Lexicul-vocabularul

Lexicul-vocabularul

Lexicul reprezinta totalitatea cuvinterol dintr-o limba.

Componenta vocabularului

Masa vocabularului(neologisme,arhaisme,termini stiintifici,thnici regionalisme)

Vocabularul fundamental-lexicul de baza(termini uzuali)

Derivarea

Derivarea este procesul de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi cu ajutorul afixelor lexicale.

Noi categorii de sufixe:

Sufixe diminutivale-formeaza cuvinte ce senumesc obiecte sau insusiri considerate mai mici.

Ex:Baietelui era frumusel iar fetita era isteata.

Sufixe argumentative:-formeaza obiecte sau insusiri considerate mai mari.

Ex:Are o casoaie si curte asa de mare ca este obligat sa foloseasca multe maturoaie.

Existe sufixe ce formeaza:substantive,adjective,verbe,adverbe.

Ex:bunatate-substantiv

(a)chinui-verb

Tineresc-adjectiv

Derivarea cu prefixe

Derivarea cu prefixe formeaza:adjective,substantive,verbe,adverbe

Ex: prescolar-substantiv

(a)reface-verb

Dezinteresat-adjectiv

Neromaneste-adverb

Compunerea

Compunerea este mijlocul de imbogatore a vocabularului prin care se realizeaza cuvinte noi.

Clasificare:

1.Compunere prin alaturare(cu cratima sau fara)

Ex:Valea-Mare,Fat-Frumos,Ileana Cosanzeana,redactor-sef,alb-galbui,de la ,pana la,ca sa,ici-colo.

2.Compunere prin contopire(sau prin sudare)

Ex:untdelemn,cumsecade,a binecuvanta,inspre,dinspre,despre,douazeci.

3.Compunere prin abreviere

Ex:a) de initiala:CEC,PNL,UE

b)de initiale si fragmente:TAROM,ASIROM

c)de fragmente de cuvinte:NAVROM,PLAFAR

d)de fragment de cuvant:DISTRIGAZ,ROMARTA

Exemple din parti de vorbire:alaturare

Substantive:Fat-Frumos,Delta-Dunarii,floarea-soarelui,vita-de-vie

Pronume:ceea ce

Adjective:alb-argintiu,verde-inchis

Numeral:douzeci si trei

Adverb:taras-grapis,ici colo

Prepozitie:de la,pana la

Conjuntie:ca sa

Interjectii:hodorong-tronc

Exemple de parti de vorbire :contopire

Substantive :untdelemn,campulung,binecuvantare

Adjective :binevoitor,cumsecade

Numerale :douazeci,cincisprezece

Adverbe :astfel,deodata,niciodata

Prepozitie :inspre,dinspre

Conujnctie :deoarece,fiinda

Verb :a binevoi,a binecuvanta

O alta forma de compunere speciala

-exista o compunere a cuvibtelor din elemente savante(prefixoide)care au caracter de cuvinte de sine statatoare.

Ex:auto,geo,macro,micro,poli,tele,zoo

Scimbarea valorii gramaticale(conversiunea)

A.Ce devin substantive

1.adjectiv-substantiv

Copilul frumos e al vecinilor-adjectiv

Frumosul place tuturor-substantiv

2.adverb-substantiv

Invata bine.-adverb

Binele se face oricand-substantiv

3.numeral-substantiv

Doi colegi pleaca-numeral

Doiul luat ma supara-substantiv

4.interjectie-substantiv

Of,ce veste trista.

Oful lui este matematica.

5.verb supin-adjectiv

Are de mers pana acasa-verb supin

Mersul pe jos e sanatos-substantiv

6.verb gerunziu-substantiv

L-am vazut sangerand-verb gerunziu

Sangerandul are nevoie de medic.

7.verb infinitiv-substantiv

A canta este un succes.-verb infinitiv

Cantarea place tuturor.

B.Ce devin adjective:

1.verb participiu-adjectiv

Ziarul este cititi de tata-verb patricipiu

Ziarul citit e pe masa

2.verb gerunziu-adjectiv

L-am vavu sangerand-verb gerunziu

Frunzele sangerande ale toamnei,cad.-adjectiv

3.pronume-adjectiv

Al meu este rosu-pronume

Carnetul meu este rosu-adjectiv

C.Ce devin adverbe

1.adjectiv-adverb

Copilul frumoas canta frumos.

2.substantive ce denumesc timpul

Iarna inca nu a venit-substantiv

Iarna,copii se dau cu sania

3.verb la participiu-adverb

Negru-'mparat

Familia lexicala sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare,compunere sau conversiune.

Categoriile lexicale

Sinonimele

Sinonimele sunt cuvintele cu forma diferita si cu sens asemanator.

Sinonimele se regasesc in grade diferite de sinonimie neexistand sinonimie perfecta.

Cu ajutorul sinonimelor se evita repetitiile.

Exista sinonimie intre aceleasi parti de vorbire substantive-substantive,verbe-verbe,adjective-adjective,adverbe-adverbe dar exista si sinonimie cu o expresie sinonimica asa cum exista sinonimie intre expresii.

Abilitate-iscusinta,pricepere

Alternanta-reviniere succesiva

Ambiguu-neclar

A dibui-a merge cu nesiguranta

Ipostaza-situatie in care se gaseste cineva

Melancolie-stare de tristete

Nostalgie-sentiment de tristete

Originar-care este de loc din

Original-nou,necopiat

O serie sinonimica este formata dintr-o serie.Daca sinonimul este mai indepartat de cuvantul dat isi mai pierde din sens.

Antonimele

Antonimele sunt cuvinte su sens complet opus

Antonimele pot fi :substantive,verbe,adverbe,si nu se regasesc ca expresie.Se formeaza cu prefixe.

Antonime realizate prin prefixare.

Moral≠imoral

Poetic apoetic

regulat neregulat

incepator neincepator

corect incorect

razboinic antirazboinic

tensiune hipertensiune

continuu discontinuu

Omonimele-sunt cuvinte cu aceeasi forma si cu sens opus

Parti de vorbire identice.

Toc-de scris,de usa,pantof(substantive)

Capra -animal,la sport,de taiat lemne(substantive)

Broasca-usa,animal(substantive)

Ochi-de apa,ochi de la impletit,mancare,organ de simt.(substantive)

Parti de vorbire diferite.

Cer-subsatntiv si verb

Mare-adjecti si substantiv

Toc- verb si substantiv

Poarta-verb si substantiv

Sare-substantiv,verb

Noua-adjectiv,pronume,numeral

Car-verb,substantiv

Omofone

Omofonele sunt cuvinte asemanatoare ca forma in pronuntie si se scriu diferit.

Sau/s-au

Iau/i-au

Neam/ne-am

Ceai/ce-ai

La/l-a

Cai/c-ai

Omografe

Omografele sunt cuvinte care se scriu la fel dar se pronunta diferit si ajutorul accentului.

Vesela/vesela

Copii/copii

Laturi/laturi

Haina/haina

Paronimele-sunt cuvinte cu forma asemanatoare,difera una sau doua litere.

Vorbitorul este obligat sa consulte disctionarul fiinda existe o confuzie paronimica.

Paronimele sunt cuvintele ce dovedesc cultura sau incultura vorbitorilor.

A evolua/a evalua

Transperant/transparent

Glaciar/glacial

Originar/original

Familiar/familial

Pleonasmul

Pleonasmul este o greseala de exprimare care consta in cuvinte sau in constructii.

Ex:baba batrana,copil tanar.

Arhaismele-sunt cuvinte vechi care au iesit din uz si sunt folosite doar in litaratura.

Arhaismele sunt:-lexicale-cuvinte vechi

Fonetice-pronuntii vechi

Morfologice-forme gramaticale vechi

Sintactice-construcii vechi

Semantice-sensuri vechi ale unor cuvinte

Regionalismele -sunt cuvinte folofite in unuele regiuni ale tarii

Neologismele -sutn cuvinte noi imprumutate din alte limbi sau ceeate recent in limba romana.