Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» O abordare cognitiva a mecanismelor de aparare


O abordare cognitiva a mecanismelor de aparare


O ABORDARE COGNITIVA A MECANISMELOR DE APARARE

Facand analiza critica a abordarii psihanalitice, Miclea M (1997) arata ca aceasta:

(1) plaseaza mecanismele de aparare la interfata dintre Id si Ego;

(2) le organizeaza ierarhic in functie de "maturitatea' lor, adica de efi­cienta cu care reusesc sa blocheze descarcarea pulsiunilor instinc­tuale ale Idului;

(3) considera ca sunt declansate de anxietatea de semnal, deci sunt
postemotionale;

(4) nu limiteaza teoretic numarul acestor mecanisme, lasand la libera
decizie a psihanalistilor postularea unui nou mecanism;



(5) nu ofera o metodologie precisa pentru stabilirea referentilor com­
portamentali ai mecanismelor defensive .

in acelasi timp, autorul subliniaza ca din comparatia cu mecanismele de adaptare (coping) se desprind o serie de precizari, nuante si delimitari:

(1)  necesitatea considerarii functiei defensive a mecanismelor psihice atat vis-a-vis de informatia negativa interna cat si de cea externa;

(2)  renuntarea la organizarea ierarhica a mecanismelor defensive in functie de succesul lor in exprimarea Idului;

(3)  considerarea actiunii lor atat inainte de declansarea reactiei emotio­nale cat si postafectiv;

(4)  tratarea diferentiata a comportamentelor defensive si a mecanisme­lor defensive.

Coping-ul este definit in aceasta perspectiva ca un proces activ prin care individul, prin autoaprecierea propriilor activitati si a motivatiilor sale, face fata unor situatii stresante si reuseste sa le controleze (Bloch si colab. 1991).

O trecere in revista recenta, facuta de Burgeois si Paulhan (1995) asupra diferitelor tipuri de coping descrie:

  coping-ul centrat pe emotie, care vizeaza reglarea suferintei emotio­nale;

  coping-ul centrat pe problema, care vizeaza gestiunea problemei care se gaseste la originea suferintei subiectului;

  coping-ul "vigilent', care permite strategii active (de cautare a in­formatiei, de sustinere sociala, de mijloace de infruntare a situatiei pentru a o rezolva).

Holahan si colab. (1996) arata ca mecanismul de coping conceput ca o trasatura stabila de personalitate sau ca un raspuns la situatii stresante specifice este din ce in ce mai mult studiat intr-o perspectiva integrativa, tinand cont totodata de abordarea dispozitiei si contextului.

Mecanismele de aparare care pot fi abordate cognitiv sunt, dupa Miclea M: negarea defensiva (refuzul), represia, proiectia, rationalizarea, intelectualizarea si izolarea, cu sublinierea ca este vorba de o similitudine terminologica si nu de construct. Denumirea mecanismelor este aceeasi ca in psihanaliza, dar ele sunt redefinite prin notiunile psihologiei procesarii informatiei. Ele sunt proceduri cognitive, nu formatiuni psihodinamice si reprezinta diverse modalitati de prelucrare a informatiei cu valenta nega­tiva, vizand diminuarea reactiei de distres. Tabelul 8.

Locul mecanismelor cognitive de aparare in tipologia

MECANISMELOR DE COPING (ADAPTARE) Miclea M, 1997



Din perspectiva cognitivista, mecanismele de aparare sunt considerate ca fiind strategii sau proceduri de prelucrare a informatiei negative cu functia de reducere a distresului.

Tabelul 9.


MECA­NISMUL

DEFINITIE FUNCTIONALA

MOD DE OPERARE

ADAPTAREA LA BOALA

Negarea defensiva (refuzul)

Toate procedurile cognitive de con­tracarare a formarii unei reprezentari interne a traumei care se activeaza imediat dupa eva­luarea primara a stimulului si vizea­za eludarea repre­zentarii lui mintale ca stimul traumatic.

Negarea defensiva opereaza multi-nivelar. La nivel perceptiv, negarea poate perturba re­ceptia corecta a sti­mulului traumatic: ea poate produce scotomizari partiale a imaginii vizuale a scenei traumatice.

Nu dau atentie simptomelor ce pot semnala debutul unei boli. Caut sa ma gandesc la altceva care nu are legatura cu boala Aman cat mai mult posibil prezentarea la medic sau la o interventie medicala dureroasa.

Represia

Toate procedurile care concura o reactualizare selec­tiva a informatiei din memorie, in sensul ca reactuali­zarea informatiei neplacute, trauma­tice este partial sau integral blocata. Formarea unei reprezentari interne a traumei, se presu­pune ca a avut loc, dar accesul ei in con­stiinta este stopat.

Se cauta eludarea din memorie, nu numai a traumei propriu-zise ci si a evenimentelor care, asociindu-se intr-un fel sau altul cu trau­ma ar putea s-o evo­ce. Esecul reactuali­zarii informatiei traumatice se poate datora si unui meca­nism inconstient, asa cum se intampla cand o emotie nega­tiva foarte puterni­ca poate provoca o amnezie totala sau partiala a evenimen­tului cu care s-a aso­ciat, cunoscuta sub numele de amnezie posttraumatica.

Evit sa-mi amintesc momente neplacute din viata mea. Nu-mi amintesc prea bine cum a debutat si a evoluat boala. Boala de care sufar imi vine mereu in minte.

Tabelul 9 (continuare).


MECA­NISMUL



DEFINITIE FUNCTIONALA

MOD DE OPERARE

ADAPTAREA LA BOALA

Proiectia

Procesul cognitiv de atribuire externa a unei caracteristici neplacute, negative propri sau a cauzei/ responsabilitatii traumei. Trauma sau caracteristica nega­tiva este asumata constient, a patruns in constiinta dar este pusa pe seama unui factor extern care poate fi o persoana sau o situatie vag definita.

De regula, subiectul tinde sa atribuie defectele propri unor persoane care se bucura de presti­giu sau grupului sau de referinta. In acest fel, el reevalueaza caracteristica res­pectiva care poate conduce apoi la o eventuala diminuare a distresului prici­nuit de constienti­zarea acesteia.

Cred ca in cea mai mare masura altii sunt vinovati de situatia in care ma gasesc. Daca as fi avut parte de o viata mai buna, nu m-as fi imbolna­vit.

Rationa­lizarea

Toate procedurile de justificare a comportamentului dezadaptativ pe care un individ 1-a avut si de reevaluare a situatiei traumatice, astfel incat impactul sau emotional sa fie redus.

"Justificarile' sunt insa contrafacute, constructii teoretice menite sa-1 scuze pe individ in ochii sai (si ai celorlalti). Subiectul cauta sa-si demonstreze ca situ­atia nu este chiar atat de dramatica, si incearca exage­rarea beneficiilor si/ sau sa minimalize­ze impactul negativ (costul) situatiei stre-sante. Lantului cau­zal real sau semnifi­catiei reale li se substituie un sir de argumente doar aparent valide si

Cand sunt intr-o si­tuatie neplacuta ma consolez gandin-du-ma ca ar fi putut fi si mai rau si ca altii sufera si mai mult decat mine M-am imbolnavit din vina mea asa ca n-am decat sa suport consecintele bolii Am fost mereu ocu­pat si de aceea nu m-am prezentat la medic.

Tabelul 9 (continuare).

MECA­NISMUL

DEFINITIE FUNCTIONALA

MOD DE OPERARE



ADAPTAREA LA BOALA



Confruntarea directa cu realitatea este astfel evitata.


Intelectuali-zarea/ Izolarea

Un ansamblu de strategii cognitive care vizeaza analiza informatiei trauma­tice in conditiile disocierii ("izolarii acesteia de conse­cintele ei emotionale.

Subiectul se anga­jeaza intr-o gandire abstracta excesiva spre a evita experi­mentarea unor sen­timente perturba­toare.

imi privesc simpto-mele cu detasare si curiozitate, ma intereseaza detaliile teoretice ale bolii Mi-ar placea sa citesc o lucrare de specialitate referi­toare la boala mea. Suferinta m-a facut sa vad cu alti ochi viata.

Mecanismele de aparare cognitiva nu actioneaza separat ci in functie de gradul de eludare al situatiei stresante sunt plasate intr-un adevarat con­tinuum cognitiv defensiv (Miclea M, 1997).


CONFRUNTARE


EVITARE


Intelectualizare/Izolare

Rationalizare

Proiectie Represie

Negare defensiva

Figura 7.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate