 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Particularitati morfologice
Clasificare semantica si formala
|
substantiv |
exemplu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Bucuresti |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
comun |
floare |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
simplu |
curaj |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
compus |
floarea-soarelui |
Categorii gramaticale ale substantivului
Situatii speciale in legatura cu genul substantivelor: Substantive mobile heteronimice (denumesc animate si realizeaza opozitia de sex prin cuvinte cu radacini lexicale diferite): gaina - cocos, capra - tap, matusa - unchi, sora - frate etc. derivate (masculin - feminin): lup - lupoaica, var - verisoara, urs - ursoaica etc. (feminin - masculin): gasca - gascan, curca - curcan, rata - ratoi etc. Substantive epicene (nu realizeaza opozitia de sex; au o forma unica pentru a denumi femininul si masculinul); pot fi de genul feminin: lacusta, girafa, maimuta sau de genul masculin: ornitorinc, elefant, fluture, viezure. Situatii speciale in legatura cu numarul substantivelor: Substantive cu forma unica pentru ambele numere unchi, ochi, nume, invatatoare, educatoare, foarfece, genunchi etc. Substantive defective de plural sare, miere, aur, curaj, fotbal, argint, faina, tinerete, singuratate, lapte, grau etc. Substantive defective de singular zori, calti, ochelari, represalii, taitei etc. Substantive colective stol, turma, bradet, papuris, popor, roi etc. Functii sintactice ale substantivului in cazurile Nominativ v subiect : Copilul ei are patru ani. v nume predicativ: Mihai este un copil. v apozitie: Ionescu, profesorul, va veni maine. v predicativ suplimentar El vine director. Acuzativ v complement direct Si-a anuntat prietenii. Am vazut - o pe Ana. Genitiv v atribut substantival Sosirea prietenilor ne-a bucurat. v nume predicativ Caietele sunt ale colegilor mei. v apozitie (acordata) Caietele sunt ale lor, ale colegilor mei. Dativ v complement indirect I-am dat Mariei cartea. v circumstantial de loc Stai locului! v apozitie (acordata) I-am dat cartea ei, Mariei v atribut substantival El este parinte filozofiei. Observatie! Cand regentul unui substantiv este un substantiv nearticulat, cazul celui dintai nu este genitivul, ci dativul! Constructiile de acest tip au un caracter arhaic. Exista insa si constructii neologice in care un substantiv in dativ, fara prepozitie, poate fi atribut; regentii acestor dative trebuie sa fie substantive articulate, de origine verbala (provenite din verb): decernarea de premii castigatorilor (atribut in dativ). Constructia are, asadar, structura: acordarea / conferirea / trimiterea / atribuirea de ceva cuiva. Vocativ (cazul substantivului in pozitie de adresare) v fara functie sintactica Ioane! Vino, baiete! v apozitie Jupane Damiene! Observatie! Cazurile acuzativ, genitiv si dativ pot fi impuse si de prepozitii, largind astfel lista functiilor sintactice indeplinite de substantiv. Acuzativ cu prepozitie v atribut substantival prep. Teama de consecinte l-a speriat. v nume predicativ Prajitura este cu fructe. v apozitie (acordata) A vorbit despre ea, despre Ana. v predicativ suplimentar Ea vine ca directoare. v complement prepozitional Se teme de consecinte . v circumstantial de loc Pleaca la scoala. v circumstantial de timp A telefonat la plecare. v circumstantial de mod Lucreaza cu grija. v circumstantial de cauza N-a venit de frica. v circ. instrumental Scrie cu creionul. v circ. de exceptie In afara de mere, n-a adus nimic. v circumstantial sociativ Merge la mare cu prietenii. v circumstantial de relatie Era buna la matematica. v circumstantial conditional Fara mama ei n-ar fi reusit. v circumstantial concesiv Cu toate insistentele lor, tot nu am acceptat. v circ. opozitional In loc de mere a adus pere. v circumstantial cumulativ In afara de mere a mai adus si pere. Genitiv cu prepozitie Observatie! Prepozitiile si locutiunile prepozitionale care impun cazul genitiv sunt: asupra, contra, impotriva, inaintea, inapoia, in fata, in spatele, in privinta, din cauza, in jurul etc. Remarcati ca ele au aspect articulat, adica seamana cu substantivele articulate (se termina in -a sau -l)! v atribut substantival prep. Lupta contra hotiei e obiectivul lor. v nume predicativ Obiectiile lor sunt asupra datei. v complement prep. Luptau contra coruptiei. v circumstantial de loc S-au asezat in fata Mariei. v circumstantial de timp A sosit inaintea mamei. v circumstantial de mod El inoata contra curentului. v circumstantial de scop Invata in vederea examenului. v circumstantial de cauza Din cauza vremii rele, n-am plecat. v circ. instrumental Prin intermediul relatiilor sale a reusit sa plece. v circ. de exceptie In afara merelor, n-a mai adus nimic. v circ. de relatie In privinta sanatatii, stam foarte bine. v circ. conditional In locul mamei, l-as fi certat. v circumstantial concesiv In ciuda insistentelor lor, tot nu am acceptat. v circumstantial opozitional In locul merelor a preferat perele. v circumstantial cumulativ In afara merelor a mai adus si pere. Dativ cu prepozitie Observatie! Prepozitiile care impun cazul dativ sunt: datorita, gratie, multumita, potrivit, conform, contrar v circumstantial de mod A rezolvat totul conform cerintelor. v circumstantial concesiv Contrar asteptarilor, a esuat. v circ. instrumental Datorita mamei lui am putut sa-i scriu. v atribut subst. prep. Desfasurarea lui conform graficului ne-a uimit. Locutiuni substantivale grupuri de cuvinte cu caracter stabil si inteles unitar, avand comportamentul sintactic al unui substantiv ; de obicei provin din locutiuni verbale, prin nominalizare: tinere de minte, aducere-aminte, bagare de seama, dare de seama, tragere de inima etc. Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate | |||||||||||||||||||||||||||||||||||
