Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Sociologie


Index » educatie » » psihologie » Sociologie
» Ce este teoria populara despre profesii


Ce este teoria populara despre profesii




Ce este teoria populara despre profesii

Mai intii e de evidentiat existenta unei stiinte cu acte in regula despre profesii, intimplator una dintre ramurile sociologiei ca stiinta, si anume sociologia profesiilor[1].




Ca manifestari stiintifice reprezentative mai recente in domeniu, notam a sasea conferinta a Asociatiei Europene de Sociologie (ESA) – Murcia, septembrie 2003, cu sectiunea de sociologie a profesiilor sustinuta de reteaua RN 15 Sociology of Professions a ESA[2] Au fost prezentate in total saizeci de comunicari, cu autori din cinsprezece tari. Aceeasi Retea de cercetare 15 a ESA a organizat un atelier interim la Bremen (Germania) in primavara lui 2006 si sectiunea de sociologie a profesiilor din cadrul celei de-a opta conferinte a ESA care a vut loc la Glasgow (Scotia), in septembrie 2007.

Si Asociatia Internationala de Sociologie[3] are, din 1992, o retea de cercetare in sociologia profesiilor (RC52 – Research Committee on Sociology of Professional Groups), comitet care si-a tinut cea mai recenta conferinta – a cincea, interim – in februarie 2008, la Oslo (Norvegia), cu tema Challenges to professionalism: Limits and benefits of the professional model

Sociologia profesiilor este acompaniata de etica profesiilor si profesionalismului, activa atit ca teorie generala, cit si ca deontologii sectoriale. Se vorbeste si despre o antropologie a profesiilor, iar psihologia, desi nu emite, din cite stiu, pretentii de generalizare la nivelul unei psihologii a profesiilor, are contributii de neinlocuit la succesul direct si practic in foarte multe domenii profesionale. Nu sint de ignorat dezvoltarile relative la profesii si profesionalism din stiintele economice si din cele juridice. Dezvoltari interesante avem si in Public Relations, referitoare de exemplu la PR-ul de cariera sau la solutiile prin care putem face o buna impresie asupra publicurilor importante pentru succesul nostru profesional.

Ceea ce face jocurile in materie de profesii, profesionalism, profesionalizare nu este insa sociologia profesiilor si nici vreo alta disciplina stiintifica sau filosofica, ci teoria populara despre profesii, profesionalism, profesionalizare.

Nu este singurul domeniu in care strategiile si politicile, filosofia manageriala, suporturile cognitive ale deciziilor, conversatiile curente ale celor care decid, conversatiile curente ale celor care lucreaza sint asigurate de teoria populara si nu de teoriile stiintifice sau filosofice. Mai mult, in orice domeniu si pentru majoritatea activitatilor de zi cu zi, aceasta este situatia normala.

Paradigma care naste si cultiva conceptul de teorie populara nu autorizeaza situari epistemologice (neo)pozitiviste Teorie populara” nu este un nume mai smecher pentru „cunoastere comuna” asa cum apare aceasta expresie in cunoscuta supozitie „cunoastere comuna versus cunoastere stiintifica”. (Motiv pentru care pentru termenul englezesc, originar, de folk theory, prefer echivalarea „teorie populara” si nu „teorie folclorica”, care pe romaneste capteaza inevitabile nuante peiorative.)

Conceptul de teorie populara este o creatie autoreflexiva, civica si integratoare specifica sociologiilor mai din zilele noastre. El defineste seturile (modalitațile) de cunoastere cu care o anumita entitate umana – persoana, grup, organizatie, comunitate, societate – isi gestioneaza problemele. In acest sens avem spre exemplu o sociologie populara (inclusiv una a profesiilor), o psihologie populara, o contabilitate populara, o geografie populara, o meteorologie populara, o termodinamica populara, o astronomie populara, ba chiar si o fizica nucleara populara, o biologie genetica populara sau o teorie populara a literaturii. Totodata, teoriile populare despre acelasi domeniu pot prezenta diferente absolut remarcabile de la o entitate umana la alta, sens in care, de exemplu, se poate vorbi despre psihologia (populara a) poporului roman, adica ce crede si vorbeste poporul roman despre firea omeneasca, distincta de psihologia (la fel de populara a) poporului, proverbial de la Cioran incoace, paraguayan.

Conceptul de teorie populara se invecineaza cu cel de constiinta sociala din teoria marxista a formatiunii social-istorice, respectiv cu constiinta practica si monitorizarea reflexiva propuse de A. Giddens.



O problema interesanta si importanta este felul in care continuturile teoriei populare despre un anumit domeniu interactioneaza cu teoria stiintifica/ teoriile stiintifice despre domeniul respectiv. Denumirea de teorie nu este intimplatoare si, cu atit mai putin, nu este o caricaturizare. Intre altele, ea semnaleaza capacitatea teoriei populare de a metaboliza teorie stiintifica. Chiar daca nu stim inca prea bine cum se produce asta, avem probe sigure ca se produce. De exemplu, asa-numitul efect Floyd Mann, care denumeste cresterea gradului de maturitate pe care o inregistreaza orice entitate umana dupa ce i se comunica rezultatele vreunei cercetari stiintifice (social-umane) efectuate asupra sa, indiferent de subiectul cercetarii.

Intr-o perspectiva mai putin optimista, am putea eventual spune ca teoriile stiintifice intervin la concurenta cu teoriile populare, si anume din pozitii inferioare. Aceasta deoarece, intre altele, de pe pozitii folclorice toata lumea da lectii la toata lumea, dar nimeni nu primeste lectii de la nimeni. Insa chiar si intr-o astfel de perspectiva putem pastra ceva sperante. Daca ne uitam in istorie, vedem ca aproape oricarei infiltratii de teorie stiintifica in suporturile de cunoastere ale deciziilor si in dezbaterea publica ii succed oaresce ameliorari. Este cumva ca la reumatism: infiltratiile nu vindeca, dar deblocheaza articulatiile si mai alina din dureri.



Pentru ilustrarea conveerului de teme pe care ea il abordeaza, iata o selectie – cronologica, dar altfel destul de aleatoare – de titluri de dupa prima aparitie editoriala a domeniului (probabil lucrarea lui A. M. Carr-Saunders, Professions: their organisation and place in society, din 1928): CARR-SAUNDERS, A. M., WILSON, P. A., The Professions, Clarendon Press, Oxford, 1933; PARSONS, T., The Professions and Social Structure, in Social Forces” nr. 17/ 1939; GOODE, W. J., Community within a community: the professions, in American Sociological Review”, nr. 25/ ; MILLERSON, G., The Qualifying Associations: A Study in Professionalization, Routledge & Kegan Paul, London, 1964; WILENSKI, H. L., The Professionalization of Everyone?, in „The American Journal of Sociology”, vol. 70, no. 2/ 1964; ELLIOT, P., The Sociology of the Professions, MacMillan, London, 1972; JOHNSON, T., Professions and power, MacMillan, London, 1972; HAUG, M. R., Deprofessionalisation: An Alternate Hypothesis For the Future. In Soc. Rev. Monograph”, nr. 20/1973; ROTH, J. A., Professionalism: The Sociologist's Decoy, in Sociology of Work and Occupations”, 1(1)/ 1974; LARSON, M. S., The Rise of Professionalism: A Sociological Analysis, University of California Press, Berkeley California, 1977; HUGHES, E. C., Men and their work, Greenwood Press, Westport, Conn., 1981; DINGWALL, R., LEWIS, P. (eds.), The Sociology of the Professions, MacMillan, London, 1983; SCHöN, D. A., The reflective practitioner – how professionals think in action, Basic Books, New York, 1983; KULTGEN, J., Ethics and professionalism, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1988; FREIDSON, E. Professionalism Reborn: Theory, Prophecy and Policy, Polity Press, Cambridge, 1994; McDONALD, K. M., The Sociology of the Professions, Sage Publishers, London, 1995; ABELSON, J., MAXWELL, P. H., MAXWELL, R. J., Do professions have a future?, in British Medical Journal”, 315/ 1997; FREIDSON, E. Professionalism: The Third Logic, Polity Press, London, 2001.

Sub titlul Modernity – Postmodernity – Ageing Societies and Professions. Social, political and theoretical relevance of sociology of professions, sectiunea a fost condusa de profesorii Lennart G. Svensson, de la Universitatea din Goteborg, respectiv Julia Evetts, de la Universitatea din Nottingham si a avut urmatorul program: I Sociology of professions and links with sociology of knowledge, organisation, work, education and labour market: 1. Professions and knowledge; 2. Professions, organisation and discourse; 3. Professionalisation processes; 4. Session in French; 5. Professions and education; 6. Professional labour market; II Professions and age, gender, careers and life cycles: 7. Professions, age, gender, class and ethnicity; III 8. Professions, trust and status; IV 9. Occupations and professionalisation: 10. Session in Spanish. Vezi revista ESA, „European Sociologist”, nr 17/ 2004; rezumatele lucrarilor prezentate in sectiune pot fi gasite la https://www.um.es/ESA/Abstracts/Abst_rn15.htm.

ISA, fondata in 1949; httm://www.isa-sociology.org.

Vezi www.isa-sociology.org/cforp346.htm.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Sociologie


Sociologie