Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
» Pronumele


Pronumele




PRONUMELE

Def Pronumele este partea de vorbire care tine locul unui substantiv intr-o comunicare/propozitie.

Pronumele personal

- Pronumele personal indica diferitele persoane care participa la actul comunicarii.

- Pronumele personal are gen numai la persoana a-III-a: masculin (el,ei) si feminin (ea, ele).




Obs. Pronumele personal NU devine adjectiv chiar daca determina sau insoteste un substantiv.

ex Camera lui → pronume personal → atribut pronominal

Camera lor → pronume personal → atribut pronominal

Camera mea → adjectiv pronoinal(se acorda in gen, numar si caz cu

substantivul determinat) → atribut adjectival

- Pronumele personal are forme accentuate si forme neaccentuate:

Caz

Persoana I.

Persoana a-II-a

Persoana a-III-a

SG.

PL.

SG.

PL.

SG.

PL.

forme accentuate:

N

eu

noi

tu

voi

el, ea

ei, ele

Ac

(pe) mine

(pe) noi

(pe) tine

(pe) voi

(pe) el, ea

(pe) ei, ele

G

al lui, ei

al lor

D

mie

noua

tie

voua

lui, ei

lor

V

tu!

voi!

forme neaccentuate:

Ac

ma, m-

ne-

te-

va, v-

l-, il, o

ii, le, i-

D

imi, mi-

ne-, ni

iti, ti-

v-, va, vi

i-, ii

le-, li

Obs. : La persoana a-III-a singular si plural mai exista si alte forme ale pronumelui personal.

ex dansul, dansa, dansii, dansele

Functiile sintactice ale pronumelui personal

N: subiect: El merge la sanius.

nume predicativ: Prietenii ei suntem noi.

Ac: compl. direct: Pe el l-am cunoscut in tabara.

compl. indirect: Tata o sa discute cu voi.

atr. pron. prepozitional: Vestile de la ei au sosit ieri.

nume predicativ Darurile sunt de la ei.

compl. circ. loc: Am mers pana la ele.

compl. circ. timp: O sa plecam dupa voi, nu inainte.

compl. circ. mod: Ana vorbeste ca tine.

compl. de agent: Motoreta a fost cumparata de ei.

D: compl. indirect: I-am imprumutat schiurile.

nume predicativ: Copilul este asemenea lui.

atr. pron. prepozitional: Un campion asemenea tie este curajos.

atr. pron. (D posesiv): Imi placea surasu-ti blajin.

compl. circ. mod: S-a comportat asemenea lor.

G: atr. pron. genitival: Prietenul ei este neastamparat.

atr. pron. prepozitional: Ghetusul dinainta lor este alunecos.

nume predicativ: In disputa creata, Ion este contra lor.

compl. circ. loc: Dan merge inaintea ei.

compl. circ. timp: George a sosit inaintea lor.

V: nu are functie sintactica: Tu, vino aici!

Pronumele personal de politete

Def: Pronumele personal de politete sau de reverenta arata respectul fata de o anumita persoana.

→ Formele pronumelui personal de politete sunt:

pers II



SINGULAR

PLURAL

N-Ac-V

dumneata (d-ta)

dumneavoastra (dvs, dv.)

D-G

dumitale (d-tale)

dumneavoastra (d-voastra)

pers III

SINGULAR

PLURAL

masculin

feminin

masculin

feminin

N-Ac-D-G

dumnealui

dumneaei

dumnealor

dumnealor

Obs. : In limbajul familiar si regional exista si alte variante ale pronu-

melui personal de politete: mata, matale, matalica, mataluta, talica. Aceste pronume exprima politetea fata de un inferior sau respectul dintre egali si dintre cei apropiati. Ele reprezinta cel mai scazut grad de respect.

Obs. : Formele reverentioase precum Domnia ta, Domnia sa, Maria ta, Inaltimea sa, Excelenta sa, Luminatia voastra etc. se folosesc in limbajul solemn, oficial si protocolar. Formulele reverentioase exprima cel mai inalt grad de respect.

Pronumele reflexiv

Def: Pronumele reflexiv este partea de vorbire flexibila care arata identitatea subiectului cu un obiect (subiectul face actiunea si o si suporta, actiunea se rasfrange asupra subiectului).

→ nu are forme proprii decat pentru persoana a-III-a si cazurile dativ si acuzativ; pentru celelalte cazuri si persoane, pronumele reflexiv imprumuta formele de la pronumele personal.

Obs. : Pentru a nu confunda formele neaccentuate ale pronumelui personal cu formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv, se utilizeaza urmatoarele criterii:

a)     identitatea de persoana a verbului cu pronumele

ex: Eu ma apar.    El ma apara.

I I I → reflexiv III I III → personal

b)     plasarea verbului la infinitiv: a se apara

- Formele proprii ale pronumelui reflexiv sunt:

D

accentuate

sie, siesi

neaccentuate

isi (si-, -si, -si-)

Ac

accentuate

(pe) sine

neaccentuate

se (se-, -se, -se-)

Formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv

→ au functie sintactica numai daca pot fi dublate printr-o forma accentuata corespunzatoare persoanei si cazului.

ex: Ma imbrac repede. → Ma imbrac pe mine repede.

→ “ma” = complement direct

Ma gandesc la tine. → Ma gandesc pe mine la tine.

→ “ma” nu are functie sintactica

Functiile sintactice ale pronumelui reflexiv

Ac : compl. direct: S-au intalnit cu prietenii la patinoar.

D : compl. indirect: Isi spune ca o sa castige concursul.

atr. pron.(D posesiv): Si-a udat cizmele.

Pronumele reflexiv

Def: Pronumele posesiv exprima ideea de posesie, inlocuind atat numele posesorului, cat si cel al obiectului posedat.

ex: Al meu este pe masa.

→ “al meu” = pronume posesiv

→ “al” inlocuieste numele obiectului posedat (caietul)

→ “meu” inlocuieste numele posesorului (Maria)

Obs. : Pentru ca un pronume posesiv sa se transforme in adjectiv prono- minal posesiv, el trebuie sa stea pe langa un substantiv si sa-l determine (sa se acorde in gen, numar si caz cu acesta).

ex: Al meu este pe masa.

→ “al meu” = pronume posesiv

Caietul meu este pe masa.

→ “meu” = adjectiv pronominal posesiv

Obs. : Formele A, Al, AI, ALE sunt articole posesive genitivale, dar NU sunt o marca a cazului genitiv.

ex: Cartea este a mea.

→ “a mea” = in N, nu in G ; forma de G = “mele”

Catrea este a familiei mele.

→ “a familiei mele” = in G

Obs. : Alte forme de genitiv se construiesc cu ALOR.

ex: alor mei, alor tai, alor nostri etc.

ex: “Ai mei pierduti sunt, pasa, toti.” (George Cosbuc)

→ “ai” : este articolul posesiv

genul obiectelor posedate = masculin

numarul obiectelor posedate = plural

→ “mei” : este forma pronominala

persoana posesorului = pers.I.

numarul posesorului = singular

Obiect    Posesor

posedat

Un singur

Mai multi posesori

pers I

pers II

pers III

pers I

pers II

pers III

un singur obiect posedat

masc.

al meu

al tau

al sau

al nostru

al vostru

N - Ac

neutru



fem.

a mea

a ta

a sa

a noastra

a voastra

mai multe obiecte posedate

masc.

ai mei

ai tai

ai sai

ai nostri

ai vostri

fem.

ale mele

ale tale

ale sale

ale noastre

ale voastre

neutru

masc.

alor mei

alor tai

alor sai

alor nostri

alor vostri

D-G

pronumele posesiv poate indeplini functiile sintactice de SUBIECT, NUME PREDICATIV, ATRIBUT si COMPLEMENT.

adjectivul pronominal posesiv indeplineste functia sintactica de ATRIBUT ADJECTIVAL.

Functiile sintactice ale pronumelui posesiv

N: subiect: Ai sai primesc intotdeauna colindatori.

nume predicativ: Darurile sunt ale voastre.

Ac: compl. direct: Pe ai mei i-au invatat colinde bunicii.

compl. indirect: Oricine are greutati, dar de sarbatori este bine sa nu te

gandesti la ale tale.

atr. pron. prepozitional: Merele de la ai tai sunt rosii.

nume predicativ: Cadourile sunt de la ai mei.

compl. circ. loc: Am ajuns la ai sai.

compl. circ. timp: O sa plecam dupa ai tai, nu inaintea lor.

compl. circ. mod: Am cantat mai frumos decat ai vostri.

D: compl. indirect: Le-am facut daruri alor tai.

nume predicativ Copilul este asemenea alor sai.

atr. pron. prepozitional: Purtarea asemenea alor tai este placuta.

compl. circ. mod: Cantati asemenea alor vostri.

G: atr. pron. genitival: O sa-I colindam pe prietenii alor mei.

atr. pron. prepozitional: Aleea dinaintea alor tai este inzapezita.

nume predicativ: Lupta aceasta este contra alor sai.

compl. circ. loc: Anca merge inaintea alor sai.

compl. circ. timp: Tica a sosit inaintea alor mei.

ex: “Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta.“ (M. Eminescu)

→ “a ta” = nume predicativ, N

Pronumele demonstrativ

Def: Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect, aratand apropierea, departarea, identitatea si diferentierea acestuia fata de un alt obiect.

1) Pronumele demonstrativ de apropiere:

→ Forme: acesta, aceasta, acestia, acesta

→ forme populare: asta, asta, astia, astea

→ forme regionale: aista, ista, aiasta etc.

2) Pronumele demonstrativ de departare:

→ Forme: acela, aceea, aceia, acelea

→ forme populare: ala, aia, aia, alea

3) Pronumele demonstrativ de identitate:

→ Forme: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi

4) Pronumele demonstrativ de diferentiere:

→ care exprima apropierea: D-G: cestuilalt, cesteilalte, cestorlalti, cestorlalte

N-AC: celalalt, cealalta, ceilalti, celelalte

→ care exprima deparatarea: D-G: celuilalt, celeilalte, celorlalti, celorlalte

N-AC: celalalt, cealalta, ceilalti, celelalte

Adjectivul pronominal demonstrativ

→ se obtine atunci cand un pronume demonstrativ se acorda in gen, numar si caz cu un substantiv

ex: Baiatul acesta este serios.

→ “acesta” = adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere

Obs: Indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.

Functiile sintactice ale pronumelui demonstrativ

N: subiect: Acesta viseaza la patine cu rotile.

nume predicativ: Bunicul a ramas acelasi.

Ac: compl. direct: Pe ceilalti nu i-am vazut.

compl. indirect: Am citit o carte foarte buna si am discutat apoi cu

prietenii mei despre aceasta.

atr. pron. prepozitional: Sfaturile de la acesta sunt intelepte.

nume predicativ: Cadourile sunt de la aceia.

compl. circ. loc: Merg la ceilalti cu uratul.

compl. circ. timp: Am plecat dupa aceia, nu inaintea lor.

compl. circ. mod: Vorbeste ca acesta.

D: compl. indirect: Le-am facut daruri acelora.

nume predicativ: Colindul tau este asemenea acestuia.

atr. pron. prepozitional: Purtarea asemenea acestuia irita.

compl. circ. mod: Canta asemenea celorlalti.

G: atr. pron. genitival: Afirmatia acestuia este interesanta.

atr. pron. prepozitional: Bradul dinaintea acestuia este inalt.

nume predicativ: Opinia lui este contra celorlalte.

compl. circ. loc: George merge inaintea celorlalti.

compl. circ. timp: Tica a sosit inaintea acestora.

Pronumele nehotarat

Def: Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv, fara sa dea vreo indicatie precisa asupra obiectului.

→ Pronumele nehotarate sunt:

simple: altul, atat, unul, tot, cutare

compuse: fiecare, oricine, oricare, orice, oricat, cineva, ceva, careva, catva, altcineva, altceva, altcareva, oarecine, oarecare, vreunul etc.

Obs. : Cind determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen, numar

si caz, pronumele nehotarat devine adjectiv promominal nehotarat.

Adjectivul pronominal nehotarat are functia sintactica de atr. adj.

Functiile sintactice ale pronumelui nehotarat

N: subiect: Oricine vrea sa aiba o camera frumoasa.

nume predicativ: Studiind, Lucian a devenit altul.

Ac: compl. direct: Ajut cu placere pe oricine.

compl. indirect: Am vorbit cu fiecare despre decoratia interioara.

atr. pron. prepozitional: Sfaturile de la oricine au fost bune.

nume predicativ: Cadoul este de la altcineva.

compl. cir. loc: Merg de la unul la altul.

compl. circ. mod: Ion se poarta ca oricine.

compl. de agent: Tema a fost scrisa de fiecare.

D: compl. indirect: Le-am spus tuturor ca o casa placuta te binedispune.

nume predicativ: George este asemenea oricui.

atr. pron. prepozitional: Purtarea asemenea oricui nu este recomandabila.

compl. circ. mod: El munceste asemenea fiecaruia.



G: atr. pron. genitival: Opiniile unora mi s-au parut interesante.

atr. pron. prepozitional: Actiunea contra cuiva nu se justifica.

nume predicativ: Parerile lui sunt contra altuia.

compl. circ. loc: Au in camera doua scaune si dinaintea fiecaruia se afla

cate un covor.

compl. circ. timp: Ana a sosit inaintea tuturor.

Pronumele negativ

Def: Pronumele negativ inlocuieste numele obiectelor prezentate ca inexistente.

→ Pronumele negative sunt: nimeni, nimic, nici unul, nici una.

→ Pronumele negative apar numai in propozitii negative.

Obs. : Adjective pronominale negative pot fi numai nici un si nici o.

Functiile sintactice ale pronumelui negativ

N: subiect: Nimeni n-a iesit din casa.

nume predicativ: Castigatorul concursului nu este nici unul dintre ei.

Ac: compl. direct: N-am cumparat nimic.

compl. indirect: N-am vorbit cu nimeni.

atr. pron. prepozitional: Scrisoarea de la nici unul n-a fost trista.

nume predicativ: Cadoul nu este de la nici unul dintre ei.

compl. circ. loc: N-am mers la nimeni in vizita.

compl. de agent: Carte n-a fost citita de nici unul.

D: compl. indirect: N-am spus minciuni nimanui.

G: atr. pron. genitival: Cartea nici unuia nu s-a murdarit.

Pronumele interogativ

Def; Pronumele interogativ tine locul substantivului asteptat ca raspuns la intrebare.

→ Pronumele interogative sunt: care, cine, ce, cat

→ Pronumele interogative apar numai in propozitii interogative

→ Functia sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvantului asteptat ca raspuns la intrebare.

ex: Cine scrie? Scrie Ioan.

→ “cine”, “Ioan” = subiecte

→ Cand determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen, numar si caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ.

Obs. : Dintre pronumele interogative “cine” nu devine adjectiv prono-

minal interogativ.

ex: Ce carte citesti?

→ “ce” = adjectiv pronominal interogativ

Functiile sintactice ale pronumelui interogativ

N: subiect: Cine intreaba?

nume predicativ: Cine sunteti voi?

Ac: compl. direct: Pe cine ai observat?

compl. indirect: Despre ce ati vorbit?

nume predicativ: Din ce este coperta?

compl. circ. loc: La cine mergi?

compl. circ. mod: Ca cine se poarta?

compl. circ. timp: Dupa cine a sosit?

compl. de agent: De catre cine a fost scrisa poezia?

D: compl. indirect: Cui i-ai cerut informatia?

G: atr. pron. genitival: A cui poezie a fost publicata?

Pronumele relativ

Def: Pronumele relativ are rolul de a face o legatura in fraza intre o propozitie subordonata si regenta ei.

→ Pronumele relative sunt omonime cu pronumele interogative: care, cine, ce, cat.

→ Exista si un pronume relativ compus: ceea ce.

→ Gruparile cel ce, cei ce, cele ce sunt analizabile, fiind alcatuite dintr-un pronume demonstrativ si un pronume relativ (ce poate fi inlocuit cu pronumele relativ “care”)

→ Regional exista si un pronume relativ de, invariabil:

ex: Omul de-l vezi e tatal meu.

→ Pronumele relative indeplinesc functia sintactica in propozitiile pe care le introduc.

→ In cazul G pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul pe care-l inlocuieste si articolul genitival se acorda in gen si in numar cu substantivul determinat de pronumele relativ cu functia sintactica de atribut:

ex: Tabloul a carui rama este alba imi place.

→ In afara de “cine”, celelalte pronume relative pot deveni si adjective pronominale relative:

ex: Nu stiu ce film ai vazut.

→ “ce” = adjectiv pronominal relativ; atribut adjectival

- are rol de element de relatie

Functiile sintactice ale pronumelui relativ

N: subiect: Elevul care este talentat a pictat un tablou.

nume predicativ: Cine este autorul cartii, acela a venit la intalnirea cu

elevii scolii noastre.

Ac: compl. direct: Baiatul pe care l-am cunoscut deseneaza frumos.

compl. indirect: Tema la care te gandesti este interesanta.

compl. circ. loc: Clasa in care invatam este luminoasa.

D: compl. indirect: Fata careia o sa-i dau florile este colega ta.

G: atr. pron. genitival: Tabloul ale carui culori ti-au placut este pictat de

fratele lui Matei.

compl. circ. loc: Satul deasupra caruia zboara avionul este satul unde

am locuit eu pana acum trei ani.

Pronumele de intarire

Pronumele de intarire a disparut din limba romana contemporana, azi fiind considerat un arhaism.

→ Astazi se foloseste doar adjectivul pronominal de intarire care se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat.

→ Adjectivul pronominal de intarire are functia sintactica de atr adjectival

→ In exprimarea curenta, adjectivul pronomial de intarire este inlocuit cu adverbul “chiar”.

ex: Chiar el a venit.

persoana

caz

singular

plural

masculin

feminin

masculin

feminin

pers. I

N-Ac

insumi

insami

insine

insene

D-G

insumi

insemi

insine

insene

pers. II

N-Ac

insuti

insati

insiva

inseva

D-G

insuti

inseti

insiva

inseva

pers. III

N-Ac

insusi

insasi

insisi

insesi(insele)

D-G

insusi

insesi

insisi

insesi(insele)








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Gramatica


Carti
Gramatica