Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» PLANURI DE CERCETARE EXPERIMENTALA - pe esantioane independente, post-test cu grup martor
Trimite pe WhatsApp


PLANURI DE CERCETARE EXPERIMENTALA - pe esantioane independente, post-test cu grup martor




PLANURI DE CERCETARE EXPERIMENTALA



Pentru a dovedi ipoteza unei relatii cauzale intre variabila independenta X si variabila dependenta Y ceea ce spunem X->Y cercetatorul va creea minimum doua situatii, doua grupe in interiorul carora participantii primului grup sunt supusi la un tratament iar participantii celui de-al doilea grup la un alt tratament(sau la niciunul).Grupurile poarta numele de esantionae.

Sa vedem care sunt diferitele forme pe care le poate lua planul de cercetare experimentala.

  1. Cand mai multe esantioane sunt supuse tratamentelor – planuri pe esantioane independente.
  2. Cand aceleasi grup-esantion este supus mai multor tratamnete in secvente diferite-planuri pe esantioane parechi
  3. Cand se combina cele 2 forme - planuri combinate.

Planuri pe esantioane independente




Acest tip de planuri experimentale implica luarea in cercatare a unor esantioane independente asa cum sugereaza si numele. In functie de momentul evaluarii variabilei dependente putem antalnii mai multe forme


Numai post-test cu grup martor( de control)

In acest plan avem doua esantioane dintre care unul este supus tratamentului x iar celalalt nu este supus nici unui tratament(interventie) si constitue grupul martor. La sfirsitul studiului pentru cele doua grupe-esantioane luate in studiu se masoara variabila dependenta O unde O poate desenmna mai multe masuri ale variabilei dependente de exemplu mai multi indicatori sau mai multe variabile dependente. Cum participantii sunt atribuiti in mod aleatoriu in cele doua grupe se considera ca acestea sunt echivalente ca pornire, ca nivel de start si ca diferentele obtinute sunt doar consecintele tratamentului.

Grupul martor nu este necesar sa fie grup care nu este supus nici unui tratament El poate fi un grup care primeste ca tratament placebo sau un grup aflat pe lista de atentii(maror in mai multe studii).

Putem de asemenea avea mai multe grupuri martor si mai multe grupuri asupra carora intervenim dar aici am prezentat cea mai simpla forma a acestui tip de design.



X O

O


Validitate

Cum atribuirea s-a facut in mod aleoator in cele doua grupe amenintarea cu privire la validitatea interna este controlata.

In ce priveste valabilitatea externa deoarece nu exista pretest nu exista pericolul sensibilizarii la premasurare sau al interactiunii pretestului cu tratamentul.

Analiza datelor:

Daca variabila dependenta este continua un test t este sufiecient daca distributie este simetrica iar in cazul unei distributii asimetrice recomandam un test U sau proba medianei.

Putem de asemenea recurge la o analiza de varianta unidimensionala (one-way ANOVA) sau putem sa utilizam un codaj propice pentru grupe si sa apelam la regresia multipla.


Exemplu:

Un astfel de plan este ilustrat experimentului Festinger si Clarsmith(1959) cu privire la disonanta cognitiva.Unor subiecti dupa ce au participat la o sarcina experimentala plictisitoare li s-a cerut sa minta alti participanti facandu-i sa creada ca este interesanta sarcina. Pentru aceasta uni au primit o mare suma de bani iar altii aproape nimic, iar repartitia in una din cele doua grupe s-a facut la intamplare. Rezultatele obtinute au fost concordante in teoria disonantei cognitive adica participantii care au primit o mica suma de bani (deci putine imtariri, justificari externe si-au redus disonanta declarand ca au considerat ca un avantaj personal faptul ca au participat la cercetare) comparativ cu celalalt grup.



Planul cu variabile independente continue sau categoriale


Descriere

In acest plan variabila independenta VI

Poate fi

a)     categoriala-deferite tratamente

b)     continua – diferite dozaje sau grade ale unui tratament.


Exemplu de astfel de plan:


X 1 O

X 2 O

X 3 O

Unde X1,  X2, X3, Xi sunt tratamente sau niveluri ale unui tratament.

Acest tip de design se utilizeaza atunci cand dorim sa comparam intre ele diferite categorii de tratamente sau examinam efectul unei variabile independente continue, (ex. Numarul de beri consummate) asupra unei variabile dependente(ex. Timpul de reactii). Este obligatoriu ca repartitia participantilor in grupe sa se faca aleatoriu ceea ce face ca grupurile sa fie echivalente din punctual de vedere al tuturor variabilelor implicate. Deci toate diferentele intre grupe nu pot fi puse decat pe seama variabilelor independente. In acest plan accentul se pune asupra compararii diverselor nivele de tratament si nu asupra compararii tratamentului cu grupul martor (lipsa efectului tratamentului). Tinind cont de acestea planul numai posttest cu grup martor poate fi considerat ca fiind un caz particular al planului de fata.






Validitate

Cum atribuirea s-a facut in mod aleoator in cele doua grupe amenintarea cu privire la validitatea interna este controlata.

In ce priveste valabilitatea externa deoarece nu exista pretest nu exista pericolul sensibilizarii la premasurare sau al interactiunii pretestului cu tratamentul.


Analiza datelor

a)     daca variabila independenta este categoriala se utilizeaza analiza de varianta sau regersia multupla in funsie de ceea ce dorim sa aflam.Si in acest ultim caz comparatia mediilor trebuie facuta inainte de a determina unde sunt diferensele intre grupe..

b)     Daca variabila independenta este continua interesant este de facut regresia variabilei dependente in functie de variabila independenta. Aceasta presupune sa determinam daca influentele variabilei independente asupra variabilei dependente urmaresc o linie dreapta(deci este o relatie liniara) sau este curba(ceea ce se spune ca este o relatie curbiliniara) si de examinat natura acestei relatii pe cazurile esuante- care se abat de la regula..


Exemplu

Pornind tot de la studiul lui Festinger si Carlsmith(1959) s-a facut o replica in care s-a luat in studio si un al treilea grup care nu a trebuit sa minta privind cat de interesanta este sarcina. Evaluarea lor a fost cea care a aratat de altfel ca sarcina a fost perceputa ca foarte plictisitoare. Toti participantii au fost rugati sa evalueze pe o scala gradul de agreabilitate al sarcinii. Scala realiza diferentieri pe un continuu de la plictisotoare la agreabila.S-a constatat ca grupul martor evalueaza sarcina ca fiind foarte plictisitoare urmat apoi de grupul experimental care a primit o mare suma de bani care o considera de asemenea plictisitoare doar ca intr-o mult mai mica masura pe cand subiectii care au primit o mica suma de bani considera sarcina ca fiind agreabila an ancercarea lor de a gasi o justificare pentru propriile decizii.


Planul cu variabile concomitente.

Descriere:

Este foarte asemanator cu cel anterior doar ca in acest caz o variabila a fost concomitent masurata inainte de a supune grupurile tratamentului.

C X1 O

C X2 O

C X3 O

Aceasta variabila concomitenta se refera la caracteristicile individuale ale subiectilor sau trasaturi de personalitate. In multe studii este important sa tinem cont de diferentele individuale. Aceste diferente pot lua forma unor trasaturi de personalitate cum ar fi introversiunea sau locus of control sau de a unei caracteristice personale(motivatie, anxietate). Cunoasterea unei surse de varianta importanta in studiu diminueaza variansa eroare si astfel rezulta un test mult mai puternic pentriu a efectul tratamentului (X). In fapt, varianta eroare “cunoscuta” (diferentele individuale evidentiate de C) a fost retrasa din varianta eroare habituala. Alegerea acestei variabile concomitente este deci importanta ea trebuie sa fie pertinenta in studiul in cauza.


Valditate:

Validitatea interna este buna pe aceleasi considerente ca si pentru celalte doua cazuri. In ceea ce priveste validitatea externa pentru ca planul sa fie utilizabil trebuie ca variabila concomitenta sa nu influenteze eficienta tratamentului(una din conditiile necesare de respectat in cazul analizei de covarianata). Frecvent aceasta masura se ia inainte de a pune in practica tratamentul pentru a evita toate contaminarile acestuia.




Analiza datelor

Analiza statistica optima aici este analiza de covarianta. (ANCOVA), in care variabila concomitenta serveste de covariabla. La fel de bine se poate utiliza si regresia multipla.


Exemple:

Hall, Hall, De Boer si O’Kulitch(1977) au efectuat o cercetare care sa incadreaza foiarte bine in acest plan. Indivizii obezi, membri ai unei asocitii de reducere a greutatii au fost repartizati in mod aleator in cinci conditii experimentale- in functie de metoda utilizata :

1       auto-control, 2 control extern, 3 auto control si control extern, 4 psihoterapie si 5 grup martor. Greutatea inainte de debutul tratamentului a fost covariabila. Sa efectuat apoi o analiza de covarianta dupa zece sapatmini de la debutul tratamentului. Participanti grupurilor 1,2,3 au pierdut semnificativ mai mult in greutate comparativ cu subiectii din grupul 4 si 5.



Planul factorial


Descriere.

Un plan este factorial atunci cind mai multi factori sunt testati in acelasi timp. Cel mai simplu plan factorial este cel de tip 2x2 in care fiecare din cei doi factori are cate doua modalitati sau nivele A(A1, A2) B(B1, B2)

Fiecare subiect este supus doar unei cobinatii din doi factori, adica unui singur nivel al factorului A si unui singur nivel al factorului B. Nu exista pretest si participantii sunt evaluati dupa ce au fost supusi modificarii experimentale. Putem avea insa si mai multe de doua niveluri ale unui factor. De ex(2x3), (3x3), (2x4). Putem de asemenea sa avem mai mult de doi factori manipulati in acelasi timp. Avantajul acestui tip de design este ca el permite sa examinam nu numai efectul mai multor factori dar si efectele combinate ale unor factori adica interactiunea lor. Totodata daca este usor de utilizat planul bifactorial, nu trebuie sa uitam de complexitatea interactiunilor generate de planul multifactorial.



A1 B1 O

A1 B2 O

A2 B1 O

A2 B2 O



sau

BA

A1

A2

B1



B2





Validitate:

Cum subiectii sunt distribuiti aleatoriu in diferite conditii experimentale amenintarile cu privire la validitatea interna sunt sub control. Pe de alta parte absenta pretestului face sa dispara amenintarea asupra validitatii externe care in mod normal este asociata cu existenta acestuia.


Analiza statistica

Analiza de varianta sau regresia cu codarea datelor sunt abordarile statistice recomandate pentru acest plan experimental. Ele permit sa determinam nu numai efectele principale ale factorilor retinuti ci deasemenea si interactiunea acestor factori.




Exemplu:

Aronson, Willerman si Floyd (1966) au facut studio in care le-au cerut participantilor sa asculte inregistarile unui student care lua parte la un joc de chestionare organizat la universitatea sa. Intr-un caz studentul obtinea un scor foarte inalt raspunzand aproape la toate intrebarile corect iar in alt caz el obtinea un scor mediu. La sfirstitul jocului de chestionare

s-a aratat la fiecare jumatate dintre participanti o inregistrare unde studentul chestionat vine si le rastoarna cafeaua. Studentul mai competent a fost mai iubit de catre evaluatori fata de candidatul mediocru. Se pare ca in ciuda faptului ca a comis mica gafa el ramine un individ mult mai uman si apreciat in conditia in care el a facut o prima impresie excelenta pe cand studentul mediocru care a rasturnat cafeaua este mai putin bine perceput decat studentul mediocru care nu face gafe.


Planul de tip ATI(atribuit si tratamentul in interactiune)


Descriere:

In acest plan il vom numi pe A ca atribut acesta fiind o caracterisitca a subiectului. Participanti sunt distribuiti aleatoriu in grupe si se masoara la sfirsit varibila dependenta VD. Masurarea trasaturilor de personalitate se face separat pentru a evita contaminarea cu variabila dependenta. Planul se aseamana foarte mult cu cel cu variabila concomitenta.

A X1 O

A X2 O

A X3 O



Diferenta rezida din abordarea teoretica a cercetatorului deorece in planul cu variabila concomitenta aceasta este masurata in scopul de a controla si de a elimina influenta sa(trebuie eliminata varianta eroare in analiza de varianta) si astfel de a obtine un test mult mai precis asupra efectului tratamentului, pe cand in acest plan varibila atribut este inclusa in ipoteza. Scopul este de a face o predictie mult mai precisa luand in considerare diferentele individuale. Planul cu variabile concomitente tine cont de variabilele daunatoare in timp ce planul ATI considera ca important examinarea tratamentului in functie de aceasta stare-trasatura de caracter. Acest plan face in oarecare masura legatura intre abordarea pur experimentala- cu manipularea variabilelor situationale si o abordare corelalationala in care ne preocupa diferentele individuale.


Validitate:

Validitatea interna este buna pe aceleasi considerente ca si pentru celalte doua cazuri. In ceea ce priveste validitatea externa pentru ca planul sa fie utilizabil trebuie ca variabila atribut sa nu influenteze eficienta tratamentului(una din conditiile necesare de respectat in cazul analizei de covarianata). Frecvent aceasta masura se ia inainte de a pune in practica tratamentul pentru a evita toate contaminarile acestuia.



Analiza statisitca

Este similara cu cea utilizata in planul cu variabila concomitenta, deoarece in acestea din urma este necesar sa demonstram absenta interactiuni dintre tratament si covariabila pe cand in planul de tip ATI interactiunea constituie punctul central al studiului .


Exemplu:

Snyder, Berscheid si Glick(1985) au facut un studi in care au pornit de la ipoteza ca alegerea unui partener amoros pentru femei) este in functie nu numai de aparenta fizica si personalitatea partenerului ci de asemenea inflentata de monitorizarea sinelui”self-monitoring” ceea ce se traduce prin sensibilitatea la imaginea pe care persoana o proiecteaza asupra altora. Masurand inainte nivelul de “self-monitoring” s-a consolat ca participantii care obtin un scor ridicat la aceasta dimensiune(deci se ocupa de imaginea lor publica prefera o partenera cu o aparenta buna chiar daca are o personalitate mai putin placuta pe cand persoanelor neinteresate de imaginea lor publica prefera o partenera care are o personalitate placuta chiar daca are o imagine aparenta mai putin buna.(aparenta=imagine fizica)








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate