Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
Fonetica


Fonetica


Fonetica

Vocale: a,a.a.i -intotdeauna

Diftongii - vocala + semivocala

Triftongii - 2 semivocale + vocala

Hiat -intalnirea a doua vocale, aflate in silabe diferite

Legi fonetice

-intr-o sibala exista o sg. Vocala

-vocalele care formeaza singure o silaba = vocale plenison

- 'i' soptit sau 'i' final atunci cand in fata este o consoana ex.-brazi -5 litere,4 sunete + 'i' soptit



-'ce,ci,ge,gi,che,chi,ghe,ghi = 1 consoana daca in silaba exista o vocala; Gheor-ghe -8 lit,5 sunete

-atentie la accent!

- 'x' reprezinta 2 consoane: 'cs' (exclus,expunere, axa) si 'gz' (examen,exercitiu)

Regului de despartire in silabe

- VCV V-CV

- VCCV VC-CV

- VCLV V-CLV; VCRV V-CRV

-VlptV, VmptV, VmptV, VncsV, VnctV, VndvV, VrctV, VrtfV, VstmV VCC-CV

-VCCCCV VC-CCCV exceptii: port-dra-pel,varst-nic, opt-spre-zece

Vocabular

Morfologia

Substantivul

-dupa alcatuire: simple si compuse

-dupa ceea ce denumesc: commune si proprii

-genul: -masculine -un/doi

-feminin -o/doua

-neutru -un/doua; o/doi

-personal -la subst. ce denumesc personae

-numarul: -formele feminine proprii terminate in 'ca', 'ga' fac la G-D 'cai', 'gai' in timp ce

subst. comune 'ii', exceptii: taica-taicai, neica-neicai

-G-D -terminatia in 'ei', cu exceptia celor terminate in 'ca', 'ga' Ioana-Ioanei

-subst. proprii masculine primesc art. proclitic 'lui' - lui Vasile, la fel si subst. proprii feminine neologisme -lui Carmen, lui Caty

-cazul:

NOMINATIV

SUBIECT

cine?

Elevul stiudiaza.

ce?

Se aude un cantec.

N. PREDICATIV

George este elev.

APOZITIE

George, elevul, studiaza. -izolata

Familia Popescu/Baba Safta -neizolate

EPS -dublu subord

De la garla+n palcuri dese/ Zgomotosi copii vin.

Luna pe cer trece asa sfanta si clara.

C. DE RELATIE

De frumoasa, e frumoasa/ De bogata, e bogata

C.C. DE TIMP

Te stiu de mica. (Te stiu de cand eria mica)

CC. CAUZA

Se proptea de slab. (Se proptea d eslab ce era)

ATR. ADJ.

care?

Frumoasa fata danseaza.

Aceasta fata danseaza.

Prima fata danseaza.

ACUZATIV

SUBIECT

-numai pt.pron.rel

Hai sa mergem fiecare pe la care ne are.

N.PREDICATIV

-cu prep.

Casa este de caramida.

Iarba pare de omat.

ATRIBUT

care?ce fel de? cati?cate?cat?

subst. prep.

Lectia despre cub e interesanta.

pronominal prep

Tata ca al meu n-are nimeni.

prepozitional

-numeral: Darul pentru cei doi este acolo.

adjectival

-prop.-zis: Pe frumoasa fata o laudam.

-pronominal* : Pe aceasta fata o laudam

-numeral cu val de adj.: Pe prima fata o laudam.

-toate pronumele.

C. DIRECT

pe cine?

Il astept pe fratele meu.

ce?

Canta un cantec.

C. INDIRECT

la cine?la ce? despre cine?pt ce?

Ne vorbeste despre arta.

Imi amintesc de tine.

C. DE AGENT

de cine?

Cartea este citita de scolari.

C. SOCIATIV

cu cine?

Merg la scoala cu mama.

C.INSTRUMENTAL

cu cine?

Bat cuiul cu ciocanul.

C. CUMULATIV

pe langa cine/ce?

Pe langa mere am cumparat si pere.

C.OPOZITIONAL

in loc de cine/ce?

In loc de parinti au venit copiii.

C. DE RELATIE

in mod expres pt. cine/ce?

Andreie ste bun la matematica.

C.C. DE MOD

cum?in ce fel?

Merge ca o rata.

C.C. DE TIMP

cand?de cand?

N-a fost la noi de la Pasti.

C.C DE LOC

unde?de unde?

Mergem in gradina.

C.C. DE CAUZA

din ce cauza?

Plange de durere.

C.C. DE SCOP

cu ce scop?

Mergem in padure dupa fragi si mure.

C.C.CONDITIONAL

cu ce conditie?

In caz de incediu chemati pompierii.

C. CONCESIV

in ciuda carui fapt?

Cu toata tristetea totusi s-a prezentat la examen.

C. CONSECUTIV

care este urmarea faptului ca?

Invat spre invidia colegilor.

EPS

Vine la noi ca director.

L-am gasit frumos.

C. DE EXCEPTIE

cu ce exceptie?

In afara de mama toti au pelcat.

GENITIV

SUBIECT

-numai pt. pron rel.

Hai sa mergem fiecare pe la casa cui ne are.

N.PREDICATIV

-fara prep.

Cartea este a Mariei.

-cu prep.

Elevii sunt impotriva regulamentului.

ATRIBUT

al,a,ai,ale cui?

subst.genitival

Caietul Anei este rosu.

subst.genitval.prep.

Hotararea impotriva Anei este aspra.

adj. adj.prop.-zis

Ale frumoasei domnisoare sunt

adj. pronominal

Ale acestei domnisoare sunt

numeral-val de adj.

Ale primei domnisoare sunt caietele.

prononim.genitival

-fara prep: Cartea ei e rosie

pron.genitiv. prep.

Hotararea impotriva acelora e aspra..

genitival-numeral cu val. Substantivala

Solutia prilimor/celor doi a fost pertinenta.

genitival prep.

Hotararea impotriva celor doi a fost pertinenta.

C. INDIRECT

daca subst este precedat de prep.:impotriva,asupra,contra

Scolarii sunt impotriva regulamentului.

C.CUMULATIV

in afara

In afara merelor am cumparat si mere.

C.OPOZITIONAL

in locul

In locul parintilor au venit copiii.

C. DE EXCEPTIE

in afara

Cu exceptia mamei toti au plecat.

C.C DE MOD

impotriva

Inoata impotriva curentului.

C.C. DE TIMP

inaintea,in cursul, la data,pe vremea

In timpul mesei nu vorbeste nimeni.

C.C DE LOC

inaintea,inapoia,in susul,in fata,de-a lungul

In fata casei sunt plopi.

C.C DE CAUZA

din cauza, din pricina

Din cauza zapezii nu circula tramvaiele.

C.C DE SCOP

cu scopul, in folosul

Iti dau cartea cu scopul lecturarii.

C. CONDITIONAL

cu cond., in locul

Iti dau cartea cu conditia lecturarii.

In locul dumitale m-as grabi sa raspund.

C. CONCESIV

in ciuda,in pofida, in contra, impotriva

In ciuda maniei ochii ei ramaneau mari.

APOZITIE

DATIV

SUBIECT

doar pt. pron. relativ

Povestea cui vru s-asculte.

N. PREDICATIV

+prep. gratie,datorita multumita,potrivit, conform,contrat, aidoma,asemenea

Copii sunt aidoma parintilor.

ATRIBUT

subst. dat. prep.

Costumul aidoma modelului din revista e scump.

adjectival

-prop.-zis: I-am dat frumoasei fete un dar.

-adj.pron: I-am dat acestei fete un dar

-numeral cu val adj.:I+am dat primei fete un dar.

pron. datival prep.

-simplu: Costumul aidoma aceluia din revista

-posesiv: Hotararea impotriva-mi e nedreapta.(mea)

pron.datival(f.prep)

Eu sunt fiul aceluia.

Inima-mi canta de bucurie.

datival

-num cu val de adj.: Sunt nepoata primilor dintre

-num cu val adj.cu prep:Costumul aidoma primului

C. INDIRECT

cui?(fara prep.)

I-am dat Anei o carte.

C.C. DE MOD

potrivit,conform, aidoma,asemenea

Avionul zboara conform orarului de zbor

C.C. DE LOC

=dativ locativ, fara prep. dar subst trebuie sa arate locul

Asterne-te drumului.

Fa umbra pamantului.

C.C. DE CAUZA

datorita,gratie

Am reusit datorita insistentelor.

C.CONCESIV

contrar

Contrar obiceiului general n-a fost ingrat.

VOCATIV

de obicei nu are fs.

Frumoasa fata, vino de ma

ATR. ADJECTIVAL

Fata mea, du-te unde-i vrea.

APOZITIE

Fetelor,surorilor,ajutati-ma.

Observatii:

Verbe copulative

-a deveni -intotdeauna : Ana devine farmacista.

-a fi : Influentabil a fost, influentabil va fi.

-a ramane : Ca sa nu mai ramana repetent si anul acesta.

-a iesi : Ionel iese popa.

-a ajunge : Andrei a ajuns mare smecher.

-a (se) face : Ma fac tanara, cum am fost si altadata.

-a (se) arata : Femeia arata tanara. Copilul s-a aratat mirat.

-a (se) parea : Iarba pare de omoat.

-a (se) chema : Asta se cheama obraznicie.

-a se numi : Asta se numeste obraznicie.

-a constitui : Luceafarul constituie culmea creatiei eminesciene.

-a reprezenta : Miorita reprezinta crearia populara

-a se trezi : Ionel s-a trezit medic.

-a se alege : Goe s-a ales o puslama.

-a se simti : Andrei se simte print.

-a se crede : In tara orbilor tot chiorul se crede imparat.

-a insemna : Asta inseamna obraznicie.

-a se da : Se da mare inspector.

-a se tine : El se tine mandru.

-a se prinde : Se prinde mare priceput.

-cu exceptia vb. 'a deveni' toate celelalte verbe amintite mai sus pot aparea si ca verbe predicative

***

atenti la nominativul si dativul etic -nu au functie sintactica

ex. Nici tu casa, nici tu masa. -N etic

Si-mi lua cojoc mitos -D etic

Si mi-l imbraca pe dos. -D etic

Dativul posesiv -mi, meu,mea

-ti, tau, ta

-i, sau, sa

-si, sau, sa +prep/locut. prep cu regim de G toate functiile sintactice

-ne, nostru, noastra

-va, vostru, voastra

atentie la adj. pronominal posesiv invariabil in Ac, prep cu reg de Dativ

meu tau sau nostru vostru

mea ta sa noastra voastra functii sintactice diferite in Ac.

ex. Din cauza mea au plecat. (C.c Cauza, Ac.)

In timpul meu era liniste si pace. (C.c Timp,adj. pron. posesiv)

* S-au ridicat in sedinta impotriva lui Ionescu. (CD, G).

-mi (D posesiv)

mea (Ac.)

* S-au ridicat impotriva lui/-mi/mea. (C.I)

* Ei au fost impotriva lui/-mi/mea. (N.Pr.)

ex. Am comentat impotriva lor. -(C.I,G)

Impotriva-i voi pleca -(C.concesiv in D posesiv)

Im fata mea e nemarginirea. -(C.c loc -adj pos Ac)

Articolul

-hotarat: -a, -l, -le, -lui, -lor, -i

-de obicei apare in pozitie enclitica, dar poate aparea si proclitic in fata subst masculine proprii sau celor feminine proprii-neoalogisme : lui Vasile, lui Carmen

-nehotarat: o, unei, un, unui, niste, unor,

-demonstrativ sau adj.: cel, cea, cei, cele, celui, celor, celei

-posesiv sau genitival: al, a, ai, ale, alor

-declinarea subst. cu articol hotarat:

Cazul

feminin sg.

masculine sg.

feminine pl.

masculine pl.

N

fata

baiatul

fetele

baietii

Ac

pe fata

pe baiatul

pe fetele

pe baietii

G

ale fetei

ale baiatului

ale felelor

a baietilor

D

fetei

baiatului

fetelor

baietilor

V

fato

baiete/baiatule

fetelor

baietilor

Cazul

N

Maria

Vasile

Carmen

Baia Mare

Ac

pe Maria

pe Vasile

pe Carmen

in Baia Mare

G

ale Mariei

ale lui Vasile

ale lui Carmen

ale Baii Mari

D

Mariei

lui Vasile

lui Carmen

Baii Mari

V

Maria

Vasile

Carmen

Baia Mare

-declinarea subst cu articol nehotarat:

Cazul

fem sg.

masc sg.

fem pl.

masc pl.

N

o fata

un baiat

niste fete

niste baieti

Ac

pe o fata

pe un baiat

pe niste fete

pe niste baieti

G

ale unei fete

ale unui baiat

ale unor fete

ale unor baieti

D

unei fete

unui baiat

unor fete

unor baieti

V

-

-

-

-

-declinarea subst. cu articol si adj. demonstrativ

*****

Adjectivul

-variabilitatea se refera la gen si numar si avem:

  • cu 2 terminatii si 4 forme flexionare: bun,buna,buni,bune; roman,muntean.moldovean -la fel, la care radicalul feminine difera de cel masculine prin prezenta suf 'ca'
  • cu 2 termiantii si 3 forme flexionare: grijuliu,adanc,romanesc,castaniu,argintiu,fumator,june
  • cu 2 terminatii si 2 forme flexionare: vechi
  • o terminatie si 2 forme flexionare: dulce, mare, tare
  • invariabile: cumsecade,

-disidenta 'or' la G-D plural nearticulat s-a extins si la cateva adj. prop-zise creeand asa numita clasa a adj. cu 5 forme: anumit, destul, definit, felurit

-aceste adj pot exprima G si D analitic si cu prep 'la' si 'a': opiniile a destui/diversi; am dat buna ziua la destui

-atestie la adj. terminate in 'e' precum: atroce, eficace, factice, forte, motrice, perspicace, propice, tenace, care sunt de o invariabilitate limitata deoarece pot fi articulate definit.

-locutiunile adj. se comporta ca un adj. invariabil

Gradele de comparative:

-pozitiv -bun

-omparativ de egalitate -la fel de bun, tot atat de bun, deopotriva de bun

-comparativ de inferioritate -comp. de inegalitate -mai putin bun

-comparativ de superioritate -comp. de inegalitate(comp. intensiv) -mai bun

-superlativ relative -de superioritate -cel mai bun

-superlativ relative -de inferioritate -cel mai putin bun

-superlativ absolut -foarte bun, mult prea bun, tare bun

Pronumele

-pronumele personal

Caz

I sg.

II sg.

III sg.fem

III sg.mas

I pl.

II pl.

IIIpl.f

IIIpl.m

N

eu

tu

ea

el

noi

voi

ele

ei

Ac

mine

tine,-te

pe ea,-o

el,il,-l

pe noi,ne,-i

voi,va,-vi,v

ele,-le

ei,ii,-i

G

-

-

ei

a lui

-

-

lor

lor

D

mie

tie,iti,-ti

ei,ii,-i

lui,ii,-i

noua,ne,-ni

voua,va,vi,v

lor,le,li

lor,le,li

V

tu!

voi

Observatii:

-niciodata pronumele personale nu se transforma in adj. proniminale, doar daca sunt in locutiuni si sunt cunoscute sub numele de pron. Neutral : a luat-o la sanatoasa, da-i cu bere da-i cu vin

-exista forme ale pronumelui personal cu valori affective care arata ca subiectul participa intens la actiune- Dativul etic -nu are functie sintactica: nici tu casa,nici tu mama; Ce nota mi-ai luat?

-exista forme ale pron. Personal cu valori posesive: dativul etic care poate primi diferite fs. In functie de prep. sau locut. prepozitionala pe care o selecteaza: In timpu-mi era liniste si pace-CC timp

-nu are forme proprii de G pt. persoana I si II sg. Si pl., iar V doar la a II-a.

pronumele reflexive

-are forme proprii doar pt pers a III-a sg. si doar pentru Ac -pe sine, se

D -sie,isi, -si

-este marca a diatezei reflexive si imprumuta formele reflexive ale pron. Personal:

a se sfii -eu ma sfiesc eu imi amintesc

tu te sfiesti tu iti amintesti

el/ea se sfieste el isi aminteste

noi ne sfiim noi ne amintim

voi va sfiiti voi va amintiti

ei se sfiesc ei isi amintesc

-in general pron. reflexive nu are functie sintactica proprie fiind marca diatezei reflexive si acesta se ia impreuna cu verbul.

Exceptii: -Lauda de sine, nu miroase a bine. -Atr pron. prep,Ac.

-Lauda este de sine. -N.Pr.

-Inima-mi canta de bucurie. -Atr. pron. datival

-Si-a cantat si ti-a cantat. -C.I

pronumele de politete

-nu are forme pt. pers I

N-IIsg -dumneata/ 'mneata, mata, matale, mataluta, matalica

-III sg fem. -dumneaei, 'mneiei

-III sg masc. -dumnealui, 'mnealui

-II pl -dumneavoastra, 'mneavoastra

-III pl. -dumnealor, 'mnealor

Cazul

N

dumneata

dumneaei

dumneasa

Ac

pe dumneata

pe dumneaei

pe dumneasa

G

dumitale

ale dumneaei

ale dumisale

D

dumitale

dumneaei

dumisale

V

dumneata

-

-

Observatii:

-pronumele de politete nu se transforma in adj pronominal sin u-si schimba forma decat pt. dumneata si dumneasa (pers.II)

-exista forme iesite din uz pe care le mai intalnim: Maria Ta, Inaltimea Voastra.

-exista forme reintrate in uz: excelenta,

pronumele si adjectivul pronominal de intarire

-N

pers.

F sg

M sg

F pl

M pl

I

insami

insumi

insene

insine

II

insati

insuti

inseva

insiva

III

insasi

insusi

insele/insesi

insisi

-Cu exceptia formelor de feminine singular care la G-D, il transforma pe 'a' in 'e', toate celelalte forme raman neschimbate

fem. I sg.

II sg.

III sg.

N

insami

insati

insasi

Ac

pe insami

__ insati

__insasi

G

insemi

ale inseti

insesi

D

insemi

inseti

insesi

V

-

insati

-

pronumele si adejectivul pronominal relative si interogativ

-care, cine, ce, cati, cate, cat

Cazulul

care

cine

ce

cati

cate

cat

N

care

cine

ce

cati

cate

cat

Ac

pe care

pe cine

pe ce

pe cati

pe cate

cat

G

al caruia,careia carora

a cui

a ce

a cator

a cator

a cat

D

caruia, careia

carora

cui

ce

cator

cator

cat

V

-

-

-

-

-

-

-acordul cu pronumele relativ 'care' -Am citit o carte al carui autor mi-e prieten.

al -masc sg. carei -fem. sg

a -fem. sg carui -masc. sg

ai -masc pl caror -fem.+masc. pl

ale -fem. pl

Fs ale relativelor ***

pronumele si anjectivul pronominal demonstrativ

-de apropiere:

N fem. sg.: aceasta, ceasta, asta, aista, iasta, aceastalalta, ceastalalta, astalalta, aiastalalta

N masc. sg.: acesta, cesta, asta, ista, aista, iesta, aiesta, acestalalt, cestalalt, astalalt, istalalt

N fem. pl.: acestea, cestea, ceste, astea, aiestea, iastea, acestelalte, cestelalte, astealalte, aiestealalte

N masc. pl.: acestia, cestia, cesti, astia, istea, aiestea, acesstialalti, cestialalti, astialalti, istealalti

-de departare:

N fem. sg.: aceea, ceea, cea, aia, acea, aceealalta, ceealalta, cealalta, aialalta

N masc. sg.: acela, cela, cel, ala, acelalalt, celalalt, cellalt, alalalt

N fem. pl.: acelea, celea, cele, alea, acelelalte, acelealalte, celelalte, alealalte

N masc. pl.: aceia, ceia, cei, aia, aceialalti, ceialalti, ceilalti, aialalti

-de identitate:

N fem. sg.: aceeasi, ceeasi, aceeasilalta, ceeasilalta

N masc. sg.: acelasi, celasi, acelasilalt, celasilalt

N fem. pl.: aceleasi, celeasi, aceleasilalte, celeasilalte

N masc. pl.: aceiasi, ceiasi, aceiasilalti, ceiasilalte

-daca se acorda in gen, numar si caz adjective pronominal

Mi-am cumparat un costum ca acesta. -Atr. pron. prep. pron demonstrative

N

aceasta

asta

ala

Ac

pe aceasta

pe asta

pe ala

G

ale acesteia

ale asteia

ale aluia

D

acesteia

asteia

aluia

V

-

-

-

***

pronumele si adjectivul pronominal posesiv

-un posesor, un singur obiect posedat

F

M

persoana I sg.

a mea

al meu

persoana II sg.

a ta

al tau

persoana III sg.

a sa

al sau

-un posesor, mai multe obiecte posedate

F

M

pers I sg.

ale mele

ai mei

pers II sg.

ale tale

ai tai

pers III sg.

ale sale

ai sai

-mai multi posesori, un singur ebiect posedat

F

M

pers I pl.

a noastra

al nostru

pers II pl.

a voastra

al vostru

pers III pl.

-

-

-mai multi posesori, mai multe obiecte posedate

F

M

pers I pl.

ale noastre

ai nostri

pers II pl.

ale voastre

ai vostri

pers III pl.

-

-

Observatii:

***

pronumele si adjectivul pronominal negative

-nimeni si nimic -intotdeauna pronume negative

pronume

adj. pron.

niciunul

niciun

niciuna

nicio

niciunii

niciunii

nici unele

niciunele

N -nimeni

Ac -pe nimeni

G -al nimanui

D -nimanui

V - X

pronumele si adjectivul pronominal nehotarat

-sunt intotdeauna adj. pron. nehotarate: fiece, niscai, niscaiva

-se transforma:

pron.

adj. pron.

vreunul

vreun

vreuna

vreo

vreunii

vreunii

alta

alta

altul

al

unul

un

una

o

-sunt fie pronume, fie adjective pronominale: fiecare, fieste care, oricare, orice, atat, atata, atati, atatea, tot, toate, toti, toate, careva, ceva

-sunt intotdeauna pronume cele compuse cu cine: oricine, fiecine, fiestecine, cineva

Numeralul

-partea de vorbire flexibila care arata numarul sau ordinea obiectelor in numarare.

-cardinal: arata numarul -doi, noua

-ordinal: arata ordinea -intai/intaia, primul

-distributiv: imparte -cate doi, cate trei

-multiplicator -indoit, intreit, insutit

-colectiv -ambii, amandoi, tustrei,

-adverbial: sta pe langa verb -de doua ori, o data

Verbul

-dupa inteles verbele se grupeaza in:

de existenta si de stare: a se afla. a astepta, a dainui, a exista, a fi, a sta, a sedea

de miscare: a alerga, a cadea, a calatori, a curge, a dansa, a misca, a merge

declarandi: a afirma, a anunta, a discuta, a vorbi, a muti

care exprima sentimente, simturi, acte de vointa: a auzi, a dori, a gandi, a minti, a vedea, a iubi

-dupa felul in care se desfasoara actiunea verbele se pot imparti in:

durative -care arata ca actiunea tine un timp mai lung sau mai scurt, dar se desfasoara fara intreruperi: a dura, a banui, a linisti, a alerga, a munci,

momentane -care arata ca actiunea tine foarte putin: a dormi, a opri, a pleca, a plesni, a striga,

iterative -care arata ca actiunea se repeta o data sau de mai multe ori: a batatori, a ciripi, a behai

eventive -care arata ca in cursul actiunii subiectul devine ceea ce indica verbul: a albi, a banaliza, a ingalbeni, a se ofili

cauzative sau factitive -care arata ca subiectul este cauza actiunii, ca el o provoaca, dar alcineva o executa: Am fost la frizer sa ma tund

-potrivit cu rolul lor in propozitie verbele se impart in:

vb predicative -care primesc functia de predicat

vb nepredicative: -copulative -intrat in alcatuirea Predicatului nominal: a se tine,a ajunge,a se face

-auxiliare -care intra in formarea modurilor si timpurilor compuse si a dz. pasive

a fi -ind viitor ant, cond.opt.perf, prezumtiv, toata dz. pasiva

a avea -ind perfect compus

a vrea -viitor anterior

a voi -viitor, prezumtiv

-semuauxiliare: a trebui, a necesita, a incepe, a continua, a prinde

-in functie de pastrarea radicalului pe parcursul cunjugarii putem avea verbe:

regulate: a lucra, a iubi

neregulate: a bea, a da, a lua

-in functie de primirea persoanelor pe parcursul conjugarii avem verbe:

personale: a lucra,

unipersonale: a oua, a latra

unipersonale prin forma si impersonale prin continut: a costa, a trebui

impersonale prin forma si continut care arata fenomene ale naturii: plua, ninge, se insereaza

-in functie de primirea unui CD avem verbe:

tranzitive: a citi, a impleti, a desena

bitranzitive -care primesc deodata doua Cd diferite, unul al lucrului substituibil cu 'ceva' sia ltul al persoanei subtituibil cu 'pe cineva': a asculta, a cere, a sfatui, a ruga

intranzitive -care se pot tranzitiviza: schimbandu-si sensul (a multumi) sic and primesc un CD din aceasi sfera semantica cu radicalul verbal : Si-a trait traiul/si-a mancat malaiul.

Diateza

activa -subiectul face actiunea si de regula alcineva o suporta

reflexiva -subiectul face actiunea si tot el o suporta

pasiva -presupune existenta unui C. de Agent

-orice vb se conjuga cu 'a fi', si acesta indica modul, timpul, persoana si nr vb de conjugat

-C de Agent face actiunea si de regula S o suporta : Scolarii erau invatati de dascal.

factitiva -presupune un complement de agent fara ca verbul sa fie la dz. pasiva si C de agent este un fals ('de cineva'): Am fost la barbier sa ma rad.

Moduri:

-personale-predicative:

indicativ -arata o actiuen sigura

-citesc, am citit, voi citi

conjunctiv -o actiune nesigura -prezent si perfect

-sa citesc, sa fi citit

conditional-optativ -arata o actiune dorita -prezent si perfect

-as citi, as fi citit

imperativ -arata o porunca sau un indemn -pers aII-a

-citeste! cititi!

prezumtiv -arata o presupunere

-as fi citit, sa fi citind, voi fi citit

-nepredicative

infinitiv -arata numele verbului

supin -care arata un tel

-de citit, la citit, pentru citit

participiu -care arata o actiune incheiata

gerunziu -arata o actiune ce se continua in trecut paralele cu alta actiune

***

Adverbul

***

Prepozitia

-partea de vorbire neflexibila care stabileste raportul de subordonare intre un regent si determinantul sau

-prepozitia nu are caz, dar are un regim cazual, respectiv ajuta la introducerea unor functii sintactice in diferite cazuri:

Cazul

Prepozitii

Ac

la, in, pe, sub, cum, inspre, dinspre, catre, pana, dupa, de pe langa, pana la

G-fals articulate

-se termina in -a,-l,-le: in fata, in spatele, inaintea, inapoia, de-a-lungul

D

gratie, multumita, conform, contrar, aidoma, asemenea, datorita, potrivit

Conjunctia

-este partea de vorbire neflexibila care leaga doua parti de propozitie de acelasi fel sau dpoa propozitii de acelasi fel sau introduce subordonate

-conjunctiile pot fi:

-coordonatoare: -copulative: si, nici, iar, si.si, nu numai.ci si

-adversative: dar, iar, insa, ci, ba

-disjunctive: ori, sau, fie, sau.sau

-conclusive: asadar, prin urmare, in concluzie

-subordonatoare: ca, sa, daca, fiindca, de, deoarece, cata vreme, pe cand, desi, incat

-unele conjunctii subordonatoare sunt specializate pentru un tip de subordonata:

-ca si cum, precum -C.Mod

-ca si cand -CDT

-chiar daca, cu toate ca, macar ca, -CV

-caci, deoarece, de vreme ce, fiindca, pentru ca -CZ

-cat priveste, in ceea ce priveste -REL

-de cand, de cate ori, pana sa -TMP

-incat -CNS

-in loc sa -Opozitionala

-pana unde -C.Loc

-conj. pot aparea si corelative: nu numai .ci si, ba.ba, fie.fie, ori.ori

Interjectia

-partea de vorbire neflexibila cu intonatie exclamativa care exprima: o stare, un indemn, o adresare,





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Gramatica


Carti
Gramatica






termeni
contact

adauga