.

Scorurile scazute indica un comportament inhibat, anxios, prudent, nemultumit, marginit si suspicios, umil si supus fata de autoritati, lipsit de capacitati introspective si de intelegerea de sine.

17. Eficienta intelectuala – Ie (Intelectual efficiency)

Scala a fost construita tot in paradigma motivationala si nu priveste capacitatea de a rezolva probleme, fie si intelectuale. Ea indica interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice si totodata gradul de eficienta personala si intelectuala la care a ajuns individul.

Continuturile manifeste ale itemilor se refera la aspecte legate de: capacitatea de aface fata unor situatii de indeterminare si ambiguitate; sentimentul adecvarii si eficientei personale; interesul pentru activitati de cercetare; placerea de a face planuri si de a le realiza; importanta pe care o acorda persoana problemelor intelectuale si de cunoastere; un comportament flexibil, relativ instabil si mai putin organizat.

Scorurile inalte indica persoane eficiente, cu o gandire clara, capabile,inteligente, progresiste, ordonate, meticuloase si ingenioase, mereu in alerta si bine informate, care acorda importanta pentru paroblemele intelectuale si de cunoastere.

Scorurile sub medie prezinta o persoana prudenta, confuza, comoda, defensivasuperficiala si fara ambitie, cu o gandire conventionala si stereotipa, lipsita de directionare si disciplina de sine.

Pentru varianta CPI 260 (2002), grupa a treia de scale reuneste scalele: Ac – realizare prin conformism, Ai – Realizare prin independenta si Cf – Fluenta conceptuala.

Cea de-a treia scala a celei de-a treia grupe poarta numele de Fluenta conceptuala – Cf

Scorurile inalte definesc o persoana: confortabil si increzator in a trata chestiuni intelectuale si conceptuale, cu fluenta verbala, se gandeste inainte dea intreprinde ceva

Scorurile joase definesc o persoana: orientata catre activitate, cu preferinta catre chestiuni tangibile mai degraba decat pentru concepte si abstractizari, cu incredere redusa in propriile capacitati, cu interese limitate.

IV. A patra grupa cuprinde 3 scale, care evalueaza unele caracteristice personale definite prin aspecte precum: capacitate de adaptare, sensibilitate. Gruparea face trimitere catre unele modalitati intelectuale care modeleaza un stil personal.

Este formata din scalele: Intuitie psihologica – Py, Flexibilitate – Fx, Feminitate / Masculinitate – F/M

18. Inclinatie psihologica - Py (Psychological mindedness)

Scala masoara gradul in care individul se implica si este sensibil la necesitatile interne, la cauzele acestora si la experientele semenilor.

Continutul manifest al itemilor reflecta: capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea tenace pe problema; capacitatea de a tolera ambiguitatea si dezordinea; disponibilitatea pentru munca in genere si pentru cea de cercetare in special; sacrificiul recompensei imediate pentru ambitiile sau reusitele de termen lung; intersul pentru aspectele practice; un mod deschis de a fi, atitudini, deschise, liberale, neconventionale.

Scorurile inalte la aceasta scala indica o persoana atenta, spontana rapida, receptiva, vorbareata, ingenioasa, flexibila, cu o buna fluenta verbala si ascendenta sociala, nesupusa regulilor, restrictiilor si constrangerilor.

Scorurile scazute indica persoane apatice, pasnice, serioase, prudente, modeste, cu un tempo linistit, precaute, conformiste si conventionale.

19. Flexibilitate – Fx (Flexibility)

Scala a fost construita aentru a identifica persoanele flxibile, adaptabile, capabile de schimbare in gandire, conduita, temperament. Ea indica gradul de flexibilitate si adaptabilitate al gandirii si comportamentului unei persoane.

Continuturile manifeste ale itemilor se refera la: refuzul unor atitudini dogmatice sau autoritare; toleranta inalta pentru nesiguranta si ambiguitate; relativa instabilitate; lipsa de ordine; un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale si prescriptiile etice.

Scorurile inalte definesc o persoana introspectiva, neformala, aventuroasa, cu incredere in sine, cu simtul umorului, nesupusa, idealista, egoista, srcastica si cinica, cu concentrare inalta pe amuzamentul si placerea personala.

Scorul sub medie descrie o ersoana precauta, prudenta, nelinistita, harnica, cenzurata, politicoasa, metodica, rigida, formala si pedanta in gandire, cu respect fata de autoritate si traditie.

20. Feminitate Fe (Femininity / masculinity)

Scala a fost construita prin metoda empirica (criteriul extern) si evalueaza – spre deosebire de scala similara din MMPI – interesele, respectiv feminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului. Scala este legata de aprecierea masculinitatii sau feminitatii intereselor subiectului, scorurile inalte indicand interese mai mult feminine iar cele joase interese mai mult masculine.

Continutul manifest al itemilor face referire la: preferinta pentru roluri conventional feminine (fata de cele masculine); emotivitatea si sensibilitatea interpersonala; propria modestie, retinere si lipsa impulsivitatii; interesul mai scazut fata de politica, afaceri, realizari sociale.

Scorurile inalte prezinta o persoana apreciativa, calma, de sprijin, blanda, temperata, perseverenta, sincera, care respecta si accepta semenii, care se comporta intr-un mod cinstit si simpatic.

Scorurile scazute idica o persoana expeditiva, incapatanata, ambitioasa, masculina, activa, robusta, framantata, masluitoare si oportunista in relatiile cu semenii, deschisa si directa in gandire si actiune, nerabdatoare la intarziere, indecizii si reflexie.



Pentru CPI 260 (2002), cea de-a patra grupa reuneste scalele: Perspicacitate – Is, Flexibilitate – Fx si Senzitivitate – Sn.

Perspicacitate – Is

Scorurile inalte definesc un individ: cu patrundere psihologica si analitica asupra oamenilor si motivatiilor acestora, isi formeaza repede impresii, nu se manifesta intotdeauna cald si empatic.

Scorurile joase definesc un individ: cu dificultati in a prezice cum se vor simti sau cum vor reactiona ceilalti, nu foarte interesat in dinamica comportamentului, se uita mai mult la ce fac oamenii decat la ceea ce gandesc.

Senzitivitate – Sn

Scorurile inalte definesc un individ: sensibil la sentimentele altora, tinde sa interpreteze evenimentele dintr-o perspectiva personala, se simte adesea vulnerabil, are mare nevoie de afiliere.

Scorurile joase definesc un individ: incapatanat, orientat catre actiune, oarecum insensibil la sentimentele altora, agresiv.

Scale vectoriale (modelul cuboid)

Exista 3 scale vectoriale, care configureaza 4 stiluri de viata / tipologii umane. Aceste scale

se bazeaza pe un model cuboid asupra personalitatii umane, elaborat de Gough in 1987.

Cei 3 vectori

Una dintre analizele factoriale de baza care s-au operat asupra CPI (Gough), a pus in evidenta un model cuboid constand in 3 vectori.

Vectorul 1 Prima dimesiune se refera la extraversie, ascendenta sociala si asigurare de sine (self-assurance).

Vectorul 2 Cel de-al doilea vector reprezinta gradul in care individul raspunde si adera la normele sociale (numit de Gough Norm favoring / Norm questioning).

Vectorul 3 Cel de-al treilea vector evalueaza gradul in care persoana si-a realizat sau integrat propriul tip de baza (de personalitate).

Cele 4 tipuri

Gough a numit aceste tipuri de bza cu litere din alfabetul grec vechi: Alfa, Beta, Gama si Delta si a folosit un sistem de scorare in 7 trepte pentru vectorul 3 (1 – foarte scazut, 2 – mult sub medie, 3 – sub medie, 4 – mediu, 5 – peste medie, 6 – mult peste medie, 7 – foarte inalt) pentru a specifica taria relativa cu care se manifesta fiecare tip in personalitatea si interactiunile persoanei. Deci, un scor 7 la Alfa reprezinta un tip alfa pe deplin realizat. Gough a determinat faptul ca aceste 4 tipuri sunt relativ egal distribuite in populatia generala.

Tipul Alfa – Stilul de viata bazat pe implementare

Combina aderenta la norme cu o orientare catre exterior in ceea ce priveste relatiile interpersonale si este considerat un stil foarte managerial. Sunt oameni de baza in majoritatea organizatiilor si au un stil de interactiune participativ. Sunt focaslizati pe sarcini si productivi. Sunt vazuti de ceilalti ca    fiind puternici, ambitiosi, asertivi, extraverti si orientati catre actiune. Ca manageri, ei sunt centrati pe atingerea scopurilor orgamnizationale, respectarea termenelor limita si sunt vazuti ca fiind influenti.

La scorurile foarte inalte intalnim lideri carismatici.

La scorurile foarte joase intalnim persoane manipulative si centrate pe sine (intolerante fata de persoanele care nu sunt in acord cu ei, autoritari, punitivi si preocupati doar de atingerea propriilor scopuri).

Tipul beta – Stilul de viata suportiv

Combina acceptarea normelor cu o orientare mmai degraba introverta fata de lume. Sunt persoane percepute ca fiind lente, responsabile, stabile, dependente, moderate, pricepute si predicitbile. Sunt cei care pastreaza normele si valorile intr-un grup. Ca manageri, ei sunt centrati tot pe realizarea scopurilor organizationale, numai ca intr-un mod mai lent si mai asezat. Sunt persoane care au nevoie sa le fie trasate directii de catre manageri si sunt buni in roluri executive.

La scorurile foarte inalte sunt modele din care te poti inspira in legatura cu proprietatea si bunatatea si de asemenea modele parentale.

La scorurile foarte joase sunt persoane foarte precaute, rigide, caracterizate printr-un conformism temator.

Tipul Gama – Stilul de viata inovator

Combina evaluarea (respingerea) normelor cu o orientare extraverta. Sunt vizionari, poate acei lideri strtategici ce pot schimba orientarea unei organizatii. Contesta si pun sub semnul intrebarii status-quo(urile). Ca manageri, pun sub semnul intrebarii misiunea si scopurile organizationale, prefera sa schimbe directivele organizationale si sunt orientati catre inovatie. Sunt perceputi ca inovativi, inteligenti si aventurosi.

La scorurile foarte inalte sunt creativi, vizionari, imaginativi, inovativi.

La scorurile foarte scazute sunt rebeli, impulsivi, intoleranti, autoindulgenti si disruptivi.

Tipul Delta – Stilul de viata vizionar

Combina indoiala legata de norme cu o orientare detasata si introverta. Sunt persoane reflexive, detasate de mediu, preocupate si perceptive si au tendinta de a fi experti tehnici sau stiintifici. Ca manageri tind sa lucreze cel mai bine in colective mici sau organizatii mici in care pot fi cumva independenti.

La scorurile foarte inalte gasim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau vizionare.

La scorurile foarte scazute persoane rezervate, conflictuale, bulversate si fragmentate. La extrema de jos a sorurilor putem vorbi de fragmentare si dezorganizare la nivelul personalitatii. Astfel de scoruri obtin pacientii psihiatrici cronici.

Scale speciale (masuri legate de munca)

Sunt aceleasi 6 scale atat pentru CPI 434 (1996), cat si pentru CPI 260 (2002).

1. Potential managerial – Mp

2. Orientare catre munca – Wo

3. Temperament creativ – Ct

4. Leadership – Lt

5. Amicabilitate – Ami

6. Orientare spre aplicarea legii – Leo

La varianta romaneasca apar suplimentar scalele

7. Ostilitate – Hos

8. Luptator – Fght








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie