Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Tipuri si forme de stat


Tipuri si forme de stat


TIPURI SI FORME DE STAT


Procesul indelungat de afirmare a statelor a generat diverse tipuri si forme de stat. Istoria a consemnat, astfel, la poluri opuse, doua tipuri de stat:

1. de esenta dictatoriala (absolutista), care a aparut ca expresie a unor comandamente istorice, dar prin nesocotirea vointei cetatenilor sau printr-o presupusa legimitate de ordin divin;

2. de esenta democratica, care, indiferent de forma, constituie expresia vointei cetatenilor, materializata prin consimtamantul dat.



Esenta statului, adica tipul de stat respectiv, se manifesta prin mai multe forme, in functie de conditiile concrete ale epocii si tarii respective. Forma de stat are in vedere modul de organizare a puterii de stat si, in special, structura si functionarea organelor supreme de conducere. Rezulta ca indiferent de esenta statului, democratica s-au dictatoriala, forma de stat este data de trei elemente:

1. forma de guvernamant, care este un raport intre organele de stat in procesul de constituire si exercitare a puterii. Formele de guvernamant in statele lumii contemporane sunt:

- monarhii constitutionale;

- republici parlamentare;

- republici prezidentiale

Intre esenta statului (democratica sau dictatoriala) si forma de guvernamant exista in general o stransa legatura;

2. structura statului, care reprezinta un raport intre organele centrale si locale ale statului. Sub acest aspect se disting:

a. state federative, care constituie o comunitate de state nesuverane, ce presupune un stat central cu competenta si personalitate distincte de cele ale statelor membre. Organizarea statala de tip federal are ca obiectiv central rezolvarea problemelor comune, functiile statale fiind impartite intre statul federal si statele membre. Ca urmare, in statele federale se intalnesc, in paralel, organe ale puterii si ordinii de drept federale si organe ale puterii si ordinii de drept ale statelor membre.



b. confederatii de state suverane, in care statele membre isi pastreaza suprematia si independenta in mod integral, competentele statului federal referindu-se la luarea unor decizii in comun in domeniul relatiilor internationale.

Confederatia poate cunoaste si forme mai evoluate, cu organe comune, cum sunt: adunarea reprezentativa, seful de stat, organele diplomatice, armata, finantele, mentinandu-se si structuri distincte reprezentate de parlamente si guverne separate;

c.state national-unitare, in care puterea apartine grupurilor conducatoare, alese sau delegate ale intregii comunitati. Alaturi de natiunea hotarator majoritara, in aceste state pot fiinta si minoritati nationale, care se bucura de aceleasi drepturi politice, juridice si economice cu ale natiunii majoritare, necesare acestor minoritati, avand calitatea de cetateni ai statului national.

3. Regimul politic, care reprezinta pentru unii politologi, un element al formei de stat, iar pentru altii, un element al sistemului politic. Daca statul reprezinta institutia centrala a sistemului politic, atunci, firesc, regimul politic este legat, in primul rand, de stat. El constituie un element al formei de stat, element hotarator indefinirea tipului de stat, deoarece regimul respectiv exprima un raport intre organele de stat si cetateni. Daca organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, ca expresie a vointei lor, avem de a face cu un regim democratic si, invers, cu unul de factura dictatoriala.

De aceea, in analizele politologice, cand se urmareste elucidarea esentei statului, se vorbeste de regula despre regim politic.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate