TEMA PROIECTULUI

Un agent economic dispune de o retea de unitati economice cu profilul alimentatie publica in care sunt angajati 500 de vanzatori.

Pentru cei 500 de vanzatori, considerati ca o colectivitate generala, s-a intocmit o baza de sondaj. Inscrierea in baza de sondaj a vanzatorilor s-a facut in ordine alfabetica, ceea ce constituie un criteriu aleator si li s-a dat un cod (nr. crt.).

Considerand cei 500 de vanzatori ca formand o colectivitate statistica se cere:

sa se extraga printr-un procedeu de sondaj un esantion de 60 de unitati si sa se centralizeze nivelurile individuale ale fiecaruia din variabilele prezentate potrivit continutului lor;

sa se grupeze datele inregistrate la punctul precedent folosind gruparile simple pentru toate caracteristicile inregistrate pe intervale egale si neegale (se vor folosi minim 8 grupe pentru intervale egale si minim 3 grupe pentru intervale neegale) si sa se centralizeze datele conditionate de gruparile folosite. Sa se reprezinte grafic seriile obtinute,

sa se calculeze toate marimile relative posibile si sa se reprezinte grafic marimile obtinute folosind diagramele adecvate;

sa se calculeze indicatorii tendintei centrale, indicatorii variatiei si ai asimetriei pentru variabilele inregistrate;

sa se aplice regula adunarii dispersiilor pentru tabelul cu dubla intrare obtinut prin gruparea combinata;

sa se extinda rezultatele obtinute asupra intregii colectivitati pentru doua variabile daca P = 0,9973 (z = 3);

sa se aplice metoda corelatiei si regresiei pentru datele din esantion. Sa se masoare gradul de intensitate al corelatiei. Pentru date grupate se vor lua in calcul primele 10 unitati din esantion, la care se vor calcula si coeficientii de corelatie a rangurilor.

Extragerea esantionului

1. Din baza de sondaj se extrage un esantion format din 60 de vanzatori. La extragere s-a folosit procedeul selectiei mecanice cu pas de numarare egal cu 8 si prima unitate extrasa . .

S-au inregistrat datele privind sexul, varsta (ani), zile lucrate, ore lucrate, valoarea desfacerilor lunare (lei) si salariul net lunar (lei) din luna februarie 2009.

Interpretare: Cei 60 de vanzatori extrasi ne ofera urmatoarele informatii:

Au lucrat in total, intr-o luna, un numar de 1.270 zile-om, respectiv 10.234 ore-om, realizand o valoare a desfacerii de 9.092.150 lei, iar fondul de salariu in aceasta luna a fost de 88.864 lei.

Gruparea datelor inregistrate

Gruparea pe intervale de variatie egale

Gruparea datelor inregistrate

Gruparea pe intervale de variatie egale

Gruparea pe intervale egale implica urmatoarele etape:

a)      calculul amplitudinii absolute de variatiei (A) care exprima imprastierea maxima a valorilor serei.

A^x_a = X_max - X_min;

Daca variatia este foarte mica (in cazul nostru A^x_a £ ) se va forma o distributie pe variante (valabil in cazul caracteristicilor: varsta; zile lucrate).

b) stabilirea in parametrii intr-un anumit numar de grupe (r) se poate stabili astfel:

Ø    daca variatia caracteristicii este relativ uniforma si volumul de unitati nu este suficient de mare numarul de grupe se poate fixa anterior (din cerintele proiectului se vor folosi minimul 8 grupe pentru intervale egale);

Ø    iar daca numarul grupelor nu este anterior cunoscut si volumul unitatilor este suficient de mare se recomanda stabilirea grupelor conform relatiei lui Sturgers,

r = 1+3,322log n

unde: n - nr. caracteristicilor.

c)determinarea marimii intervalului de grupare (h), se calculeaza ca raport intre amplitudinea absoluta a variatiei si numarul de grupe:

sau

Nota: Marimea intervalului (h) se rotunjeste la intreg in plus (ex.3,25

Prima grupa se porneste de la x_min adaugandu-se succesiv marimea intervalului de grupare (h) rezultat din calculul anterior. Valoarea din stanga intervalului va fi considerata ca limita inferioara, iar valoarea din dreapta ca limita superioara. Valorile care formeaza limitele intervalelor se inregistreaza fie numai ca limita superioara fie ca limita inferioara pentru a evita inregistrari duble a caracteristicilor.

Analog se rezolva pentru orice variabila.

2A. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa varsta

a) Amplitudinea variatiei A^x_a = X_max - X_min =

Repartitia vanzatorilor dupa varsta

2B. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa ore lucrate

a) Amplitudinea variatiei A^x_a = X_max -X_min = 211-135=76

b) Nr. de grupe r = 8

c) Marimea intervalului h =10

Repartitia vanzatorilor dupa numarul de ore lucrate

Nota: Limita superioara este inclusa in interval.

Gruparea pe intervale de variatie neegale

Pentru analiza structurii colectivitatii pe grupe tipice se foloseste gruparea pe intervale neegale.

Gruparea pe intervale neegale presupune regruparea intervalelor egale.

Un prim principiu al gruparii pe intervale neegale este trecerea de la variatia lineara (interval de marime constanta) la variatia neuniforma a unor intervale de grupare din ce in ce mai mari.

Un alt principiu de grupare are in vedere separarea unitatilor pe trei grupe: mici, mijlocii si mari.

2.2.C. Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa orele lucrate

Nivelul mediu

Nota: Limita superioara inclusa in interval

3. CALCULUL MARIMILOR RELATIVE DE STRUCTURA

Din cele 5 marimi relative intalnite in statistica, in proiectul de fata se pot determina trei:

. Marimile relative de structura se obtin ca raport intre parte si intreg. Forma cea mai obisnuita de exprimare a marimilor relative de structura este cea a procentelor care arata cate unitatii din indicatorul raportat revin la 100 unitati ale indicatorului baza de raportare. Se pot calcula atat pe baza frecventelor absolute si in acest caz au sens de frecvente relative ()

cat si pe baza valorilor centralizate privind : varsta, zilele lucrate, orele lucrate, volumul desfacerilor si salariul net, obtinandu-se in acest caz ponderea sau greutatea specifica () a unei valori () in totalul valorilor colectivitatii ():

3.2. Marimile relative de coordonare se obtin ca raport intre doua grupe sau intre doua colectivitati ce coexista in spatiu.

Pentru o colectivitate impartita in doua grupe pentru care nivelul pe grupe al variabilei studiate este x_A si x_B :

sau

Daca sunt mai multe grupe, se alege una ca baza de comparatie si se raporteaza, pe rand, fiecare grupa la baza aleasa.

3.3. Marimile relative de intensitate se obtin prin raportarea a doi indicatori cu continut diferit dar intre care exista o relatie de interdependenta.

la nivel partial: ; la nivelul ansamblului:

3.D Calculul marimilor relative pe baza repartitiei vanzatorilor dupa valoarea desfacerii

Repartitia timpului lucrat (in zile si ore) a fondului de salarii si a structurii acestora in functie de valoarea desfacerii

Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a fondului de salarii si a raportului acestora fata de prima grupa, in functie de valoarea desfacerii

Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a fondului de salarii pe total si in medie pe un vanzator in functie de valoarea desfacerii

Se va proceda la fel si la repartitia vanzatorilor dupa: numarul de zile; numarul de ore si salariul net lunar

CARACTERIZAREA STATISTICA A REPARTITIILOR OBTINUTE

Caracterizarea statistica in cazul dat se refera la determinarea:

a)      Indicatorilor tendintei centrale:

q       Media aritmetica

q Modul (modulul, dominanta)

q   Mediana (Me)

b)      Indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei:

q       Abaterea medie liniara :

q       Dispersia

q       Abaterea medie patratica

q           Coeficientul de variatie (v):

respectiv

q       Coeficientul de asimetrie

sau

Repartitia vanzatorilor dupa varsta

a)      Calculul indicatorilor tendintei centrale:

q Media aritmetica

ani/vanz

q       Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima

q       Mediana (Me)

locul medianei:

b)      Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

q     Dispersia

q     Abaterea medie patratica

q     Coeficientul de variatie (v):

v^` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie

q       Coeficientul de asimetrie

0,20

Rezulta asimetrie

Repartitia vanzatorilor dupa zilele lucrate

a)      Calculul indicatorilor tendintei centrale:

q Media aritmetica

q       Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima

23

q       Mediana (Me)

locul medianei:

21

b)      Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

q         Dispersia

q       Abaterea medie liniara :

q     Abaterea medie patratica

2,16

q     Coeficientul de variatie (v):

v^` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie

q       Coeficientul de asimetrie

Rezulta asimetrie moderata

Repartitia vanzatorilor dupa orele lucrate

c)      Calculul indicatorilor tendintei centrale:

q Media aritmetica

q       Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima

q      

q       Mediana (Me)

locul medianei:

d)      Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

q     Dispersia

q     Abaterea medie patratica

17,30

q     Coeficientul de variatie (v):

v^` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie

q       Coeficientul de asimetrie

-0,52

Rezulta asimetrie negativa.

Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obtinuti intr-un tabel sintetic.

Indicatorii tendintei centrale, de variatie totala si de asimetrie pentru variabilele inregistrate in esantion.

ANALIZA CORELATIEI DINTRE VALOAREA DESFACERII SI SALARIU

Corelatia liniara simpla (date negrupate)

Se aplica pentru primele 10 unitati din esantion, privind numarul de ore lucrate (x_i) si salariul net lunar (y_i ) - mii lei. Seria se va ordona crescator dupa numarul de ore lucrate (x_i) mentinandu-se salariul net lunar (y_i ) corespunzator.

Dintre metodele simple de cercetare a legaturilor statistice recurgem la :

A)     Metoda seriilor paralele interdependente

Concluzie: Valorile x_i fiind ordonate crescator se poate observa ca si valorile y_i cresc in cea mai mare parte, ceea ce sugereaza o legatura directa.

B)     Metoda grafica este o alta cale de a stabili legatura dintre fenomene.

Pentru a obtine graficul de corelatie, denumit si corelograma, valorile caracteristicii factoriale (x_i) sau intervalele acesteia se trec pe abscisa, iar pe ordonate valorile caracteristicii rezultative (y_i) sau intervalele respective. Fiecare unitate observata a celor doua caracteristici se reprezinta grafic printr-un punct.

Graficul de asemenea confirma o legatura directa de forma liniara.

Metoda grafica este utilizata cu bune rezultate pentru alegerea functiei analitice care se studiaza (in cazul regresiei si corelatiei)

Metodele de studiere a legaturilor prezentate anterior au ca deficienta principala faptul ca desi permit constatarea legaturii si caracterulul ei, nu o pot masura printr-un indicator sintetic. Acest inconvenient este inlaturat prin utilizarea metodei regresie.

Metoda regresiei constituie o metoda statistica analitica de cercetare a legaturii dintre variabile cu ajutorul unor functii denumite functii de regresie.

Notand cu Y variabile dependenta si cu x₁ , x₂ x_n variabilele independente obtinem ecuatia de regresie y = f (x₁ , x₂ x_n).

In cazul de fata am apelat la modelul de regresie unifactoriala liniar considerand legatura dintre y si x de tipul y_xi = a +bx_i. Parametri ecuatiei in acest caz se determina prin rezolvarea urmatorului sistem de ecuatii:

Daca se foloseste metoda determinantilor se obtine:

=361,77

=6,44

Datele necesare calcularii celor doi parametri sunt prezentate in tabelul de mai jos.

361,77

6,44

Functia de regresie este:

a)      Raportul de corelatie liniara simpla se calculeaza cu formula:

Unde: 1451

BIBLIOGRAFIE

1. Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vatui, Emilia Gogu, STATISTICA APLICATA IN ECONOMIE, Editura Oscar Print, 2007

2. . Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vatui, Emilia Gogu, APLICATII STATISTICE IN STUDIUL FENOMENELOR ECONOMICE, Editura Oscar Print, Bucuresti 2007