Prepozitii si pronumele demonstrativ

PREPOZITII SI PRONUMELE DEMONSTRATIV

I.           PREPOZITII

1. Prepozitii care cer/atrag doua cazuri gramaticale

dia, + G → 'prin', Expemplu: 'prin mare', dia. Qala,sshj

dia, + A → 'din cauza', 'datorita': 'din cauza Domnului, dia. to.n Ku,rion

kata, + G → 'impotriva', 'impotriva legii', kata. no,mou

kata, + A → 'potrivit cu', 'in acord cu', 'dupa . ', 'dupa Marcu', kata. Ma,rkon

meta, + G → 'cu', 'cu Domnul', meta. tou/ Kuri,ou

meta, + A → 'dupa', 'dupa moarte', meta. qa,naton

peri, + G → 'despre', 'despre evanghelie', peri. euvaggeli,ou

peri, + A → 'in jurul', 'in preajma', 'in preajma marii', peri. Qa,lassan

u`pe,r + G → 'pentru', 'pentru pacat[ul]', u`pe.r th/j a`marti,aj

u`pe,r + A → 'deasupra', 'peste', 'deasupra pamantului', u`pe.r th.n gh,n

u`po, + G → 'prin', 'de catre', 'de', 'de Domnul', u`po. tou/ Kuri,ou

u`po, + A → 'sub', 'dedesubt', 'sub pamant', u`po. th.n gh,n

2. Prepozitii cu trei cazuri gramaticale

evpi, ! G → 'pe', evpi. gh/j

evpi, ! D → 'pe', --- gh/|

evpi, ! A → 'pe', --- gh,n

In NT aceasta prepozitie si-a pierdut deosebirea semantica, de aceea in toate cele trei cazuri are acelasi sens. Aici s-a dat doar sensul de baza, dar exista si alte sensuri ale prepozitiei in combinatie cu cele trei cazuri.

para, ! G → 'de la', 'de la Dumnezeu', para. tou/ Qeou/

para, ! D → 'cu', 'cu Dumnezeu', para. tw|/ Qew|/

para, ! A → 'alaturi', 'langa', pe langa', 'langa mare', para. th.n qa,lassan

pro,j ! G → 'de la', 'din partea', 'in acord cu'

pro,j ! D → 'la', 'langa', 'in apropierea, preajma' [sens locativ]

pro,j ! A → 'la' [sens dinamic, se refera la miscare]

3. Observatii:

Multe prepozitii au functii locative, directionale sau orientative. Vezi diagrama.

Alte prepozitii: pro, + G → 'inainte' [locativ, temporal, metaforic];

avna, ! A → 'sus', 'in sus', 'prin', 'intre'.

In afara de peri, si pro, , prepozitiile isi pierd vocala finala daca substantivul pe care il determina incepe tot cu o vocala. Vocala pierduta va fi inlocuita de un apostrof. Exemple: avpo, ! avdelfou/ → avp' avdelfou/)

Daca substantivul incepe cu o vocala care are spirit aspru si daca prepozitia care il precede se termina intr-o dentala sau labiala, iata ce modificare a dentalei sau a labialei are loc:

- t → q( meq' o`do,n de la meta,; p → f( avf' a`marti,aj de la avpo,.

II.        PRENUMELE DEMONSTRATIV

1. ou-toj( au[th( tou/to: 'acesta', 'aceasta', 'acesta'. Prenumele are forme pentru masculin, feminin si neutru ca si adjectivele, si se declina dupa modelul adjectivelor, adica: decl. a 2-a in masculin si neutru, si declinarea 1 la feminine, paradigma de declinare fiind: 2-1-2

2. evkei/noj( &h( &o: 'acela', 'aceea', 'acela'

Observatii:

Spre deosebire de adjective, pronumele demostative au o terminatie aparte pentru neutru, singular, N, si anume: in loc de -on ca la adjective, terminatia este 'omicron' fara -n: tou/to( evkei/no

Substantivul la care se refera un pronume demonstrative are de regula articol hotarat, dupa cum urmeaza: tou/to to. pro,baton sau to. pro,baton tou/to, 'aceasta oaie'.

Pronumele demonstrativ trebuie asezat totdeauna in pozitie predicativa, adica, sa nu fie pus intre articol hotarat si substantiv.

Pronumele demonstrativ se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.

3. Declinarea adjectivului o[loj( &h( &on, 'tot', 'intreg' (de aici: 'holistic')

Se declina ca un adjectiv care are toate cele trei terminatii regulate: -oj( &h( &on

Se pune in pozitie predicativa

4. Exercitii

Vocabular

Traducere in romana

1. avnaginw,skei o` maqhth.j parabolh.n peri. th/j basilei,aj tw/n ouvranw/n)

2. evkba,llomen ta. ponhra. evk tou/ oi;kou)

3. e;labon ai` avgaqai. avgaqa. avpo. tou/ pistou/ avdelfou/)

4. ei=pon oi` ui`oi. tw/n profhtw/n lo,gouj kata. th.n avlh,qeian)

5. dia. th.n do,xan tou/ kuri,ou hvkou,omen parabolh.n avga,phj kai. eivrh,nhj)

6. dia. tw/n grafw/n ginw,skomen to.n no,mon tou/ qeou/)

7. e;pemyen o` qeo.j avgge,louj eivj to.n ko,smon)

8. meta. tw/n avposto,lwn tw/n avgaqw/n h=men evn th/| evkklhsi,a|)

9. eivj to. i`ero.n fe,rousi tou.j stratiw,taj tou.j ponhrou,j)

10. h;gagon oi` neani,ai tou.j avgaqou.j dou,louj kai. tou.j ui`ou.j tw/n profhtw/n pro.j tou.j oi;kouj tw/n maqhtw/n)

11. eivsi.n oi` ui`oi. avnqrw,pwn evn tw/| i`erw|/)

12. le,geij kata. tou/ no,mou( avlla. le,gw lo,gouj avlhqei,aj)

13. e;paqen o`    vIhsou/j u`pe.r tw/n a`martiw/n tou/ ko,smou)

14. u`po. th.n gh,n eivsin oi` nekroi,)

15. e;legen o` avpo,stoloj peri. tw/n a`martiw/n tw/n te,knwn)

16. e;pemyen o` qeo.j tou.j profh,taj pro. tw/n avposto,lwn)

17. h=men su.n toi/j maqhtai/j evn th/| evrh,mw)

18. avnti. tou/ Messi,ou evkh,ruxen o` avpo,stoloj o` pisto,j)

19. h;gen o` ku,rioj tou.j maqhta.j peri. th.n qa,lassan kai. ei,j th.n e;rhmon)

20. kaq/' h`me,ran evdi,daskon oi` avpo,stoloi evn tw/| i`erw/|)

21. Cristo.j avpe,qanen u`pe.r tw/n a`martiw/n avnqrw,pwn kata. ta.j grafa,j)