Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
» NOTIUNI DE FONETICÃ, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE FRANCEZÃ - SUNETE SI LITERE


NOTIUNI DE FONETICÃ, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE FRANCEZÃ - SUNETE SI LITERE


NOTIUNI DE FONETICÃ , ORTOGRAFIE

SI ORTOEPIE FRANCEZÃ

SUNETE SI LITERE



Notiunile sumare de pronuntare a L.F., pe care le dam aici, vor servi ca norme de orientare generala, pronuntarea fiecarui cuvant in parte danduse la vocabularul lectiilor. S-a folosit peste tot transcrierea fonetica internationala care, pe langa literele alfabetului latin, utilizeaza si unele simb speciale. Acolo unde a fost posibil, s-au facut analogii cu sunetele L.R.

In comparatie cu L.R., in L.F. exista o mare deosebire intre ortografie si pronuntare. Corespondenta dintre sunete si litere prezinta numeroase dificultati .

Alfabetul F. se compune din 26 de litere :

A (a) J (ji) S (es)

B (be) K (ka) T (te)

C (ce) L (el) U (sunet inexistent in L.R.

D (de) M (em) intermediar intre i shi u R.)

E (e) N (en) V (ve)

F (ef) O (o) W (dubl ve)

G (je) P (pe) X (ics)

H (as) Q (ku) Y (igrec)

I (i) R (er) Z (zed)

Se obs ca alfabetul F. contine si unele litere inexistente in L.R. : q ,w , y;

Pt. a reda toate sunetele L.F., in afara de literele alfabetului F., si grupuri de vocale sau de consoane, precum si accente sau alte semne diacritice

Literele alfabetului F. reprezinta urm. sunete :

A poate fi :

Vocale

Inchis (anterior) (se transcrie cu a de tipar) :

Part [par] parte brave [brav] brav

Observatie : uneori sunetul a este redat in scris prin e : femme [fam] femeie.

Sau deschis (posterior) (se transcrie cu a cursiv) :

bas [ ba] jos pas [ pa] pas pale [pal] palid

E are mai multe valori fonetice:

E deschis ( se transcrie ε ):

-este marcat de un accent grav (`):

mére [mεr] mama

-este marcat de un accent grav [^]:

tête [tεt] cap

-este urmat de doua consoane:

terre [tεr] pamant

Observatie. E deschis se apropie de transcrierea transilvaneana a lui e.

E inchis (se transcrie prin e de tipar) se rosteste ca e R. in cuvinte ca general, meridian cand :

-este marcat de un accent ascutit [

Égal [egal] egal café[kafe] cafea

-se afla intr-o silaba finala si este urmat de o consoana (t, z, r):

Parler [parle] a vorbi.

E mut care:

a) nu se rosteste ,de obicei, la sf. cuvintelor :

père [pεr] tata patrie [patri] patrie

tablette [tablεt] tableta

Sau uneori in interiorul cuvintelor:

Apeler [aple] a chema petit[pti] mic

Observatie. -e mut final determina pronuntarea consoanei anterioare:

délicat[delika] delicat (masculine; -t nu se pronunta)

Dar délicate (delikat) delicata (feminin; t se pronunta)

b) se pronunta ca un sunet intermediar intre o si e. Pt. rostirea lui buzele se rontujesc ca pt o, iar limba are pozitia ca pt. pronuntarea sunetului e. Se transcrie printr-un e rasturnat [ә]:

le [lә] (art. hot.) regret [rәgrε] regret

I si Y se pronunta ca i R. si se transcriu prin i :

Vif [vif] viu syllabe [silab] silaba

O poate fi:

Deschis (se transcrie prin semnul ә), in general cand este urmat de doua consoane. Se rosteste cu buzele ceva mai indepartate decat la rostirea lui o R:

Mort [mәr] mort porte [pәrt] usa

Inchis -se pronunta ca o R si se transcrie prin o de tipar:

Rose [roz] roz



U are alta valoare decat in L.R. El reprezinta un sunet intermediar intre i si u. acest sunet se transcrie pintr-un y si se pronunta cu limba in pozitia in care il pronuntam pe i, buzele fiind in pozitia pe care o au la pronuntarea lui u R:

Gravure [gravyr] gravura lune [lyn] luna

In unele cuvinte u se pronunta o :

Album [albәm] album minimum [minimәm] minimum

Consoane

Consoanele b, d, f, k, l, m, n, p, r, z se pronunta la fel ca in R si se transcriu prin litera de tipar respectiva. ([m, n,] in afara de cazul in care urmand dupa o vocala formeaza o vacala nazala, [r] in pronuntarea pariziana se pronunta graseiat )

C se pronunta la fel ca in R. si se transcrie prin k inaintea unei consoane,a vocalelor a, o, u sau la sf. unui cuvant :

climat [klima] clima parc [park] parc

cap [kap] cap sec [sek] uscat

-se pronunta ca un s si se transcrie prin s inaintea vocalelor e, i, y :

Cinéma [sinema] cinema face [fas] fata

Bicyeclette [bisiklεt] bicicleta

-se pronunta tot ca un s cand este insotit de semnul numit sedila [,]

Garçon [garsō] baiat

G se pronunta la fel ca in R si se transcrie cu g inaintea unei consoane sau a vocalelor a, o, u:

Gris [gri] cenusiu gare [gar] gara

-se pronunta ca un j R (si se transcrie cu ) inaintea vocalelor e, i, y:

Gel [ εl] inghet agir [a ir] a actiona

Gymnastique [ imnastik] gimnastica

Q se pronunta ca un c R si se transcrie prin k. este urmat (cu rare exceptii) de vocala u (care, in general, nu se pronunta):

Quatre [katr] patru qui [ki] cine

S se pronunta ca un s R la inceputul unui cuvant, precum si atunci cand este urmat de o consoana sau de alt s:

Sac [sak] sac poste [pәst] posta

Essor [esәr] avant

-se pronunta ca z cand se afla intre doua vocale:

Base [baz] baza rose [roz] roz

T se pronunta, de obicei, ca un t R (se transcrie prin t Grupul ti insa urmat de o vocala se pronunta si:

Inertie [inεrsi] inertie

Fac exceptie unele cuvinte ca:

Amitié [amitje] prietenie garantie [garati] garantie

Precum si cuvintele in care grupul ti urmeaza dupa un s sau x:

Bastion [bastjō] bastion imixtion [imikstiō] imixtiune

W se pronunta, de obicei, ca v:

Wolfram [vәlfram] volfram

Uneori w poate reprezenta un sunet vocal

X se pronunta in general ca un x R si se trnscrie prin ks:

Sexe [sεks] sex boxe [bәks] box

-se pronunta uneori gz:

Exact [egzakt] exact

-se pronunta s la sf unor cuvinte :

Six [sis] sase dix [dis] zece

-se pronunta uneori z:

Deuxième [døjzεm] al doilea

Litera h nu reprezinta in limba franceza nici un sunet. Ea nu trebuie deci niciodata pronuntata.

Se disting doua feluri de h:

1. h mut, inaintea caruia se face eliziunea si care face legatura :

L'herbe [lεrb] iarba les hommes [le_z_әm] oamenii

2. h aspirat, inaintea caruia nu se poate face eliziunea si care nu permite legatura :

La halte [la_alt] oprirea les héros [le_ero] eroii

Grupuri de litere

Unele grupuri de litere au o pronuntare speciala. Prin eloe pot fi exprimate atat sunete care de obicei sant redate printr-o singura litera, cat si alte sunete, unele inexistente in L. R.

Grupuri de consoane

Grupul ph reda sunetul f:

philosophe [filәzәf] filozof phosphore [fәsfәr] fosfor

prin th este redat sunetul t:

athénée [atene] ateneu théorie [teәri] teorie

ch reda sunetul R s ; se transcrie prin simbolul [ƒ] :

cher [ƒεr] scump chat [ƒa] pisica

in unele cuvinte insa ch se pronunta k :

orchestre [әrkεstr] orchestra technique [t]







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Gramatica


Carti
Gramatica






termeni
contact

adauga