Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
Functiile sintactice ale partilor de vorbire


Functiile sintactice ale partilor de vorbire


FUNCTIILE SINTACTICE ALE PARTILOR DE VORBIRE

A. PARTI DE VORBIRE FLEXIBILE

I. SUBSTANTIVUL

II. ARTICOLUL

III. ADJECTIVUL

IV. PRONUMELE

V . NUMERALUL

VI. VERBUL

B. PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE



I. ADVERBUL

II. PREPOZITIA

III. CONJUNCTIA

IV. INTERJECTIA

A. I. SUBSTANTIVUL indeplineste urmatoarele functii sintactice :

1. subiect in :

N. Craiova este un oras frumos .

Corina invata bine .

G. Ai Mariei au plecat la munte . ( exceptie aparenta de la N . )

Ac . Au mai plecat dintre candidati . (exceptie aparenta de la N . )

2. nume predicativ in :

N . Eminescu este Eminescu . Acesta este copilul meu .

G. Pixul este al elevului . Noi suntem contra coruptiei .

D . Copiii sunt aidoma parintilor . Gabriel este asemenea tatalui sau .

Ac . Cadoul este de la mama .

3. atribut substantival in :

N. Profesorul Popescu este foarte exigent .

G . Caietele elevului sunt curate.

D . El este martor lui Popescu .

Ac. Cadoul de la mama e foarte scump .

4. complement direct in :

Ac . Noi ii respectam pe profesori .

G . Noi ii respectam pe ai Mariei . ( exceptie de la Ac . )

5 . complement indirect in :

G. Cainele s-a napustit asupra copilului .

D . Noi le telefonam parintilor saptamanal .

Ac . Elevii discuta despre examen . Eu contez pe copiii mei .

6 . complement de agent ( cu valoare de subiect logic ) in :

Ac . Temele sunt scrise de elevi .

G . Casa a fost ridicata de ai Mariei . ( exceptie de la Ac . )

7 . complement circumstantial de loc in :

Ac . Elevii merg la scoala . Noi locuim aproape de parc .

G . In spatele blocului a crescut un brad .

D . Stai locului ! Duceti- l naibii !

8 . complement circumstantial de timp in :

G . Pe vremea bunicilor nu erau taxiuri .

Ac . La masa au vorbit numai despre examen . Nu iesiti din casa pe timp de ploaie !

9. complement circumstantial de mod in :

G . Sportivul inoata contra curentului .

D . Copiii se comporta asemenea parintilor .

Ac . Proiectul a fost realizat in conformitate cu indicatiile date .

10 . complement circumstantial de cauza in :

G . N-am venit din pricina gerului . ( cauya unui efect negativ)

D . Datorita mamei avem atatea valori materiale .

Ac . Au fost sanctionati pentru neplata amenzii .

11. complement circumstantial de scop in :

G . Ei se pregatesc zilnic in vederea examenelor .

Ac . Oamenii legii au plecat in ancheta .

12. complement circumstantial conditional in :

Ac . In ipoteza plecarii , luati bilete !

G. In locul lui Radu , eu nu te pedepseam .

13 . complement circumstantial concesiv in :

G . Impotriva asteptarilor , tot a venit !

Ac . Cu toate eforturile , tatal meu n-a mai putut fi salvat .

D . Contrar asteptarilor , ei tot au plecat .

14. complement circumstantial consecutiv in :

.Ac. Corina invata pana la epuizare .

15. element predicativ suplimentar in :

N. Ea se numeste Roxana .    L-au botezat Tiberiu .

G . Acel curent numit al analogistilor mi-a picat la examen .

D. Noi il credeam aidoma parintilor .

Ac. Il stiam cat bradul . A venit ca primar in sat .

16 a) apozitie neacordata ( atribut apozitional ) :

N. Temele elevului Ionescu sunt corectate .

16 b )apozitie acordata (atribut apozitional ) :

G. Teza premiantului , a lui Popescu dintr-a X-a A , e perfecta .

adica a lui Popescu

D. I -am dat premiantului , adica lui Popescu , nota zece .

lui Popescu dintr-a X-a A .

Ac . L-am felicitat pe premiant , pe Popescu dintr-a X-a A .

adica pe Popescu .

V . Nene Iancule ! Iscusite vanatorule !

II. ARTICOLUL este partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv , aratand , de obicei , masura in care obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor .

Valorile morfologice ale unor cuvinte care sunt si articole :

UN poate fi :

1 ) articol nehotarat proclitic : Am admirat un tablou la Muzeul de Arta .

2 ) numeral cardinal cu valoare adjectivala : Eu am un baiat , tu ai doi .

3 ) adjectiv nehotarat : Un copil deseneaza , altul citeste .

4 ) substantiv ( prin conversiune ) : ,,Un" este un cuvant monosilabic .

NISTE poate fi :

1 ) articol nehotarat proclitic , N . Ac . plural : Mi-au telefonat niste studenti albanezi .

2 ) adjectiv nehotarat ( cand sta langa un substantiv la numarul singular ) :

Am cumparat niste branza si niste ciocolata .

3 ) substantiv ( prin conversiune ) : ,, Niste" este un cuvant bisilabic .

III. ADJECTIVUL

1. Functiile sintactice ale adjectivelor fara prepozitie :

a) atribut adjectival , in diferite cazuri : N . Copiii buni sunt ajutati de destin .

G . Temele elevei serioase sunt corecte . D. I-am dat unei eleve harnice nota zece .

Ac. Toata lumea ii respecta pe elevii silitori .    V . Draga mama !

b) nume predicativ ( numai in N . )    Rezultatele sunt excelente .

c) element predicativ suplimentar : O stiam blanda si generoasa .

Functiile sintactice ale adjectivelor cu prepozitie :

a ) complement indirect :

Din galben s-a facut rosu .

b) complement indirect ( de relatie ) :

,,De frumoasa e frumoasa , dar nu stie-a tine-o casa ."

c) complement circumstantial de timp : Il cunosc de tanar .

d ) complement circumstantial de mod : Era mai mult moarta decat vie .

e ) complement circumstantial de cauza : De rea ce e , n-are un amic .

IV . PRONUMELE

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI PERSONAL :

a) subiect :    El invata .

b) nume predicativ : El e el si gata .

c) atribut pronominal : Popescu , el , m-a ajutat .

d) complement direct : Ajutandu-l pe el , ai facut bine .

e) complement indirect : Eu ma bazez pe ei .

f)complement de agent : Usa a fost deschisa de ei .

g) complement circumstantial de loc : Noi locuim aproape de voi .

h) complement circumstantial de timp : Pe vremea lor , nu erau taxiuri .

i) complement circumstantial de mod : Copilul e frumos aidoma ei .

j) complement circumstantial de cauza: Din cauza lui , am pierdut timpul .

k) complement circumstantial de scop: In favoarea lor se face recapitularea .

l) complement circumstantial conditional : In locul ei , eu nu te-as fi tradat .

m) complement circumstantial concesiv : In ciuda lui , noi tot vom pleca .

n) complement circumstantial consecutiv : pronumele personal nu poate indeplini aceasta functie !

o). element predicativ suplimentar : Il credeam aidoma -ti .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV :

1. La verbele de la diateza activa pronominala , pronumele reflexiv are urmatoarele functii sintactice :

a) la D .

- atribut pronominal in D . posesiv : O sa -si ia doctoratul . ( sau )

- complement indirect : Isi face cafea cu zaharina . ( cui ? fara articol )

b) la Ac . are numai functii de complement direct : Se imbraca elegant .

2. La verbele de la diateza reflexiva , pronumele reflexiv nu are functie sintactica. El este doar marca a verbelor la aceasta diateza , cu pronume reflexiv :

a) in cazul D. : Imi imaginez totul .

b ) in cazul Ac . : Ma odihnesc si eu o ora .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DE POLITETE :

a) subiect in N. sau in G. : N. Dumneata nu intelegi ?

G . Ai dumnealor au plecat deja . ( exceptie aparenta de la N. )

b) atribut in G. sau in alte cazuri : Telefonul dumnealui e defect .

N. Ele , dumnealor , ne-au ajutat .

c ) complement direct in Ac . : Noi te intelegem pe dumneata .

d ) complement indirect in D. sau in G. : Cainele s-a napustit asupra dumnealor .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV :

a) subiect : Ai mei au plecat la munte .

b) nume predicativ : N .Copiii sunt ai mei .

G. Ei nu sunt contra alor mei .

D. Copiii tai sunt aidoma alor mei .

Ac. Cadoul este de la ai mei .

c ) atribut pronominal : G. Copiii alor mei sunt dragalasi .

D. Ei sunt nasi alor tai ?

Ac. Cadoul de la ai mei a fost superb .

d ) complement direct : Ac . Eu ii ajut pe ai mei cat pot .

e ) complement indirect : Ac . Noi contam pe ai tai .

G. Cainele nu s-a napustit impotriva alor tai ?

D. Le-ai telefonat alor tai ?

f ) complement circumstantial de loc : Ac . Am fost pe la ai mei in vizita .

G. In fata alor vostri sta familia Dumitru .

g ) complement circumstantial de timp : G. Pe vremea alor nostri nu erau taxiuri .

Ac . Odata cu ai mei au plecat si ai tai .

h ) complement circumstantial de mod : Ac. Ai tai sunt mai departe decat ai mei .

D. Ati procedat aidoma alor mei .

i ) complement circumstantial de cauza : G. Din cauza alor tai se intampla toate astea?

D. Datorita alor mei , avem atatea valori materiale .

j ) complement circumstantial de scop : G. In folosul alor tai se fac toate astea.

k ) complement circumstantial conditional : G. In locul alor tai , eu n-as fi procedat asa .

l ) complement circumstantial concesiv : G. Ea s-a dus la Bucuresti , in ciuda alor sai .

m ) element predicativ suplimentar : G. Nu-l credeam impotriva alor tai .

D. Ii socoteam aidoma alor tai .

Ac . Ca sa intre s-au dat drept ai mei .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV

a ) subiect : N. Acestia au reusit .    Ac. Au mai plecat dintre acestia . ( exceptie de la N. )

b ) nume predicativ : G . Geanta este a aceluia . Ac . Ei nu sunt ca aceia .

c ) atribut : N. El , acela , m-a ajutat . G . Caietele acestora sunt aici .

d ) complement direct    Ac. Noi il ajutam pe acela .

e ) complement indirect : Ac . Ei se bazeaza pe celalalt.

G . Cainele s-a napustit asupra celuilalt .

D. I-am telefonat aceluiasi .

f ) complement de agent : Ac . Vila a fost ridicata de acela .

g ) complement circumstantial de cauza : Ac. N-o sa moara el din aceasta .

G. Din cauza celuilalt , n-a plecat .

h ) complement circumstantial de scop : G . In favoarea acelora se face recapitularea .

i ) complement circumstantial conditional : G . In locul acelora , eu te ajutam .

j ) complement circumstantial concesiv : G . In ciuda acelorasi , ei vor pleca acum .

k ) element predicativ suplimentar : G . Te credeam impotriva acestora .

Ac. S-a dat drept celalalt .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT :

a ) subiect : N . Fiecare are grija de el . Cineva a sunat la usa .

b) atribut pronominal genitival : G . Parintii altuia au venit .

c ) complement indirect : Ac . Eu ma bazez pe fiecare dintre voi .

G . Cainele s-a napustit asupra altuia .

D . I -am telefonat fiecaruia in parte .

d ) complement direct : Ac . Imi place 1/ sa-l ajut pe fiecare 2 ./

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV

a ) subiect : Nimeni nu e absent .

b ) atribut genitival : Raspunsul nimanuia n-a fost anulat .

c ) complement indirect : N-a telefonat nimanuia .

d) complement direct : Tu n-ai ajutat pe nimeni .

Celelalte functii sunt aceleasi ca la pronumele personal .

V . NUMERALUL

a) subiect : Trei au luat nota zece.

b) nume predicativ : Cifra aceea pare opt , nu trei .

c) atribut substantival genitival : Blocul din fata celor trei e nou .

d ) atribut substantival prepozitional : Cadoul de la cei trei e superb .

e ) atribut apozitional : N . Amicii mei , adica trei dintre colegi , tin la mine .

G. Rezultatele premiantilor , adica ale celor trei , sunt bune .

D. Le-am telefonat amicilor mei , adica celor trei .

Ac . Eu ii ajut pe amici , adica pe cei trei de acolo .

f ) atribut adjectival ( se acorda cu substantivul determinat ) :

Trei elevi au luat nota zece .

g ) complement direct : Eu ii ajut pe cinci dintre ei .

h) complement indirect : D. Tu ai dat la patru nota zece .

G . S-au napustit asupra celor trei .

Ac . Am discutat cu trei dintre ei .

i) complement de agent : Ac . Tema e corectata numai de cei sase .

j ) complement circumstantial de loc : Ac . Am fost pe la trei dintre ei .

G . La dreapta celor doi a stat profesorul .

k) complement circumstantial de timp : Ac . Odata cu trei pot pleca si patru .

G . Pe vremea celor doi , nu erau taxiuri .

l) complement circumstantial de mod : Ac . Zece e mai bun decat opt .

D. Noi vom proceda conform celor patru .

m ) complement circumstantial de cauza : Ac . Ai fost sanctionat pentru cei doi .

G. Din cauza a doi , n-am plecat .

D. Datorita celor trei , am prins trenul .

n ) complement circumstantial de scop : Ac. In vederea a trei dintre ele , ne-am pregatit si noi .

G. In favoarea celor doi se face recapitularea .

o) complement circumstantial conditional : G . In locul celor trei , eu ti-as fi luat apararea.

p ) complement circumstantial concesiv : In pofida celor doi , ei tot au plecat .

q) element predicativ suplimentar : Ac . I-am ales pe doi dintre ei consilieri.

G . Nu va stiam impotriva celor sase .

D . Va credeam aidoma celor doi .

VI. VERBUL

FUNCTIILE SINTACTICE :

a) Verbele la moduri predicative , personale au numai functie de predicat verbal sau de predicat nominal .

- El invata . - El pare serios .

b )Verbele la moduri nepredicative , nepersonale -infinitivul ,supinul , gerunziul , participiul - pot avea , in general , aceleasi functii sintactice ca ale substantivului .

B. PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE

I. ADVERBUL

a) predicat nominal : Evident ca veti invata cu placere .

b ) predicat verbal : Bineinteles ca vor veni .

c ) atribut adverbial : Colegul din spate vorbeste .

d ) complement direct ( ezprimat prin adverb substantivizat ) : Ea stie greceste .

e ) complement circumstantial de loc : S-au dus acolo /departe /peste mari si tari .

f ) complement circumstantial de timp : Au sosit din cand in cand musafiri .

g ) complement circumstantial de mod : I-a spus pe indelete ce simte .

h) complement circumstantial de cauza : De aceea ai pierdut trenul , deoarece n.ai auzit ceasul .

i ) complement circumstantial de scop : De aceea a venit , ca sa inteleaga bine .

j ) complement circumstantial conditional : Invatati , ca altfel nu veti reusi.

k ) complement circumstantial concesiv : Desi s-a tratat , totusi nu se simte bine .

l )complement circumstantial consecutiv : Acum , invata de speriat .

m ) element predicativ suplimentar : Cum l-ati botezat ?

II PREPOZITIA

FUNCTIA SINTACTICA : Prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica de parte de propozitie ; de aceea , cand se face analiza , se va spune sau se va scrie fara functie sintactica de parte de propozitie .

III. CONJUNCTIA

FUNCTIA SINTACTICA : Nicio conjunctie sau locutiune conjunctionala n-are functie sintactica de parte de propozitie .

IV . INTERJECTIA

Interjectia indeplineste urmatoarele functii sintactice :

a) subiect : Se aude cip-cirip la geam .

b) predicat verbal : Iata cartea mult dorita si indelung asteptata !

c) nume predicativ : E of si vai in casa lor !

d ) atribut interjectional : Mi-a iesit o mincare tut !

e ) complement direct : Am auzit buf ! pe asfalt !

f ) complement de mod : Si deodata pleosc ! il plezni peste fata .

g ) element predicativ suplimentar : L-a lasat paf !





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Gramatica


Carti
Gramatica






termeni
contact

adauga