Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
SEMANTICA SUBSTANTIVELOR COMUNE


SEMANTICA SUBSTANTIVELOR COMUNE


SEMANTICA SUBSTANTIVELOR COMUNE

Substantivele se pot grupa semantic in mai multe categorii care se disting si morfosintactic.Anumite substantive manifesta, in comparatie cu substantivele comune propriu-zise, un comportament gramatical de tip special, care se coreleaza cu caracteristicile lor semantice.Aceste substantive sunt: substantivele abstracte, substantivele masive, substantivele colective, cele "verbale", cele "adjectivale" si substantivele proprii.

Substantivele abstracte sunt o subclasa de substantive, care se opun in general substantivelor concrete.Substantivul abstract "poate fi interceptat intensional, cu referire la concept (Ce fac ei nu poate fi numit politica), ori extensional, cu referire la "actulizarile" conceptului, care pot fi circumscrise situational (Analizam politica monetara a anului in curs)"[1].Substantivele abstracte sunt definite ca denumind entitati abstracte, neperceptibile senzorial, neputand fi asociate referential cu un obiect material.Referentii substantivelor abstracte sunt insusiri (rautate, frumusete), stari (calm, neatentie), relatii (vecinatate, posesie) si / sau atitudini (amicitie), actiuni si activitati (scufundare, plecare, alergat), domenii ale vietii sociale (medicina), discipline stiintifice (lingvistica, matemaica ,chimie), categorii ale domeniilor teoretice (adevar, dreptate, constiinta).



Substantivele abstracte sunt, in general, defective de numar.In raport cu categoria de numar, unele substantive abstracte sunt nonnumarabile in toate utilizarile lor (calm, curaj, fidelitate, importanta, ura, dragoste).Altele sunt nonnumarabile atunci cand sunt intensional si extensional abstracte, dar devin numarabile cand interpretarea este situational extensionala (aptitudine, conditie, tristete, parere, politica - Avem aptitudini diferite; politica monetara, politici monetare).

1.1. Substantivele abstracte nonnumarbile au urmatoarele caracteristici gramaticale care le deosebesc de substantivele concrete numarabile:

a) Sunt defective de plural (bunatate, dragoste, inteligenta, pricepere, etc).

b) Admit cuantificarea nedefinita, realizata prin determinare de tipul atat(a), cat (oricat, catva), destul, putin, mult: atata dragoste, Cat de important se crede!, cuantificatori care sunt incompatibili cu substantivele concrete numarabile, la singular: atata (multa, cata, destula, putina) masa.

c) Cuantificarea negativa se realizeaza prin niciun (nicio), catusi de putin(a): In gestul lui nu vad nicio bunatate.Nu e posibila inlocuirea in context a cuantificatorului niciun cu gruparea un singur, care exprima unicitatea: Nu vad (macar) o singura bunatate.

d) Nu admit cuantificarea prin numerale cardinale (doua fidelitati - dar doua infidelitati) si nici prin adjective nehotarate cu valoare distributiva, de tipul fiecare, oricare, etc. (fiecare / oricare fidelitate), cuantificatori care presupun existenta unei pluralitati si a unei forme de plural.Permit insa asocierea cu un adjectiv nehotarat ca orice, care exprima generalitatea si varietatea calitativa, implicand interpretarea generica sau prin referire la diverse "actualizari" ale conceptului pe care il exprima: Orice fidelitate (sau orice fel de fidelitate, orice manifestare de fidelitate) presupune onestitate.

e) Nu se combina cu articolul nedefinit care poate fi cerut de un determinativ (un mare curaj, o mare importanta), implicit in constructii exclamative ca (Avea un curaj! "foarte mare, extraordinar").

Substantivele abstracte numarabile sunt asemanatoare cu substantivele concrete numarabile si sunt urmatoarele:

a) Realizeaza opozitia de numar (singular / plural): conditie / conditii, opinie / opinii (ca si masa / mese)." Forma de plural a unor substantive abstracte este marcata stilistic; astfel, pluralul respecte se utilizeaza numai in formula de salut Respectele mele! iar pluralul rabdari apare numai in expresiile populare si familiare a-si iesi din rabdari, a scoate din rabdari."[2]

b) Unele admit cuantificarea prin determinative de tipul atat(a), cat (oricat, catva), destul, mult, putin, numai la plural (atatea, cate, destule, conditii), comportament tipic pentru substantivele concrete numarabile (atatea scaune).Altele se combina cu acesti cuantificatori atat la singular (ca abstractele nonnumarabile - atata interes), cat si la plural, subliniind valoarea extensionala, de "diversitate" a pluralului (atatea interese).

c) Cuantificarea negativa se realizeaza prin niciun (nicio), catusi de putin(a).Anumite substantive abstracte numarabile admit la singular si constructia cu adverbele deloc, defel sau cu gruparea catusi de putin(a), ca si abstractele nonnumarabile: Nu este nicio discordie.Nu este deloc / catusi de putin(a) discordie.Unele abstracte numarabile admit constructia cu gruparea un singur: Nu impune (macar) o singura conditie.

d) Admit cunantificarea prin numerale cardinale si prin adjective nehotarate cu valoare distributiva, ceea ce se intampla si cu substantivele concrete numarabile: doua pareri, fiecare / oricare parere ca doua scaune, fiecare / oricare scaun.

e) La singular se combina cu articolul nedefinit si in absenta determinativilor, articolul avand rol de individualizare: o aptitudine ca o casa.

2. Substantivele masive "constituie o subclasa semantica de substantive comune care desemneaza materia nediferentiata, care nu poate fi impartia in entitati discrete (alama, apa, nisip, etc)."[3] In definirea semantica a masivelor cele mai importante caracterictici sunt aspectul continuu si omogenitatea.

Trasatura "continuu" priveste nu numai masivele, ci si substantivele abstracte si are ca reflex in plan morfologic trasatura "nonnumarabil", comuna celor doua tipuri de substantive.Spre deosebire de substantivele numarabile care pot avea ca referent o unitate discreta a clasei, masivele si abstractele au nevoie de un suport, de o masura sau de o raportare la alta entitate pentru delimitarea referentului, care are o reprezentare continua: o sticla de otet, un kilogram de rosii, fericirea Mariei.

Caracterul "omogen" rezulta din faptul ca subansamblul pastreaza calitatea intregului (ex: o parte din nisip este tot nisip, in timp ce o parte din om nu mai este om ).Referentul masivelor se caracterizeaza printr-un continut omogen: nisip + nisip = nisip, spre deosebire de o carte, care adaugata altei carti, inseamna doua carti.

Subclasa substantivelor masive cuprinde atat substantivele care denumesc materia propriu - zisa, cat si pe cele care indica obiecte initial discrete, dar care au de suferit un proces de masificare.Comparand enunturile Am cumparat un peste si Am cumparat (niste) peste, se constata ca substantivul peste are ca referent in prima propozitie un "obiect" concret, izolat, pe cand a doua propozitie, acelasi substantiv se comporta la fel ca substantivele nume de materie, desemnand masa nu "obiectul".

Sub raportul numarului, masivele sunt substantive nonnumarabile, defective de numar, cu forma unica de singular (apa, vin, zahar) sau de plural (calti, icre, taietei).Sunt inregistrate treceri frecvente ale masivelor spre nonmasive, ceea ce implica anumite modificari semantice si morfosintactice.Astfel, formele nou formate de plural (foarte multe in - uri, in limba romana actuala) desemneaza "sorturi de materie " (uleiuri, vinuri, etc.), aceasta semnificatie putand fi dublata de sensuri secundare, ca "feluri", "varietati", "portii", "obiecte": alama - alamuri, ciorba - ciorbe, sapun - sapunuri, etc.Deasemenea are loc trecerea substantivelor numarabile la clasa masivelor (compara Am cumparat un peste / niste pesti cu Am cumparat peste / niste peste).

In functie de gen, substantivele masive pot aparea fie in contexte specifice masculinului, fiind de genul masculin (calti, taietei), fie in contexte specifice femininului, apartinand genului feminin (branza, fasole, smantana).Destul de numeroase sunt substantivele singularia tantum ca: fier, piper, unt si pluralia tantum ca: icre, cuisoare, tarate, care apar in contexte nespecifice, comune masculinului si neutrului, respectiv femininului si neutrului, situandu-se la nivelul "arhigenurilor".

Sub aspectul cazului si al determinarii, comportamentul masivelor difera, dupa cum sunt substantive pluralia tantum sau singularia tantum.Atunci cand masivele pluralia tantum ocupa pozitia de subiect (in nominativ) sau de complement direct (in acuzativ), se realizeaza toate cele trei situatii de determinare: nedeterminat, determinat hotarat si determinat nehotarat: In frigider se gasesc icre / icrele / niste icre.In schimb, masivele singularia tantum nu se combina, de obicei, cu articolul nehotarat: in asociere cu un capata semnificatia de "sort" (Caut un zahar fin), iar gruparea cu niste exprima o apreciere cantitativa neprecizata (niste zahar).

Articulate hotarat, masivele se comporta ca substantivele utilizate generic.Atasarea articolului hotarat cu valoare generica la un substantiv numarabil are ca efect omogenizarea referentului (Omul este o fiinta ganditoare), pe cand, in cazul masivelor, al caror referent este omogen prin natura lui, articolul hotarat generic nu antreneaza nicio schimbare de continut.Astfel, atat in enuntul Vinul este prietenul cel mai bun la petreceri, cat si in enuntul Beau vin, substantivul vin (folosit generic, atunci cand este articulat hotarat, sau nongeneric, atunci cand este nearticulat) are o referinta generica.

Cuantificarea prezinta, in cazul masivelor, urmatoarele particularitati:

Cuantificarea definita, cu ajutorul numeralului, nu se poate realiza pentru ca prezenta unui numeral pe langa un substantiv masiv implica trecerea acestuia in clasa substantivelor numarabile, trecere care este insotita de modificari de sens (ex: doua vinuri poate insemna "doua sorturi de vin" sau "doua portii de vin").

Dintre cuantificatorii nedefiniti care se aociaza cu substantivele masive, se distinge niste, cu valoare partitiva, care insoteste atat un substantuv pluralia tantum (niste icre), cat si un substantiv singularia tantum (niste nisip).Deasemenea ceva se poate combina cu un substantiv masiv singularia tantum sau pluralia tantum: niste / ceva ulei, niste / ceva cuisoare.In vecinatatea unui substantiv abstract nonnumarabil, niste nu este admis: ceva talent, dar nu niste talent, dovedindu-se ca niste reprezinta un cuantificator nedefinit specific masivelor.

Alti cuantificatori acceptati de substantivele masive (si abstracte) cu forma de singular dar exclusi din vecinatatea substantivelor numarabile la singular, sunt: mult, putin, destul, catva: mult / putin / destul lapte.

Cantitatea aproximativa poate fi exprimata prin asocierea masivelor cu substantive care capata o valoare expresiva, in constructtii ca: o mana de malai, un varf de cutit de sare,etc.

3. Substantivele colective reprezinta o subclasa de substantive caracterizate semantic prin referirea la o entitate prezentata ca ansamblu de unitati.Un substantiv colectiv denota un ansamblu compus din parti distincte (decompozabile pana la individ), constituite anterior, omogene intre ele, dar autonome si eterogene fata de intreg.De exemplu, o padure este o astfel de entitate compusa din parti distincte, decompozabile pana la individ - un copac.

Proprietatile semantice ale substantivelor masive se refera la posibilitatea de a cumula sau de a diviza entitatile componente ale ansamblurilor denotate.Proprietatea de referinta cumulativa este proprietatea de uniune a continuturilor redate de doua sau mai multe entitati de acelasi tip.Substantivele colective se caracterizeaza printr-o referinta cumulativ eterogena: adaugand o armata la o alta armata obtinem fie o armata mai mare, fie doua armate separate."[4]

Substantivele colective sunt caracterizate si prin proprietatea de subansamblu: o armata se poate imparti in mai multe armate (cavalerie, infanterie, artilerie, etc), care la randul lor se pot diviza (divizie, regiment, batalion, etc).Entitatile rezultate sunt de aceeasi natura , dar mai mici decat intregul.Aceasta diviziune nu este infinita, astfel ultima parte dintr-o armata este un soldat, iar dintr-un buchet este o floare, deci o entitate noncolectiva, individuala.

Din punctul de vedere al entitatilor denotate, substantivele colective se pot repartiza in trei clase lexicale:

a) substantive al caror sens specifica natura membrilor ansamblului: familie (totalitate a persoanelor unite prin legaturi de sange sau de alianta), buchet (manunchi de flori), public (oameni stransi intr-un loc), juriu, cireada, bradet, etc.

b) substantive al caror sens specifica numarul membrilor ansamblului: duzina (zece sau douasprezece obiecte de acelasi fel care formeaza un intreg), cvartet (ansamblu de patru unitati), pereche, divizie, etc.

c) substantive care nu precizeaza nici numarul, nici membrii ansamblului si care au nevoie de un determinativ care sa specifice componenta acestuia: clasa (de elevi de adjective, etc.), grup (de oameni, de blocuri), morman, multime, ansamblu,etc.

In functie de trasatura semantica [ + Animat ], substantivele colective pot fi:

nonanimate (banet, palmares, stiva);

animate nonumane (cireada, haita, roi);

umane (juriu, dinastie, trib, liga);

insensibile la acest parametru clasificator (palc de stejari / oameni, droaie de fluturi / copii / carti).

Asocierea cu determinativul care indica componenta ansamblului poate da nastere la structuri fixe: stol de pasari, ciorchine de struguri, banc de pesti, cireada de vite, haita de lupi, roi de insecte, musuroi de furnici, hoardaa de tatari, recif de corali, etc, in care substantivele colective se specializeaza semantic dupa natura entitatii calificate.Spargerea expresiva a structurilor fixate este permisa doar de limbajul literar poetic unde se remarca nota de improprietate a termenilor care este legata de aparitia lor in contexte unice, diferite de cele fixate de uz: un stol de ganduri (M. Eminescu Strigoii), o herghelie de insule innebunite (St. Augustin Doinas, Urletul), carduri lungi de blonde lune si popoarele de stele, turmele de stanc risipite cu splendoare, ostiri de flori, paduri de nori, popor de zei (M. Eminescu, Memento mori).

Sub raportul genului gramatical, substantivele colective pot fi de genul feminin (haita, trupa, stiva, caravana, garda), sau neutru (grup, musuroi, trib, roi, card).

Substantivele colective admit, in principiu, categoria de numar, desi denota indivizi constituiti intru-un ansamblu.Comportamentul este la fel cu al numelor individuale, care raman insa atasate la singular ideii de unicitate interna (un copac, multi / doi copaci, o padure, multe / doua paduri, o stiva, multe / trei stive, un insectar, multe / doua insectare).Utilizate la singular,substantivele colective sunt echivalente cu un substantiv individual la plural si reprezinta argumentele unei predicatii de tipul verbului reflexiv a se aduna: Afara s-a adunat multimea. = Afara s-au adunat oamenii.

La nivelul grupului nominal, substantivele colective admit determinanti de tipul: acest, fiecare, orice, alt, acelasi, niciun, si pot desemna fie entitati colective (Fiecare regiment si-a ocupat pozitia; incepea lupta), fie specii (Fiecare regiment are o organizare proprie).In schimb nu se pot combina cu determinantul niste cu valoare partitiva, fapt ce le distinge de substantivele masive.Nu se poate spune: niste buchet, niste duzina, niste stiva, niste echipa.

Substantivele colective aflate in pozitia de subiect impun predicatului acord gramatical, dar permit si acord dupa intteles.In cazul substantivelor de tipul armata, flota, familie, bradet, care isi specifica membrii, acordul este gramatical: Armata este disciplinata.Flota a fost vanduta.Dar in acceptii speciale, metaforice, aceste substantive colective permit aparitia unui determinativ care favorizeaza un acord prin atractie: O armata de gospodine au pregatit masa.

Pentru substantivele colective care isi precizeaza componenta printr-un adjunct substantival, apar doua modalitati de exprimre a acordului.Predicatul fie se orienteaza spre subiectul exprimat prin substantiv colectiv si prezentat ca o entitate globala, fie spre adjunt, care isi subordoneaza termenul colectiv, ca pe un determinant cuantitativ.Asadar, schimbarea de statut gramatical, este efectul unei reinterpretari semantice:

a) acord gramatical, daca substantivul colectiv este centru de grup (Stolul de pasari strabatea vazduhul.Un grup de elevi a aparut imediat.).

b) acord dupa inteles si prin atractie, daca substantivul colectiv are valoare de cuantificator, iar componentul al doilea, desi nu este in nominativ, este, din punct de vedere semantic, mai adecvat statutului de subiect al predicatului si impune acordul (Un grup de elevi s-au strans in curte.Un stol de pasari strabateau vazduhul.).

4. Substantivele "verbale" si "adjectivale" "sunt subclase de substantive care au caracteristici gramaticale de substantiv ai de verb (nume de actiuni, nume de activitati, nume de agent) sau caracteristici de substantiv si de verb / adjectiv (nume de stare) ori caracteristici de substantiv si de adjectiv (nume de calitati)."[5]

Substantivele "verbale" se refera la actiuni (plecare, urcare), la activitati (inot, navigatie) sau la stari (suferinta, bucurie).Actiunea poate fi privita sub aspectul realizarii ei in anumite circumstante (operatiunea de cautare; posibilitati de manevra) sau poate fi privita abstract, independent de circumstante, si nu ca realizare.Aceasta diferenta semantica, dintre "actiune" si "faptul de a savarsi actiunea", este sesizabila numai in context: Dupa pirderea procesului [dupa ce a pirdut procesul], a cerut despagubiri., "actiune"; Se serba acolo [] pirderea inrauririi lor politice. (M. Eminescu, Publicistica), "faptul de a fi pierdut".

Substantivele "adjectivale" se refera la stari (atentie, neateniie) sau la insusiri (bunaatate, rautate,inaltime).

Prin natura referentului lor, cele mai multe dintre substantivele cu sens verbal sau adjectival sunt abstracte.In clasa abstractelor se includ numele de actiune (anulare, insistenta, diagnosticare), numele de activitasti (impresariat), unele nume de stari (tristete), sau de insusiri (curaj, fermitate).Substantivele "adjectivale" sunt abstracte sau concrete in functie de adjectivul corespunzator (tristete - trist, lungime - lung).

Din punctul de vedere al structurii interne, unele dintre aceste substantive sunt formatii analizabile prin raportare la o baza verbala sau adjectivala, fiind interpretabile ca nominalizari ale verbului ori ale adjectivului: infinitive lungi si supine substantivale (in special nume de actiune - plecare, mers), formatii cu sufixe - postverbale (navigatie, cititor), postadjectivale (bunatate, prezenta), derivate de la adjective numerale (intaietate), formatii regresive (balans, panda).

Pe langa aceste nominalizari propriu-zise, exista o clasa larga de substantive care nu se leaga morfologic de un verb sau de un adjectiv sau se leaga numai indirect de verb.Acestea au sensuri lexicale similare cu cele ale nominalizarilor, ceea ce le pemite sa-si asocieze o parte dintre contextele specifice substantivelor cu baza verbala sau adjectivala.In aceasta situatie sunt urmatoarele categorii de substantive:

a) cuvinte de baza, neanalizbile, de tipul coma, conflict, criza, transfuzie;

b) imprumuturi neologice recente, in curs de adaptare, precum hold-up, replay, consulting;

c) formatii analizabile ca fiind create de la o baza substantivala, adesea de la o nominalizare preexistenta, fie prin atasarea unui prefix, ca in coproductie, antipoluare, fie prin combinare, ca in macrofilmare, microimprimare, fie prin compunere (uneori incorporand obiectul direct al verbului, ca in omucidere - a ucide om);

d) formatii (semi)analizabile ca fiind derivate de la substantive neverbale cum este banditism.

Substantivele "verbale" si "adjectivale" au flexiune de tip nominal realizand opozitiile obisnuite ale substantivului, cu marci specifice - desinente de gen, numar, caz si morfeme de determinare.Majoritatea substantivelor "verbale" si "adjectivale" sunt de genul feminin (aparitie, cearta, voiosie) sau de genul neutru (dezgust, inot).Infinitivele lungi substantivale sunt feminine (plecare), iar supinele substantivale sunt neutre (barbierit).Singurele care pot fi de genul masculin sunt numele de agent cu trasatura [ + Animat] (bautor, drumet).

Opozitia de numar se realizeaza partial la numele de actiune, de stare si de activitati.Majoritatea numelor de actiuni si de stari, fie abstracte, fie concrete, au forme de plural (aerisiri, periaje, plecari, anemii, tristeii).Pluralul este mai rar la numele de activitati (navigatii).Numele de actiune sunt defective de plural in toate contextele care se refera la "faptul de a savarsi actiunea".Defective de plural sunt deasemenea numele de insusiri (credulitate,iintaietate), unele nume de stare (captivitate, pace), numeroase nume de activitaati (ciobanie, pescuit).

Sintactic, substantivele "verbale" si "adjectivale" sunt compatibile cu functiile indeplinite de substantivul propriu - zis: Plecarea va fi maine., subiect; Masoara lungimea., complement direct; Nu da importanta anemiei., complement indirect, etc.

Substantivele "verbale" si cele "adjectivale", centru al grupului nominal, sunt compatibile cu unii adjuncti ai substantivului propriu - zis ca: genitivul posesiv (pacea lui, bucuria copiilor), dativul posesiv (mersu-ti), determinati de tipul acest (plecarea aceasta), adjective calificative (conflict nou, suferinta grea), grupari cu prepozitia de (munca de teren), inclusiv adverbele introduse de prepozitii (certaretul de atunci,), formele verbale de supin (refuzul de neacceptat), propozitia relativa (Amaraciunea pe care o simtea).

Trasaturile verbale / adjectivale variaza ca pondere in rapot cu: clasa semantica, cu tipul de formatie si cu sensul lexical contextual.Astfel:

a) substantivele "verbale" si cele "adjectivale" , centru al grupului nomial, sunt compatibile cu unii adjuncti ai verbului sau ai adjectivului, fie in forma pe care acesti adjuncti o au in grupul verbal, respectiv in cel adjectival, fie intr-o forma specifica adjunctilor care apar de obicei in componenta grupului nominal.Substantivele postverbale admit un ajunct corespunzator subiectului, complementului direct sau complementului prepozitional al verbului de baza:

- genitiv subiectiv: mersul trenului - Trenul merge;

- genitiv obiectiv: vanzarea casei - Vinde casa, detinatorul titlului - Detine titlul;

- grupare prepozitionala cu de, corespunzatoare subiectului sau complementului direct din grupul verbal: vanzari imobiliare - Vinde imobile, control englez - Englezii controleaza;

Numele de actiune si cateva nume de stare care au corespondent verbal sau adjecival se pot combina cu anumiti cuantificatori specifici verbului sau adjectivului care nu apar in combinatii cu substantive propriu - zise: amanarea de doua ori, frecvent; detinerea puterii pentru prima data, existenta pentru prima data a unor dovezi,etc.(dar nu se poate casa de doua ori, frecvent, pentru prima data).

b) substantivele "verbale" si cele "adjectivale" care au o structura temporala intrinseca se pot combina cu verbe de aspect: (a lansa in productie, nu se mai sfarseste melancolia).

c) substantivele "verbale" si cele "adjectivale" se combina cu prefixele negative ne-, in-, non-: neconformitate, inexistenta, nonagresiune.Substantivele cu forma negativa au corespondent verbal (nediscriminare - a nu discrimina) sau adjectival (neatentie - neatent).

Caracteristicile verbale ale substantivelor variaza in ce priveste tipul de substantiv.Cele mai asemanatoare cu verbul sunt infinitele lungi - numele de actiune sau de stare, in contextele nonambigue semanti, in care semnificatia "actiune", respectiv "stare", este neechivoca.Dintre formele verbului, substantivul este mai apropriat de supin, cu care are in comun o serie de trasaturi cum sunt neacceptarea determinativelor clitice complemente directe sau indirecte.



Institutul de lingvistica "Iorgu- Iordan Al. Rosetti" "Gramatica limbii romane.Volumul I Cuvantul," Editura Academia Romana, Bucuresti, 2005, pag 103

Institutul de lingvistica "Iorgu- Iordan Al. Rosetti" "Gramatica limbii romane.Volumul I Cuvantul," Editura Academia Romana, Bucuresti, 2005,pag 105

Institutul de lingvistica "Iorgu- Iordan Al. Rosetti" "Gramatica limbii romane.Volumul I Cuvantul," Editura Academia Romana, Bucuresti, 2005, pag. 106

Institutul de lingvistica "Iorgu- Iordan Al. Rosetti" "Gramatica limbii romane.Volumul I Cuvantul," Editura Academia Romana, Bucuresti, 2005, pag. 109

Institutul de lingvistica "Iorgu- Iordan Al. Rosetti" "Gramatica limbii romane.Volumul I Cuvantul," Editura Academia Romana, Bucuresti, 2005, pag. 113





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Gramatica


Carti
Gramatica






termeni
contact

adauga