Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
MOTIVATIA SI VOINTA


MOTIVATIA SI VOINTA


MOTIVATIA SI VOINTA

Obiective curs

1. Definirea motivatiei si vointei

2. Diferenta motivatie-motiv

3. Clasificare motive

4. Caracteristici ale persoanelor cu nevoie crescuta de autorealizare

5. Fazele unui act voluntar

6. Functiile motivatiei

7. Formarea motivatiei

8. Aplicatii practice: Interviul motivational in schimbarea comportamentului de consum de droguri



Definitii

. Motivatia: procesul psihic care activeaza, orienteaza, sustine (mentine) desfasurarea unei activitati sau determina o conduita a unui individ, in vederea atingerii unui obiectiv care ar trebui sa-i procure satisfactie

. Vointa: proces psihic orientat spre atingerea unor scopuri propuse constient, pentru a caror realizare trebuie depasite anumite obstacole interne si externe (implica mai mult componenta actionala), sau inhibarea unor tendinte impulsive

Motivatia vs Motiv

. Motivatia este vazuta ca o stare de necesitate a organismului;

. Motivul este vazut ca si forma concreta, actuala in care se activeaza si se manifesta o astfel de stare de necesitate, sau mobilul care sta la baza unui comportament concret

. Utilizate in mod frecvent ca si sinonime

Clasificare motive

. Din punct de vedere genetic:

1. Motivatie innascuta (primara), legata de procesele de dezvoltare tip alimentatie, somn, sexuale, asemanatoare la toti indivizii

2. Motivatie dobandita (secundara), se dezvolta sub influenta factorilor interni (activitatea creierului) si externi (mediul socio cultural); Ex. invatarea, angajarea intr-o activitate profesionala, formarea propriei identitati

Clasificare motive

. Dupa continut:

1. Motive biologice

2. Motive sociale (nevoia de apartenenta la un grup, nevoia de comunicare)

3. Motive spirituale (estetice, filosofice, religioase, etc)

4. Motivele Eului: nevoia de afectiune, de prestigiu, de autorealizare

Dupa locul si importanta in structura personalitatii (teoria lui Maslow):

1. Trebuinte fiziologice

2. Trebuinte de securitate (existentiala, sociala, profesionala)

3. Trebuinte sociale (de afiliere)

4. Trebuinte ale Eului: nevoia de prestigiu, pretuire, statut, identitate

5. Trebuinte de realizare: (de autorealizare, de performanta)

6. Trebuinte estetice (nevoia de ordine, armonie)

7. Trebuinte de concordanta intre traire, simtire, cunoastere si actiune

Dupa importanta reglatorie:

1. Motive homeostatice, de mentinere a echilibrului fiziologic si psihologic

2. Motive de crestere si dezvoltare bio psihologica, aspiratii

3. Motive pozitive

4. Motive negative (trebuinta pentru alcool, droguri, etc)

Dupa loc:

. Motive intrinseci: totalitatea motivelor cu originea in persoana respectiva, sau in activitatea respectiva, si care induc realizarea unei actiuni pentru placerea de a face acel lucru, pentru satisfactia legata de comportamentul in sine. Ex: curiozitatea, nevoia de performanta, nevoia de autorealizare

. Motive extrinseci: totalitatea motivelor cu origine in afara persoanei, care nu sunt inerente

comportamentului in cauza. Ex: banii, situatia sociala, faima

Curiozitatea si Nevoia de autorealizare

. Instinctul curiozitatii sta la baza oricarui proces de invatare, realizat prin comportamantul de

orientare, explorare a ambiantei

. Este considerat un motiv intern ce determina individul sa caute situatiile noi

. Dezvoltarea maxima apare in copilarie si adolescenta

. Constituie baza pentru structurarea intereselor si trebuintelor de cunoastere

. Nevoia de auto realizare sta la baza perfectionarii deprinderilor, ideilor, a atingerii

rapide a unor standarde si realizari

Caracteristici ale persoanelor cu nevoie crescuta de autorealizare

. Prefera sarcinile moderat dificile (cele prea simple nu constituie o provocare si aduc putina

satisfactie, cele prea dificile au o sansa redusa de reusita);

. Atrase de cariere care presupun competitie si une isi pot demonstra cunostintele, abilitatile

. Cauta acele situatii in care performantele lor vor fi apreciate

. Prefera o critica severa dar competenta, unei judecati prietenoase dar incompetente

. Persista in sarcina si atunci cand gradul de dificultate al sarcinii creste

Fazele unui act voluntar

. Formularea scopului: stimul-activare trebuintadeclansarea unei tendinte ce devine motiv

constient si care va organiza strategic si tactic conditiile in vederea realizarii motivului

. Lupta motivelor: intotdeauna exista mai multe motive ce se cer realizate; ierarhizarea motivelor

. Adoptarea hotararii: pregatirea cailor pentru atingerea scopului si realizarea motivului,

marcheaza debutul actului

. Executarea actiunii: implica actul volitional si capacitatea de efort, care se modifica cu

experienta si in functie de motivatia individului

Functiile motivatiei

. Declansare: presupune deblocarea si activarea centrilor de comanda, efectori in vederea satisfacerii starii de necesitate

. Orientare, directionare a actiunii dinspre Motiv catre Scop; scopurile cresc nivelul motivatiei si amelioreaza performanta prin intaririle anticipate; Scopurile pe termen scurt favorizeaza atingerea celor pe termen lung

. Sustinere, energizare: presupune mentinerea in actualitate a comportamentului declansat, pana la

satisfacerea starii de necesitate, in functie de intensitatea motivului si semnificatia acestuia pentru

subiect

Formarea motivatiei

. Favorizate de metodele didactice care pun accent pe initiativa si imaginatie/metodele pedagice dogmatice, mecaniciste

. Se porneste dinspre motivatia externa spre cea interna in procesul de invatare

. Expunerea atractiva a informatiilor (depinde de interesul si personalitatea profesorului

. Imbinarea informatiilor cunoscute cu cele inedite)

. Definirea de scopuri, obiective rezonabile

. Sublinierea aplicabilitatii practice sau pentru pregatirea ulterioara

. Crearea situatiilor problema

. Fixarea de standarde, exigenta ridicata fata de activitatea cursantilor (succesele fara efort nu aduc

satisfactie, induc plictiseala; situatiile prea complexe induc teama de esec)

APLICATII PRACTICE: MOTIVATIA PENTRU SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI DE

CONSUM

poate fi definita ca si capacitatea de a initia si mentine o schimbare

- are caracter multidimensional: motive interne, externe, consecintele consumului

- este o stare dinamica si modificabila in timp

- este influentata de interactiunile sociale ale clientului (suportul social, perceptia sociala a

consumului)

- este influentata de stilul terapeutului

AMBIVALENTA LA SCHIMBARE:

- definita ca si alternanta intre dorinta de a schimba un comportament si mentinerea vechiului comportament, ceea ce asociaza frecvent sentimente de vinovatie, rusine, furie

- este frecvent intalnita intr-un proces de schimbare si poate constitui un obstacol important in calea acestei schimbari

- poate fi rezolvata prin clarificarea motivatiilor interne ale clientului si a valorilor acestuia

MOTIVATIA PENTRU SCHIMBARE

De ordin personal (motivatia interna)

Constrangeri exterioare (motivatii externe)

Pentru a apare schimbarea, subiectul trebuie sa fie:

Pregatit pentru schimbare (ready)

Dornic sa se schimbe (willing)

Capabil sa faca schimbarea (able)

Factorii de ordin personal si familial primeaza asupra celor economici si juridici

INTERVIUL MOTIVATIONAL DEFINITII

Reprezinta o atitudine si un stil terapeutic care faciliteaza depasirea rezistentelor clientului, rezolvarea ambivalentei, implicarea acestuia in schimbare si in mentinerea acesteia (Miller, Rollnick, 1991

. Orice strategie clinica ce motiveaza clientul pentru schimbare(consiliere, evaluarea clientului, interventii scurte sau in cursul mai multor sedinte)

INTERVIUL MOTIVATIONAL CARACTERISTICI

Cost redus (1-4 sedinte)

Componenta a unui sistem de tratament complex

Eficienta crescuta (aplicabil in diverse comportamente de risc)

Centrat pe mobilizarea resurselor personale ale clientului, in special pe motivatia acestuia pentru

schimbare, ceea ce favorizeaza aderenta acestuia la tratament

PRINCIPIILE INTERVIULUI MOTIVATIONAL

1.Exprimarea empatiei si ascultarea reflexiva

2.Evidentierea discrepantei comportament prezent/aspiratii, idealuri

3.Evitarea argumentarii excesive si a confruntarii directe

4.Cresterea increderii clientului in eficienta personala in ceea ce priveste schimbarea

FAZELE INTERVIULUI MOTIVATIONAL

FAZA I

- Clarificarea si rezolvarea ambivalentei

- Construirea motivatiei pentru schimbare

2. FAZA a II-a

- Consolidarea angajarii in schimbare

- Elaborarea unui plan pentru atingerea obiectivelor

3. FAZA a III-a

- Monitorizarea, incurajarea si intarirea schimbarilor

- Abordarea alunecarilor si recaderilor

FAZA I

. STRATEGII DE DESCHIDERE:

1. Utilizarea intrebarilor deschise

2. Ascultarea reflexiva

3. Exprimarea suportului

Exemple de tipuri de intrebari inchise/deschise

1. Deci sunteti aici pentru ca aveti probleme cu alcoolul? / Spuneti-mi va rog, ce va aduce aici?

2. Cati copii aveti? / Vorbiti-mi va rog, despre familia d-voastra.

3. Sunteti de acord ca dezintoxicarea ar fi o solutie buna pentru d-voastra? / Ce credeti despre posibilitatea unei cure de dezintoxicare?

4. Cata marijuana fumati pe zi? / Vorbiti-mi despre consumul d-voastra de marijuana intr-o sapt.

1. Va place sa fumati? / Ce anume va place atunci cind fumati?

2. Credeti ca folositi amfetaminele prea des? / Ce anume va ingrijoreaza la consumul d-voastra

de amfetamine?

3. Acum cat timp ati consumat ultima data alcool? / Vorbiti-mi despre ultima data cand ati

consumat alcool

4. Cand aveti de gand sa renuntati la alcool? / Ce ati dori sa faceti in legatura cu consumul dvoastra

de alcool?

DE EVITAT:

Utilizarea intrebarilor inchise

Utilizarea confruntarii, a stilului autoritar, care conduce la negare

Etichetarea

Asumarea rolului de expert de catre terapeut

Blamarea si amenintarea clientilor

Sfatuirea sau oferirea de sugestii nesolicitate

Moralizarea clientului, afirmatii de tipul "ar trebui"

Interpretarile care presupun ca terapeutul stie care e adevarata problema a clientului

Afisarea neincrederii in spusele clientului

Relativizarea problemelor clientului prin glume, sarcasm

Intrebarile excesive care distrag atentia clientului

FAZA a II-a

. Obiective:

- consolidarea angajamentului pentru schimbare

- elaborarea unui plan valid pentru schimbare

. Criterii:

S - specifice, clare, bine definite

M - masurabile, concrete, observabile

A - acceptate, agreate de client

R - realiste

T - durata bine precizata

CARACTERISTICI ALE ATITUDINII MOTIVANTE A TERAPEUTULUI

Abordare pozitiva neconditionata, exprimata prin tehnicile de conversatie:

Ascultarea selectiv-activa

Comunicare non-verbala

Comunicare verbala (structurare, reflectare, sumarizare, intrebari deschise restructurare pozitiva, provocare, metafore)

Responsabilizarea clientului pentru schimbare

Sa lucreze pentru atingerea scopurilor motivationale propuse de client

Sa asigure informatii referitoare la rezultatele evaluarilor clinice si paraclinice

Concluzie

. Atat din punct de vedere didactic, cat si terapeutic, dezvoltarea motivatiei se face prin stimularea potentialului cognitiv si afectiv al individului si prin intarirea pozitiva a rezultatelor

. Efortul didactic si terapeutic trebuie canalizat in a transforma motivatia extrinseca in motivatie intrinseca





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate