Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
TESTAREA PSIHOLOGICA (PERSONALITATEA)


TESTAREA PSIHOLOGICA (PERSONALITATEA)




TESTAREA PSIHOLOGICA (PERSONALITATEA)

Specializarea PSIHOLOGIE - Licenta iulie 2009

TRUE/FALSE




1. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide.

ANS: T

2. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari.

ANS: T

3. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selectie a itemilor pe baza corelatiei factoriale dintre item si raspunsurile subiectilor.

ANS: F

4. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil.

ANS: F

5. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a trasaturilor ii permit psihologului sa realizeze predictii asupra comportamentului persoanei intr-o anumita situatie.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii Perron a identificat o serie de caracteristici dominante ale acestora, si anume:

a. omogenitatea

b. globalitatea

c. fluiditatea

d. coerenta

e. permanenta (stabilitatea) temporala

a.

a+b+d

b.

a+b+c

c.

b+d+e

d.

b+c+e

ANS: C

2. Luand in consideratie interactiunea dintre teorei si metoda, principalele obiective ale metodelor de evaluare ale personalitatii sunt:

a. descrierea

b. explicarea

c. predictia

a.

a+b

b.

a+b+c

c.

b+c

ANS: B

3. Notiunea de personalitate poate fi considerata:

a.

ca desemnand individul uman concret;

b.

un termen fara aplicabilitate concreta;

c.

o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic, persoana umana.

ANS: C

4. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este cel in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este dependenta de urmatoarele aspecte:

a. domeniul in care testul va fi folosit

b. numarul de itemi

c. scopul testarii

a.

a+c

b.

a+b+c

c.

a+b

ANS: A

5. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui test, poate fi realizata prin urmatoarele strategii:

a. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns;

b. formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise;

c. elaborarea unor scale de validare a testului

d. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului

a.

a+b+c

b.

c+d

c.

a+c+d

d.

a+d

ANS: C

6. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea chestionarului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp, se desfasoara in etapa:

a.

initiala

b.

de elaborare si constructie

c.

finala

ANS: C

7. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centrata pe criteriul intern si care presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina variatia semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi, este cunoscuta ca fiind:

a.

metoda intuitiva

b.

metoda analizei factoriale

c.

metoda empirica

ANS: B

8. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si care contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este:

a.

abordarea idiografica

b.

abordarea nomotetica

c.

abordarea interactionista

ANS: B

9. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la trasatura considerata:

a.

predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari

b.

tendinta de a formula raspunsuri variate

c.

tendinta de a da raspunsuri afirmative

ANS: A

10. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate, legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele:



a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu

b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural

c. specificarea unor criterii de excludere

a.

a+b

b.

a+b+c

c.

b+c

ANS: B

11. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii:

a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational

b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale

c. etalonul sa fie reprezentativ

d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti

a.

a+b+d

b.

c+d

c.

a+b

ANS: A

12. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:

a. ambiguitatea

b. lungimea

c. compexitatea

d. formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns

a.

a+b+c

b.

a+c+d

c.

b+c+d

ANS: C

13. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind adeptul orientarii:

a.

trasaturilor

b.

situationiste

c.

psihanalitice

ANS: B

14. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante in raspunsurile la itemi sunt:

a. ambiguitatea

b. gradul de referinta personala

c. comprehensibilitatea

d. lungimea

e. evaluarea

f. nivelul de abstractizare

a.

a+b+c+e+f

b.

b+c+f

c.

d+e+f

d.

a+b+d+e+f

ANS: A

15. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe corectitudine, pe un contract neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect se refera la :

a.

confidentialitate

b.

respectarea intimitatii

c.

consimtamantul informat

ANS: C

16. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la determinismul dimensiunilor:

a. psihologica

b. sociala

c. biologica

a.

a

b.

a+b+c

c.

b+c

ANS: B

17. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune, promovand o abordare dinamica este:

a.

perspectiva situationista

b.

perspectiva idiografica

c.

perspectiva situationista

ANS: B

18. R. B. Cattell a descris .ca fiind tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului.

a.

factorii

b.

trasaturile

c.

comportamentele

ANS: B

19. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivationale sau dinamice ale personalitatii:

a. sentimentele

b. ergii

c. caracterul

a.

a

b.

b+c

c.

a+b

ANS: C

20. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii (familie, profesie, religie, etc.) erau considerate de R. B. Cattell ca fiind:

a.

aspiratiile

b.

perceptiile

c.

sentimentele

ANS: C



21. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetari ce au luat in considerare varsta si stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici:

a. stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite, specifice pentru perioada de dezvoltare inclusa in studiu (metoda longitudinala)

b. tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada de timp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de tendinta legate de varsta.

c. stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de opinie

a.

a+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS: C

22. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin:

a. chestionare

b. sondaje de opinie

c. teste obiective

d. observatii directe

e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata.

a.

a+b

b.

b+c+d

c.

a+c+d+e

ANS: C

23. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele:

a. trasaturi constitutionale

b. trasaturi populare

c. trasaturi ce tin de mediu

a.

a+c

b.

b+c

c.

a

ANS: A

24. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul "C", a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:

a. sex

b. profesie

c. varsta

a.

a

b.

b

c.

a+c

ANS: C

25. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionarului "C" descrie anxietatea ca fiind:

a.

un sentiment-master

b.

un factor primar

c.

un factor secundar

ANS: C

26. Factorul din Chestionarul "C" descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:

a.

C

b.

Q4

c.

Q3

ANS: C

27. In chestionarul "C" al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea anxietatii sunt cele care sunt mai mari dacat:

a.

b.

c.

ANS: B

28. Porot a identificat urmatoarele conditii esentiale existente in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii:

a. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice, ce pot amplifica totul la proportiile unei tragedii reale

b. starea de atentie fata de un pericol, o stare de alerta psihica, care cuprinde subiectul in intregime, ca si cum totul ar duce catre o catastrofa

b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului

a.

a+b+c

b.

a+c

c.

b+c

ANS: A

29. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele:

a. tensiunea interioara

b. stabilitatea emotionala

c. lipsa de incredere in sine

d. manifestari psihosomatice

a.

a+c+d

b.

b+c+d

c.

a+b

ANS: A

30. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in derularea cercetarilor privind realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament, caracteristice, obisnuite, care sunt denumite:

a.

"concepte obiective"

b.

"concepte populare"

c.

"concepte-sursa"

ANS: B

31. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profilului C.P.I., cea de validare, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului, sunt:

a.

Sa, Cs, Do

b.

Do, Re, Fe

c.

Wb, Cm, Gi

ANS: C

32. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt:

a.



factori de natura exclusiv ereditara

b.

factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ

c.

constructe bipolare

ANS: C

33. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce este una de validare, un scor scazut la Cm, sub notele T25 poate indica:

a. subiectul a raspuns la intamplare

b. subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie

c. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza lucrurile obisnuite

a.

a+b+c

b.

a+c

c.

b+c

ANS: A

34. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument paralel in raport cu un alt instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si care era destinat psihopatologiei, pornind de la variabile clinice, si anume este vorba de proba:

a.

FPI

b.

MMPI

c.

PF 16

ANS: B

35. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a comportamentului sau analiza adjectivala se realizeaza pentru:

a.

scoruri medii

b.

scoruri extremizate

c.

scoruri negative

ANS: B

36. Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, de la Do la Wb, evidentiaza:

a.

acceptarea cerintelor sociale

b.

ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine

c.

aspectele motivationale

ANS: B

37. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume:

a. independenta

b. dependenta

c. empatia

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+c

ANS: C

38. In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, de la Re la Cm, se refera la:

a.

gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, nivelul de socializare atins, maturitatea sociala, modul autocontrolat de a relationa

b.

ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine

c.

modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor

ANS: A

39. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume:

a.

Ai, Ac, Ie

b.

Do, Re, Cm

c.

Sa, Wb, Fe

ANS: C

40. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, care este cuprinsa intre scalele Ac si Ie, cuprinde dimensiuni ce redau:

a.

ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine

b.

modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor

c.

aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominant

ANS: C

41. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul CPI, un prim demers este cel prin care se realizeaza o analiza globala care ne permite sa formulam primele ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme, acest demers fiind denumit:

a.

analiza corelativa

b.

analiza configuratiei profilului

c.

analiza factoriala

ANS: B

42. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cunoscute si aplicate instrumente poate fi aplicat si in:

a. scoli si colegii

b. industrie si afaceri

c. institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare sociala

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS: A

43. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:

a.

modelul tridimensional al intelectului

b.

piramida trebuintelor

c.

medelul cuboid

ANS: C








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate