Metode in psihologie

Metode in psihologie

I. Competente profesionale ale asistentei sociale

II. Metoda observatiei

III. Teorii ale invatarii

I.       A. Competente profesionale ale asistentei sociale

- Competente profesionale: calitati, abilitati, motivatii, aptitudini, aspiratii

Competente profesionale: - generale

- specifice

Competente generale: sunt utile in orice profesie, ele se desfasoara pe trei planuri:

planul actiunii

planul personalitatii

actiunea

In scoala traditionala sunt valorizate in primul rand cunostintele, apoi evaloarea lor, urmand aplicarea in practica.

In invatamantul modern, accentul cade pe personalitate, apoi pe cunostiinte si in ultimul rand pe actiune.

Evaluarea se face subiectiv de profesor si ulterior si de student.

Mecanisme care afecteaza stima de sine - comparatia

- competitia

B. Competente profesionale in planul personalitatii

Constientizarea proceselor de invatare: la ce foloseste ceea ce invat.

Capacitatea de a te confrunta cu situatii dificile, care provin din limitele personale si din limitele celorlalti.

Rabdarea si perseverenta: capacitatea de a stabili obiective, de a gasi metode pentru a le atinge si de a depasi obstacolele.

Capacitatea de a identific locul pe care il detii in societate.

II.     Metoda observatiei

1. Exercitiun: observare, vizionare.
2. Conditiile observatiei sistematice:

- observarea trebuie sa aiba in scop - ce observam.

- observarea trebuie sa decupeze o unitate de comportament in functie de scopul propus.

- observarea trebuie se se desfasoare in mod repetat in aceleas conditii de loc si timp.

- observarea trebuie sa cat mai obiectiva nu trebuie se evalueze sau sa interpreteze nimic din cele vazute.

- observarea trebuie sa se desfasoare cat mai detaliat.

- observatorul trebuie sa aiba un plan/protocol al observarii si sa noteze imediat cele observate - cuprinde scopul observatiei, subiectul ales, spatiul, intervalul de timp, descrierea celor observate.

III.           Teoriile invatarii

Conditionarea clasica [C.C.] : conditionarea prin asociere

Conditionarea operanta [ C.O.] : conditionarea prin recompensa

Invatarea este capacitatea de adaptare la mediu, la situatii noi.

Pavlov - C.C. - pentru acest caine hrana inseamna stimul neconditionat, ca reflex saliva, acesta fiind un raspuns neconditionat, ori de cate ori i se aducea hrana se auzea si un clopotel (stimul conditionat) si el saliva, astfel formandu-se un reflex conditionat.

S.N. (hrana) R.N. (saliva)

S.S. (hrana) S.C. (bec)

S.C (bec) R.C. (saliva)

S.C este intodeauna biologic

Stimulul neconditionat inaintea stimulului conditionat

Stimulul neconditionat trebuie sa fie puternic

Daca nu se mai repeta asocierea dintre S.N. si S.C. reflexul dispare

Aplicatii ale conditionarii Clasice: - explicarea si tratarea dependentelor ( drogurile injectate- S.C., creste ritmul cardiac, se produce o stare revigoranta formanu-se reflexul, iar cu timpul invatarea urmata de dependenta - de alt drog sau de o cantitate mai mare).

Conditionarea clasica explica fobiile, dependentel, reclamele. Watson face un experiment cu un copil "micutul Albert"- a acociat vederea unui soricel alb cu un zgomot urias - de cate ori vedea un soricel ( si nu numai ci orice animal alb), urla crezand ca urmeaza acel zgomot astfel intervenise un reflex.

Conditionarea Operanta:- B.F.Skinner - reflexe conditionate - tipuri de invatare - neconditionat

Raspunsul poate sa provoace reactii placute sau neplacute. Invatam in functie de consecinte placute sau neplacute si respingem invatarea catre neplacut.

S. -- R. -- C. Stimul - Reactii - Consecinte

Principiile conditionarii operante: - intarirea pozitiva

- intarire negativa

- stingerea

- pedeapsa (trebuie sa fie logica, proportionala cu fapta)

C.O. se aplica in: - dresajul animalelor (prin recompensa)

- educatie

- tulburari de comportament

- tratarea depresiei

Depresia = neajutorarea invatata, oamenii depresivi au invatat sa fie neajutorati. Se trateaza prin diferite metode, in special fiind util pentru ceilalti - voluntariat - ajutor fara recompensa.

Invatare sociala = imitatie Albert Bondura

Daca - comportament / atunci - intarire

Inteligenta

Teorii moderne ale inteligentei: - teoria inteligentelor multiple - Howard Gordner 1985

- inteligenta emotionala si sociala - Daniel Goleman 1995

Tipuri de inteligenta:- inteligenta vizuala - oameni care gandesc in imagini

inteligenta auditiva - gandesc in sunete, inteligenta muzicala, ritmica

inteligenta lingvistica - gandesc in cuvinte, noteaza usor

inteligenta logico-matematica - gandesc in cifre, scheme

inteligenta spatiala - foarte buna orientare in spatiu

inteligenta naturalista - capacitatea de a intelege si retine viata naturii

inteligenta kinestezica - buna coordonare a miscarii, sportivii

inteligenta intrapersonala / inerpersonala - capacitatea de autoanaliza, realizeaza foarte usor relatii cu cilalti.

Concluzii: - toti oamenii prezinta intr-un grad mai mare su mai mic toate tipurile de inteligente

tipurile de inteligenta se dezvolta sustinandu-se una pe cealalta

toti avem dreptul la dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenta.

Daniel Goleman 1995 demonstreaza ca - 80% Q.E. - int emotionala

20% Q.I. - inteligenta rationala

Inteligenta emotionala este capacitatea de a administra emotiile, mamagementul emotiilor.

Managementul emotiilor are 2 parti : - destructiva -

- constructiva +

Teoria stilurilor de invatare - fiecare avem un stil propriu de invatare, in functie de inteligentele pe care le avem.

o      Stilul tactil kinestezic

pipaie lucrurile

vorbeste repede gesticuland

isi misca degetele

este bun la sport

ii place sa faca ordine

prefera sa stea in picioare in timp ce lucreaza

ii place sa aculte muzica si sa danseze in timp ce lucreaza

mesteca guma sau mananca in timpul orei

invata din miscare, poate fi considerat hiperactiv

se orienteaza bine

ii place sa-i atinga pe ceilalti din prietenie

prefera sa actioneze dedcat se priveasca sau sa citeasca.

o      Stilul vizual

cere repetarea instructiuniilor

studiaza expresia faciala si limbajul lucrurilor intelectuale

ia notite pe care le studiaza mai tarziu

isi aminteste cel mai bine prin notare si desene

scrie corect

lucreaza cu televizorul deschis

se pierde in amanunte

prefera ca informatia sa-i fie prezentata vizual

stie sa faca grafice si prezentari vizuale

memoreaza cel mai bine prin vizualizare

urmeaza instructiuni scrise mai bine decat pe cele vizuale

se pricepe la puzzle

nu tine minte versurile cantecelor

bun la desen.

o      Stilul auditiv

urmeaza indicatile verbale mai bine decat pe cele scrise

prefera sa asculte o conversatie decat sa citeasca o carte

intelege mai bine dak citeste cu voce tare

nu-i place sa-si ia notite

prefera sa asculte radio decat sa citeasca ziarul

canta, mormaie sau fluiera de unul singur

ni-i place sa citeasca de la PC.

are simtul muzical dezvoltat

are nevoie de explicatii ale diagramelor, hartilor, graficelor

ii place sa vorbeasca cu ceilalti

vorbeste cu el insusi

utilizeaza muzica in invatare

prefera sa asculte muzica decat sa admire o lucrare de arta

foloseste aratatorul cand citeste

utilizeaza analogiile verbale pentru a demeonstra ceva.

Motivatia si afectivitatea

Ce este motivatia?

Motivatia este mostenita sau dobandita?

Motivatie si performanta.

Motivatia reprezinta acele mecanisme care declanseaza si intretin o activitate.

Cuvinte cheie: interese, trebuinte, motive.

Psihologia a luat fiinta in sec XIX.

Motivatia este "mostenita" (biologic) - Crespi - etolog

- canibalism - Napoleon

- S.Freud - Psihoanaliza "Libido" (instimentul vietii)

eul pacaleste supraeul - subliman    SUPRA EUL dobandit prin invatare (constienta)

(visul, arta, politica)

supra eul impune o cenzura asupra eului EUL inconstient

Motivatie si performanta.

Etapele stabilite de Freud

0-1ani - stadiul oral - principala activitatea a copilului este sa se hraneasca. Daca copilul nu este alaptat se produce regresia sau fixatia, la fel daca este alaptat mai mult de un an.

1-3 ani - stadiul anal - prima interventie a supraeului. Curatenia, copii erau obligati sa stea pe olita mult timp si astfel se creaza fixatia (obsedatii de ordine, colectionarii)

3-6 ani - stadiul genital - copii isi descopera organele genitale - complexul oedip (invidia pe tata pentru ca trebuie sa o imparta pe mama), cai care nu trec de stadiul acestaunt burlacii inraiti, dependenti de mama. Electa - fetele care intra in rivalitate cu mama si isi aleg persoanele percge in functie de tata.

6-12 ani - stadiul latent - libidoul doarme, dar totusi creaza o anumita tendinta de separare.

12-18 ani stadiul in care se descopera orientarea placerii catre sexul opus - perioada de reizbucnire a libidoului (creeaza o criza de identitate, curiozitate).

Motivatia - Autodiagnostic - motivatie

2. Motivatia pentru invatare

1. Autodiagnostic - motivatie

Aplicatie: amintesteti in detaliu 2 intamplari din viata ta, una care te-a motivat si un care te-a demotivat si raspunde in ambele cazui la urmatoarele intrebari.

Situata respectiva a fost declansat de tine sau de altii?

Cine a intervenit pentru a va sustine?

Ce grad de pegatire constienta aveati? - timp efectiv

Ce grad de pregatire inconstienta aveati? - de cat timp ai mai fi avut nevoie

Ce rol a avut spatiul?

Cum vati simtit in timpul actiunii?

Ce miza a avut ativitatea? - ce se punea la bataie

Ce consecinta a avut aceasta actiune pentru tine si pentru ceilalti?

Aceasta intamplare a schimbat povestea vietii?

Raspunsuri: - Intamplarea motivanta

- Intamplarea demotivanta

Autodiagnostic motivatie

2..Motivatia pentru invatare

Mi = I x Cp x D

M - motivatia pt invatare

I - interesul pentru disciplina

Cp - coonstiinta propriei persoane

D - stapanirea domeniului

I - te intereseaza disciplina - Da/Nu

- interes 0 = motivatie pentru invatare 0

Cp - cat de bun se considera elevul la disciplina respectiva

D - cat sti la disciplina respectiva

Autorecompensarea motivatiei: - din motive mari ( bursa), trebuie sa facem motive mici (relaxare, o gustare, pauza)

Creativitatea si rezolvarea de probleme

I. Ce este creativitatea?

II. Metode creative de rezolvare a problemelor.

I. Creativitatea reprezinta capacitatea unei persoane de a descoperii ceva nou.

• Aplicatii:

ce intrebuintari dati unui cui?

- depinde de semnificatia cuiului: -cui ca obiect: aspect, sustinere, constructii, arma evolutie, fixare

- cui ca act al unei firme - siguranta, legalitate, egalitate

ce s-ar intapla daca am avea un ochi la spate?

- daca am avea un ochi la spate probabil ar fi ceva normal. Vizibilitatea si atentia ar fi mult mai mare, dar probabil si oboseala s-ar manifesta mult mai rapid, am vedea la spate, etc.

ce s-ar intapla daca am putea citii gandurile unii altora?

- cred ca nu am nai vorbi, am fi categori alfel, ne-am comporta altfel, am intelege mai bine ce gandesc ceilalti, ce dorinte si asteptari au de la noi.

Gandire - functionala: gandirea obisnuita

- laterala: opus gandirii obisnuite

II. Metode creative de rezolvare a problemelor.

1. DOIT

D oit - concentrarea atentiei, capacitatea de intelegere

O pen - inspiratie, eliberare, surprindere

I dentifi - integrare, definire

T ransform - actiune

2. Analogia fortata - compararea unei probleme cu un obiect si descriind cum functioneaza obiectul, sa gasesti solutia problemei.

3. Metoda "Floare de lotus"- punerea problemei in centrul paginii.

Schimbare Bani Indiferent

Comunicare Satisfactii

Sunt stresat

Pauza Plimbare

Vacanta

Calatorie Relaxare

Prieteni

Distractie Somn

4. "Metoda celor 6 palarii"- consta in ati pune pe cap o palarie de o anumita culoare, fiecare culoare semnificand modul in care gandesti.

Alb - are la baza fapte, cifre, informatii. Este o metoda care stimuleaza gandirea laterala in rezolvarea problemelor.

Rosu - intuitii, senzatii, sentimente si emotii. Modul in care omul spune numai ceea ce simte in situatia respectva, fara logica.

Negru - judecata, precaut

Galben - logica pozitiva, ce beneficii, avantaje

Verde - creativitate, ceea ce e interesant, palpitant, de schimbat

Albastru - privirea de ansamblu, ceea ce s-a intamplat.

Personalitatea

1. Ce este personalitatea?
2. Personaslitatea este constanta sau schimbatoare?
3. Personalitatea = comportament?

Personalitatea este compusa din aspecte interioare si exterioare. Ea este constanta, indiferent de situatie.

Personalitatea reprezinta aspecte constante, iar comportamentul depinde de context.

Teorii ale personalitatii:

Teorii umaniste.

teorii naturaliste

Analiza tranzactionala (categorii de personalitati) E. Berne

Eu - stari

Tranzactii

Stari fundamentale ale eului:

1. Starea fundamentala de parinte - ne comportam asa cum se comportau si parintii nostri

Parintele - P. Ocrotitor / grijuliu: se manifesta prin atingeri, imbratisari

- P. Critic / normativ: da ordine, critica, judeca, ii evalueaza pe ceilalti, foloseste degetul aratator pentru a indica si a atrage atentia.

Starea de copil - comportament asemanator cu cel din copilarie, spontani, veseli, incapatanati, docil.

- Copil - C. Adaptat - accepta ce i se propune fara a face observatii, supus

- C. Liber - spantan, direct, sincer, creativ, isi exprima emotiile usor, greu de educat

- C. Rebel - negativist, incapatanat, distructiv, buvneste si tranteste

In starile CA si CR este dependent de ceilalti.

CL se afla in stadiul stimei de sine dezvoltat

Starea de adult - sunt rationali, se bazeaza pe fapte, sunt prezenti acum si aici, tin capul sprijinit pe brate, ganditori, invoca date stiintifice, nu este sincer sau creativ.

Tranzactiile: sunt unitati simple de comunicare, de tip intrebare-raspuns.

Tranzactiile sunt de 3 feluri:

Productive: tranzactie paralela - o stare intalneste alta identica, ex: A-A (Adult)

Neproductive / complementare: o stare de spirit, ex: PO-CL (C-nu am chef de lectii, P-te doare capul)

Incrucisate: ex: PC-CL (P-de ce nu ai facut lectiile, C-ca nu vreau, lasa-ma in pace, ma doare in cot)

Pozitii de viata

EU sunt OK - TU esti OK

EU sunt OK - TU nu esti OK

EU nu sunt OK - TU esti OK - cei care se autoanalizeaza

EU nu sunt OK - TU nu esti OK - depresivii