BATRANETEA - RISC DE DEPENDENTA SI EXCLUZIUNE SOCIALA

BATRANETEA - RISC DE DEPENDENTA SI EXCLUZIUNE SOCIALA

PROPUNERI DE MASURI PENTRU IMBUNATATIREA CALITATII VIETII PERSOANELOR VARSTNICE

Populatia varstnica inregistreaza o crestere rapida si constanta in Europa, ca de altfel in intreaga lume.

Schimbarile demografice constituie o reala provocare pentru guvernele Statelor Membre, inclusiv pentru Romania, consecintele socio-economice ale fenomenului de imbatranire a populatiei avand implicatii majore in elaborarea, de perspectiva, a politicilor publice.

Dupa aprecierile EUROSTAT si IIASA, varsta medie a populatiei europene va     evolua de la 39 ani, in 2000, la 48 ani in 2050.

Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depasi actuala valoare de 21%, ajungand la 33%, in timp ce procentul tinerilor sub 15 ani se va diminua de la 23% la 19% .

Numarul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 65 - 79 de ani va creste semnificativ dupa 2010, inregistrand o crestere de 37% in jurul anului 2030.

In Romania, persoanele in varsta de 60 de ani si peste reprezentau in anul 1990 un procent de 10,3%, in 2005 un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizeaza un procent de 22,3%.

In conditiile scaderii dramatice a natalitatii inregistrata in ultimii ani, va spori procesul de imbatranire demografica, crescand rapid ponderea populatiei varstnice in totalul populatiei.

Efectele negative ale fenomenului de imbatranire a populatiei, in special cele care privesc piata muncii si sectorul de ingrijiri socio-medicale de lunga durata, vor fi resimtite major dupa doua decenii.

Consecintele procesului de imbatranire se manifesta deja, imbracand forme mai mult sau mai putin alarmante, in relatie directa cu dezvoltarea socio-economica si nivelul de trai.

Prin urmare, odata cu fenomenul general de imbatranire a populatiei, societatea va trebui sa faca fata unui numar crescut de pensionari, unui numar crescut de persoane care

traiesc singure, unui numar crescut de varstnici de sex feminin, incapacitatii familiei de a-si rezolva singura problemele legate de ingrijirea membrilor aflati la varste inaintate, nevoii crescute de servicii sociale si medicale destinate ingrijirii personale

Este de subliniat faptul ca interesele si nevoile specifice acestui important segment de populatie au fost abordate, pana in prezent, de cele mai multe ori, cu referire la sistemul de securitate sociala, cu accent principal asupra sistemului de pensii

Acest aspect reprezinta o abordare gresita atata timp cat o serie de aspecte esentiale trebuie luate in considerare: varsta a treia este acompaniata de singuratate, izolare, precum si de riscul crescut de a prezenta boli invalidante, generatoare de disabilitati, implicit de dependenta. Fara o asistenta medicala si sociala de lunga durata, existenta insasi a persoanelor varstnice poate fi compromisa.

Veniturile scazute reprezentate de pensie, cresterea progresiva a costurilor de intretinere a locuintei, a alimentelor si medicamentelor, abuzuri grave finalizate, in general, cu pierderea locuintei de catre batrani, schimbarile inregistrate in structura familiei, a stilului de viata, transferul populatiei tinere din zonele rurale catre zonele urbane, limitarea suportului familial si scaderea numarului de ingrijitori traditionali, determina nevoia, in continua crestere, de a solicita servicii de ingrijire, respectiv servicii sociale si medicale, din ce in ce mai costisitoare, mai ales daca este vorba de asistenta acordata in regim institutionalizat.

In aceste conditii, initierea, dezvoltarea si acordarea serviciilor sociale si de sanatate, in special a celor de ingrijire personala, impun o politica unitara in domeniu pentru a realiza mentinerea persoanelor varstnice la domiciliu sau, daca acest lucru nu este posibil, pentru a asigura suportul necesar continuarii vietii intr-o institutie de asistenta sociala.

In prezent, in Romania, exista un numar de aproximativ 6 milioane pensionari, din care un numar de peste 3.700. 000 sunt persoane varstnice definite conform legii ( persoanele care au implinit varsta standard de pensionare.)

Persoanele varstnice care se afla in riscul cel mai crescut dependenta sunt cele cu varsta de 80 de ani si peste (470.378 in prezent) si reprezinta grupa de potentiali beneficiari de servicii de ingrijire. Conform unor calcule prevazute de literatura de specialitate, 3% din persoanele cu varsta de peste 60 de ani se pot gasi in situatie de dependenta. Aplicat acest procent la numarul de persoane varstnice din Romania cu varsta de peste 60 de ani, ar rezulta un numar de aproximativ 125.250 de persoane varstnice dependente care reprezinta grupa celor care necesita sigur servicii de ingrijire.

Dintr-un numar de 35 persoane varstnice dependente, 10 sunt in situatie de pierdere accentuata a autonomiei, respectiv 40.000 de persoane ar necesita ingrijiri permanente.

Sistemul actual de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se axeaza in principal pe:

a) Transferuri banesti catre populatie (ajutoare sociale, ajutoare de urgenta, indemnizatii sau alte pensii decat cele provenite din sistemul de asigurari sociale);

b) Facilitati diverse care privesc, in special asistenta medicala fara contributie, gratuitati si compensari la medicamente, gratuitati sau reduceri de costuri pentru tratament balnear, transport in comun sau interurban, abonamente radio-tv s.a.;

c) Servicii de ingrijire la domiciliu; ingrijirea la domiciliu se acorda fara nici o contributie in cazul persoanelor care au venituri reduse; persoanele varstnice care se incadreaza intr-un grad de handicap grav pot beneficia de asistent personal sau pot opta pentru o indemnizatie; de asemenea pot beneficia de facilitatile acordate adultului cu handicap;

d) Servicii de gazduire, supraveghere, asistare, ingrijire, recuperare, suport si consiliere acordate in institutii de asistenta sociala de tip rezidential sau servicii alternative de tip centre de zi, 'respite centre', cluburi etc.

In anul 2007 in Romania functionau ;

a) 19 camine pentru persoane varstnice, cu o capacitate de 2.121 paturi, aflate in coordonarea metodologica a Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;

b) 84 de centre de ingrijire si asistenta pentru adultii cu handicap, cu o capacitate de 10.230 paturi, reprezentand fostele camine de batrani si camine spital, aflate in coordonarea metodologica a Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (39 foste camine de batrani si 45 foste camine spital care nu si-au schimbat profilul initial);

c) 17 institutii de asistenta sociala (camine pentru persoane varstnice si centre de zi) sustinute financiar de organizatii neguvernamentale, pentru care se acorda subventii de la bugetul de stat, cu o capacitate totala de 776 locuri;

d) 39 de servicii la domiciliu subventionate de la bugetul de stat. (Sursa: Raportul anual de asistenta sociala al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei).

In prezent, sistemul de asistenta sociala pentru persoanele varstnice prezinta urmatoarele deficiente:

a) Numarul redus de studii si cercetari privind tendintele demografice, particularitatile varstei a treia si problematicile specifice varstnicilor din tara noastra,

b) Lipsa unui departament specializat in elaborarea, evaluarea si monitorizarea politicilor sociale si programelor nationale destinate persoanelor varstnice, organizat la nivel central;

c) Existenta mai multor reglementari legislative elaborate de institutii guvernamentale diferite, care produc paralelisme, confuzii sau incoerente in sistem;

d) Accesul persoanelor varstnice la ingrijirea in sistem rezidential sau la domiciliu se realizeaza in baza mai multor metodologii, prevazute de legislatia speciala pentru persoane varstnice si persoane cu handicap;

e) Dreptul la masuri de asistenta sociala se acorda pe criterii diferite: evaluarea nevoilor persoanelor varstnice este realizata de o echipa formata din medic si asistent social care aplica grila nationala de evaluare a persoanelor varstnice si stabileste gradul de dependenta; persoana varstnica cu disabilitati este evaluata de Comisia de expertiza a adultului cu handicap care incadreaza persoana intr-un grad de handicap;

f) Contributia beneficiarului inregistreaza un cuantum diferentiat in institutii care acorda, in fapt, aceleasi servicii (camine pentru persoane varstnice si centre pentru ingrijire si asistenta pentru adultii cu handicap - foste camine de batrani si camine spital);

g) Administrarea institutiilor pentru persoane varstnice se realizeaza dupa regulamente diferite, in functie de autoritatea centrala care le coordoneaza;

h) Dezvoltare inegala si inechitabila a serviciilor sociale destinate persoanelor varstnice la nivel national:

i) Numarul redus de servicii de ingrijire la domiciliu, precum si a centrelor de zi sau altor tipuri de servicii alternative;

j) Absenta activitatii de monitorizare si control sustinuta de criterii si standarde clar definite, aplicata de personal calificat in domeniu;

k) Lipsa prevederilor legislative care se refera la contraventii, indiferent cine este responsabil de aplicarea legislatiei in domeniu, respectiv organism privat, institutii publice sau autoritati locale;

l) Servicii de preventie si recuperare insuficiente;

m) Lipsa de colaborare intre institutiile administratiei centrale si locale din domeniul asistentei sociale si de sanatate, reprezentand principalul obstacol al dezvoltarii serviciilor sociale si medicale integrate, acordate la nivel comunitar.

n) Nedefinirea clara a modalitatilor de finantare a serviciilor sociale, astfel incat sa fie asigurata sustenabilitatea si continuitatea acestora.

o) Sub-dimensionarea necesarului de personal la nivel central si local;

p) Lipsa personalului calificat la nivelul serviciilor publice de asistenta sociala, dar si la nivelul serviciilor si institutiilor de asistenta sociala destinate asistarii persoanelor varstnice;

r) Insuficienta dezvoltare a sistemului de formare continua in vederea dezvoltarii de competente;

s) Lipsa unor profesii necesare managementului serviciilor sociale pentru persoane varstnice: asistentul medical comunitar (echivalent al nursei comunitare), asistentul medical de geriatrie si gerontopsihiatrie, managerul de caz, terapeutul ocupational specializat in recuperarea persoanelor varstnice etc.;

t) Desi cu traditie in medicina romaneasca, exista blocaje in dezvoltarea specialitatii si competentelor in geriatrie-gerontologie.

Fata de acest cadru real al sistemului de asistenta sociala, Partidul Liberal - Democrat supune dezbaterii publice promovarea unui proiect de masuri coerente care sa contribuie la imbunatatirea calitatii vietii varstnicilor,la asigurarii unei vieti independente, implinite si demne pentru aceasta categorie de populatie

Acest demers politic vizeaza garantarea respectarii dreptului persoanelor varstnice de a participa la toate aspectele sociale, economice, politice si culturale ale societatii pentru intarirea solidaritatii intre generatii si consolidarea unei societati incluzive.

In plan politic european, propunerile PD-L privind protectia sociala a persoanelor varstnice se regaseste ca tema prioritara, inclusiv in documentele Comisiei Europene ce vizeaza elaborarea unor obiective si planuri de actiune sociala comune, in cadrul metodei de coordonare deschisa a politicii de combatere a excluziunii sociale, enuntata la summitul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000 :

Prezentul pachet de propuneri proiect vizeaza masuri de asistenta sociala de acompaniere a schemelor de securitate sociala menite sa reechilibreze conditia economico-sociala a pensionarului:

A.    Directii de actiune pentru adaptarea cadrului legal si institutional:

Analizarea posibilitatii restructurarii MMFES prin divizarea domeniilor principale de activitate sub coordonarea a doua ministere distincte :

Ministerul Muncii si Asigurarilor Sociale

Ministerul Familiei si Bunastarii Sociale

Aceasta propunere se fundamenteaza pe exemplul modelului institutional european, vizand eficientizarea politicilor din domeniul combaterii saraciei si a marginalizarii sociale, restabilirii echilibrului socio-economic al familiei, protectiei persoanelor asistate si nu in ultimul rand, gestionarii fondurilor. Mai mult de atat, in activitatile guvernului politicile pentru protectia familiei ar avea o sustinere distincta, determinand alocarea unui spatiu distinct in bugetul statului, aspect deosebit de important pentru dezvoltarea asistentei sociale coroborata cu dezvoltarea masurilor active de incluziune sociala.

Din punct de vedere institutional, in prezent , sistemul national de asistenta sociala se afla in plina reforma prin aparitia Inspectiei Sociale, a Agentiei pentru Prestatii Sociale si a Observatorului Social. Alaturi de ANPDC, ANPH, ANES si ANPF viitorul Minister al Familiei si Bunastarii Sociale va coordona in total 7 agentii .

Crearea, la nivel central, in cadrul MMFES, a unei structuri cu responsabilitati in elaborarea, evaluarea, monitorizarea politicilor deasistenta sociala pentru persoanele varstnice, pentru coordonarea strategiei, functionarii sistemului si relationarea eficienta cu alte domenii de activitate: sanatate, educatie, justitie etc.;

Infiintarea prin act normativ a unui compartiment specializat, la nivelulfiecarei Directii judetene de asistenta sociala si protectie a copilului,destinat asistentei sociale a persoanelor varstnice;

Modificarea cadrului legal actual privind asistenta sociala a persoanelor varstnice si promovarea unei legi speciala care sa garanteze introducerea prestatiei de dependenta si a sistemului asigurarii de dependenta legata de sistemul contributiv din domeniul asigurarilor de sanatate;

Mai multe State Europene au decis sa recunoasca dependenta drept un nou risc de securitate sociala, alaturi de boala, accidente de munca, invaliditate si batranete.

Scopul asigurarii pentru ingrijirea de lunga durata este de a compensa costurile impuse de asistenta necesara pentru indeplinirea, de catre fiecare persoana, a activitatilor de baza ale vietii zilnice.

Republica Ceha , Ungaria, Slovania au in dezbatere proiecte de reforma privind recunoasterea dependentei drept risc social si introducerea unei asigurari.

Principiul din ce in ce mai mult acceptat este utilizarea unui sistem mixt, respectiv asigurare, suport familial si de stat.

Partajul intre sistemul public si privat trebuie sa ia in considerare: nivelul nevoii, tipurile de servicii de ingrijire si de servicii de sanatate de lunga durata, nivelul veniturilor persoanelor dependente, durata nevoii.

►Germania : asigurare introdusa in 1995 ; asigurare obligatorie, care este administrata impreuna cu sistemul de asigurari de sanatate ; destinata tuturor persoanelor aflate in situatie de dependenta ; ( gradul 1 : pana la 384 Euro, gradul 2 : pana la 921 Euro, gradul 3 : pana la 1,432 Euro, cazuri particulare : pana la :1,918 Euro)

►Franta : contributie la sistemul de securitate sociala, introdusa in 1999 : alocatia personalizata pentru autonomie, destinata doar persoanelor varstnice ; Se are in vedere constituirea unei Case pentru autonomie , care sa gestioneze toate prestatiile pentru ingrijire, indiferent de varsta sau incadrare ;

►Luxemburg : introdusa in 1998, asigurare pentru ingrijirea de lunga durata ;

►Olanda : risc acoperit din asigurarea pentru sanatate ;

►Austria : prestatie pentru ingrijire de lunga durata, sustinuta din colectare de taxe ;

►Marea Britanie : sistem non contributiv, care acorda prestatii in bani sau in natura pentru varstnici si ingrijitorii acestora ;

►Irlanda : prestatii pentru ingrijitor, alocatie pentru ingrijire la domiciliu acordata persoanelor varstnice ; subventie pentru ingrijire in institutii ;

►Italia : asigurare sociala pentru pensionarii care dezvolta o dizabilitate ;

►Norvegia, Finlanda, Suedia : scheme universale de securitate sociala acopera nevoia de ingrijire de lunga durata ;

Propunerea de introducere a a cestui tip de asigurare a avut in vedere  :

►Natura si gradul de raspandire a riscului, care poate afecta pe oricine, la orice varsta ;

►Marimea costurilor asociate privind ingrijirea de lunga durata care depasesc posibilitatile financiare ale majoritatii indivizilor sau gospodariilor 

►Asigurarea este obligatorie si nu se bazeaza pe testarea veniturilor ;

►Asigurarea acopera ingrijirea si asistenta destinata activitatilor vietii zilnice ;

►Finantarea ingrijirilor de lunga durata se bazeaza pe un sistem de evaluare, orientare si supraveghere a persoanelor dependente ;

►Asigurarea unei retele de asistenta si ingrijire care poate sustine persoana la domiciliu sau intr-o institutie de ingrijire de lunga durata ;

►Crearea unui sistem mixt de finantare ;

►Asigurarea acopera doar acele persoane care au nevoie de ingrijire pe o perioada de mai mult de 6 luni ;

Acest nou tip de asigurare a permis:

►Stabilirea masurilor de reabilitare inaintea garantarii dreptului la ingrijire pentru situatia de dependenta ;

►Mentinerea cu prioritate a persoanei dependente la domiciliul propriu ;

►Prestatiile in natura sa devina mai importante decat cele in bani ;

►Asigurarea continuitatii ingrijirilor de lunga durata ;

Bugetul schemei de asigurare pentru dependenta se constituie din :

►Contributia persoanei de 1% din salarii, beneficii sau alte venituri din investitii ;

►45% din totalul cheltuielilor sunt acoperite din bugetul de stat ;

►O contributie speciala din venitul obtinut din taxele pe electricitate;

Armonizarea legislatiei privind masurile de asistenta sociala destinate persoanelor cu handicap, cu asistenta sociala a persoanelor varstnice

Elaborarea unei legislatii specifice referitoare la prevenirea oricaror forme de abuz si neglijenta a persoanei varstnice/ campanii de informare

B. Directii de actiune privind finantariea serviciilor sociale

Asigurarea unui sistem transparent de finantare a serviciilor de ingrijire a persoanelor varstnice, si imbunatatirea mecanismelor de alocare a fondurilor din bugetul de stat si bugetele locale prin evidentierea distincta a sumelor destinate asistentei sociale a acestei categorii de populatie.

Crearea, dezvoltarea si finantarea retelelor de centre de consiliere, a centrelor de zi,a

cluburilor, locuintelor protejate, adaposturi, si a altor servicii alternative, precum si

incurajarea serviciilor de ingrijire la domiciliu;

Crearea si dezvoltarea unei retele de centre de asistenta juridical gratuita pentru varstnici in vederea prevenirii si inlaturarii abuzurilor fata de averea acestora (locuinte, terenuri si bunuri mobile. Aceste centre vor fi infiintate la nivelul autoritatilor locale si/sau in parteneriat cu ONG-urilor)

Transformarea unitatilor medico-sociale in centre pentru ingrijirea de lunga durata a persoanelor varstnice dependente, tratarea persoanelor varstnice cu afectiuni mentale

Dezvoltarea resurselor umane, diversificarea competentelor profesionale la locul de munca, stimularea castigurilor salariale si acordarea altor facilitati personalului din domeniul serviciilor de ingrijire

C. Directii de actiune privind accesul varstnicilor la ajutoare financiare si alte facilitati

Asigurarea ajutoarelor financiare pentru persoanele varstnice cu venituri mici pentru situatii punctuale:

- suportarea unei cote parti din cheltuielile de intretinere

- decontarea de mici reparatii la domiciliu/ amenajarea sau schimbarea spatiului de locuit / adaptarea locuintei in functie de nevoile persoanei varstnice dependente .

Analizarea posibilitatii de sustinere a persoanelor cu pensii mici prin acordarea de support social bazat pe principiul solidaritatii (Ex: introducerea, prin lege, a unei compensatii financiare de tip prima de recunostinta platita din bugetul statului, la momentul pensionarii)

Dezvoltarea de programe care sa combata izolarea si excluziunea si sustinerea formelor de implicare in munca si proiecte economice si atragerea activa a voluntariatului in randul varstnicilor pentru ingrijirea persoanelor dependente;

Reglementarea optiunii de a ramane in activitate, cu acordul angajatorului, si dupa implinirea varstei de pensionare, cu mentinerea drepturilor salariale.

Masurile propuse sunt supuse unei planificari judicioase, pe o perioada de cel putin patru ani, bazate pe studiul implicatiilor economico-financiare reale pe termen lung.