FUNCTIILE SINTACTICE ALE PARTILOR DE VORBIRE

A. PARTI DE VORBIRE FLEXIBILE

I. SUBSTANTIVUL

II. ARTICOLUL

III. ADJECTIVUL

IV. PRONUMELE

V . NUMERALUL

VI. VERBUL

B. PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE

I. ADVERBUL

II. PREPOZITIA

III. CONJUNCTIA

IV. INTERJECTIA

A. I. SUBSTANTIVUL indeplineste urmatoarele functii sintactice :

1. subiect in :

N. Craiova este un oras frumos .

Corina invata bine .

G. Ai Mariei au plecat la munte . ( exceptie aparenta de la N . )

Ac . Au mai plecat dintre candidati . (exceptie aparenta de la N . )

2. nume predicativ in :

N . Eminescu este Eminescu . Acesta este copilul meu .

G. Pixul este al elevului . Noi suntem contra coruptiei .

D . Copiii sunt aidoma parintilor . Gabriel este asemenea tatalui sau .

Ac . Cadoul este de la mama .

3. atribut substantival in :

N. Profesorul Popescu este foarte exigent .

G . Caietele elevului sunt curate.

D . El este martor lui Popescu .

Ac. Cadoul de la mama e foarte scump .

4. complement direct in :

Ac . Noi ii respectam pe profesori .

G . Noi ii respectam pe ai Mariei . ( exceptie de la Ac . )

5 . complement indirect in :

G. Cainele s-a napustit asupra copilului .

D . Noi le telefonam parintilor saptamanal .

Ac . Elevii discuta despre examen . Eu contez pe copiii mei .

6 . complement de agent ( cu valoare de subiect logic ) in :

Ac . Temele sunt scrise de elevi .

G . Casa a fost ridicata de ai Mariei . ( exceptie de la Ac . )

7 . complement circumstantial de loc in :

Ac . Elevii merg la scoala . Noi locuim aproape de parc .

G . In spatele blocului a crescut un brad .

D . Stai locului ! Duceti- l naibii !

8 . complement circumstantial de timp in :

G . Pe vremea bunicilor nu erau taxiuri .

Ac . La masa au vorbit numai despre examen . Nu iesiti din casa pe timp de ploaie !

9. complement circumstantial de mod in :

G . Sportivul inoata contra curentului .

D . Copiii se comporta asemenea parintilor .

Ac . Proiectul a fost realizat in conformitate cu indicatiile date .

10 . complement circumstantial de cauza in :

G . N-am venit din pricina gerului . ( cauya unui efect negativ)

D . Datorita mamei avem atatea valori materiale .

Ac . Au fost sanctionati pentru neplata amenzii .

11. complement circumstantial de scop in :

G . Ei se pregatesc zilnic in vederea examenelor .

Ac . Oamenii legii au plecat in ancheta .

12. complement circumstantial conditional in :

Ac . In ipoteza plecarii , luati bilete !

G. In locul lui Radu , eu nu te pedepseam .

13 . complement circumstantial concesiv in :

G . Impotriva asteptarilor , tot a venit !

Ac . Cu toate eforturile , tatal meu n-a mai putut fi salvat .

D . Contrar asteptarilor , ei tot au plecat .

14. complement circumstantial consecutiv in :

.Ac. Corina invata pana la epuizare .

15. element predicativ suplimentar in :

N. Ea se numeste Roxana .    L-au botezat Tiberiu .

G . Acel curent numit al analogistilor mi-a picat la examen .

D. Noi il credeam aidoma parintilor .

Ac. Il stiam cat bradul . A venit ca primar in sat .

16 a) apozitie neacordata ( atribut apozitional ) :

N. Temele elevului Ionescu sunt corectate .

16 b )apozitie acordata (atribut apozitional ) :

G. Teza premiantului , a lui Popescu dintr-a X-a A , e perfecta .

adica a lui Popescu

D. I -am dat premiantului , adica lui Popescu , nota zece .

lui Popescu dintr-a X-a A .

Ac . L-am felicitat pe premiant , pe Popescu dintr-a X-a A .

adica pe Popescu .

V . Nene Iancule ! Iscusite vanatorule !

II. ARTICOLUL este partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv , aratand , de obicei , masura in care obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor .

Valorile morfologice ale unor cuvinte care sunt si articole :

UN poate fi :

1 ) articol nehotarat proclitic : Am admirat un tablou la Muzeul de Arta .

2 ) numeral cardinal cu valoare adjectivala : Eu am un baiat , tu ai doi .

3 ) adjectiv nehotarat : Un copil deseneaza , altul citeste .

4 ) substantiv ( prin conversiune ) : ,,Un" este un cuvant monosilabic .

NISTE poate fi :

1 ) articol nehotarat proclitic , N . Ac . plural : Mi-au telefonat niste studenti albanezi .

2 ) adjectiv nehotarat ( cand sta langa un substantiv la numarul singular ) :

Am cumparat niste branza si niste ciocolata .

3 ) substantiv ( prin conversiune ) : ,, Niste" este un cuvant bisilabic .

III. ADJECTIVUL

1. Functiile sintactice ale adjectivelor fara prepozitie :

a) atribut adjectival , in diferite cazuri : N . Copiii buni sunt ajutati de destin .

G . Temele elevei serioase sunt corecte . D. I-am dat unei eleve harnice nota zece .

Ac. Toata lumea ii respecta pe elevii silitori .    V . Draga mama !

b) nume predicativ ( numai in N . )    Rezultatele sunt excelente .

c) element predicativ suplimentar : O stiam blanda si generoasa .

Functiile sintactice ale adjectivelor cu prepozitie :

a ) complement indirect :

Din galben s-a facut rosu .

b) complement indirect ( de relatie ) :

,,De frumoasa e frumoasa , dar nu stie-a tine-o casa ."

c) complement circumstantial de timp : Il cunosc de tanar .

d ) complement circumstantial de mod : Era mai mult moarta decat vie .

e ) complement circumstantial de cauza : De rea ce e , n-are un amic .

IV . PRONUMELE

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI PERSONAL :

a) subiect :    El invata .

b) nume predicativ : El e el si gata .

c) atribut pronominal : Popescu , el , m-a ajutat .

d) complement direct : Ajutandu-l pe el , ai facut bine .

e) complement indirect : Eu ma bazez pe ei .

f)complement de agent : Usa a fost deschisa de ei .

g) complement circumstantial de loc : Noi locuim aproape de voi .

h) complement circumstantial de timp : Pe vremea lor , nu erau taxiuri .

i) complement circumstantial de mod : Copilul e frumos aidoma ei .

j) complement circumstantial de cauza: Din cauza lui , am pierdut timpul .

k) complement circumstantial de scop: In favoarea lor se face recapitularea .

l) complement circumstantial conditional : In locul ei , eu nu te-as fi tradat .

m) complement circumstantial concesiv : In ciuda lui , noi tot vom pleca .

n) complement circumstantial consecutiv : pronumele personal nu poate indeplini aceasta functie !

o). element predicativ suplimentar : Il credeam aidoma -ti .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV :

1. La verbele de la diateza activa pronominala , pronumele reflexiv are urmatoarele functii sintactice :

a) la D .

- atribut pronominal in D . posesiv : O sa -si ia doctoratul . ( sau )

- complement indirect : Isi face cafea cu zaharina . ( cui ? fara articol )

b) la Ac . are numai functii de complement direct : Se imbraca elegant .

2. La verbele de la diateza reflexiva , pronumele reflexiv nu are functie sintactica. El este doar marca a verbelor la aceasta diateza , cu pronume reflexiv :

a) in cazul D. : Imi imaginez totul .

b ) in cazul Ac . : Ma odihnesc si eu o ora .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DE POLITETE :

a) subiect in N. sau in G. : N. Dumneata nu intelegi ?

G . Ai dumnealor au plecat deja . ( exceptie aparenta de la N. )

b) atribut in G. sau in alte cazuri : Telefonul dumnealui e defect .

N. Ele , dumnealor , ne-au ajutat .

c ) complement direct in Ac . : Noi te intelegem pe dumneata .

d ) complement indirect in D. sau in G. : Cainele s-a napustit asupra dumnealor .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV :

a) subiect : Ai mei au plecat la munte .

b) nume predicativ : N .Copiii sunt ai mei .

G. Ei nu sunt contra alor mei .

D. Copiii tai sunt aidoma alor mei .

Ac. Cadoul este de la ai mei .

c ) atribut pronominal : G. Copiii alor mei sunt dragalasi .

D. Ei sunt nasi alor tai ?

Ac. Cadoul de la ai mei a fost superb .

d ) complement direct : Ac . Eu ii ajut pe ai mei cat pot .

e ) complement indirect : Ac . Noi contam pe ai tai .

G. Cainele nu s-a napustit impotriva alor tai ?

D. Le-ai telefonat alor tai ?

f ) complement circumstantial de loc : Ac . Am fost pe la ai mei in vizita .

G. In fata alor vostri sta familia Dumitru .

g ) complement circumstantial de timp : G. Pe vremea alor nostri nu erau taxiuri .

Ac . Odata cu ai mei au plecat si ai tai .

h ) complement circumstantial de mod : Ac. Ai tai sunt mai departe decat ai mei .

D. Ati procedat aidoma alor mei .

i ) complement circumstantial de cauza : G. Din cauza alor tai se intampla toate astea?

D. Datorita alor mei , avem atatea valori materiale .

j ) complement circumstantial de scop : G. In folosul alor tai se fac toate astea.

k ) complement circumstantial conditional : G. In locul alor tai , eu n-as fi procedat asa .

l ) complement circumstantial concesiv : G. Ea s-a dus la Bucuresti , in ciuda alor sai .

m ) element predicativ suplimentar : G. Nu-l credeam impotriva alor tai .

D. Ii socoteam aidoma alor tai .

Ac . Ca sa intre s-au dat drept ai mei .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV

a ) subiect : N. Acestia au reusit .    Ac. Au mai plecat dintre acestia . ( exceptie de la N. )

b ) nume predicativ : G . Geanta este a aceluia . Ac . Ei nu sunt ca aceia .

c ) atribut : N. El , acela , m-a ajutat . G . Caietele acestora sunt aici .

d ) complement direct    Ac. Noi il ajutam pe acela .

e ) complement indirect : Ac . Ei se bazeaza pe celalalt.

G . Cainele s-a napustit asupra celuilalt .

D. I-am telefonat aceluiasi .

f ) complement de agent : Ac . Vila a fost ridicata de acela .

g ) complement circumstantial de cauza : Ac. N-o sa moara el din aceasta .

G. Din cauza celuilalt , n-a plecat .

h ) complement circumstantial de scop : G . In favoarea acelora se face recapitularea .

i ) complement circumstantial conditional : G . In locul acelora , eu te ajutam .

j ) complement circumstantial concesiv : G . In ciuda acelorasi , ei vor pleca acum .

k ) element predicativ suplimentar : G . Te credeam impotriva acestora .

Ac. S-a dat drept celalalt .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT :

a ) subiect : N . Fiecare are grija de el . Cineva a sunat la usa .

b) atribut pronominal genitival : G . Parintii altuia au venit .

c ) complement indirect : Ac . Eu ma bazez pe fiecare dintre voi .

G . Cainele s-a napustit asupra altuia .

D . I -am telefonat fiecaruia in parte .

d ) complement direct : Ac . Imi place 1/ sa-l ajut pe fiecare 2 ./

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV

a ) subiect : Nimeni nu e absent .

b ) atribut genitival : Raspunsul nimanuia n-a fost anulat .

c ) complement indirect : N-a telefonat nimanuia .

d) complement direct : Tu n-ai ajutat pe nimeni .

Celelalte functii sunt aceleasi ca la pronumele personal .

V . NUMERALUL

a) subiect : Trei au luat nota zece.

b) nume predicativ : Cifra aceea pare opt , nu trei .

c) atribut substantival genitival : Blocul din fata celor trei e nou .

d ) atribut substantival prepozitional : Cadoul de la cei trei e superb .

e ) atribut apozitional : N . Amicii mei , adica trei dintre colegi , tin la mine .

G. Rezultatele premiantilor , adica ale celor trei , sunt bune .

D. Le-am telefonat amicilor mei , adica celor trei .

Ac . Eu ii ajut pe amici , adica pe cei trei de acolo .

f ) atribut adjectival ( se acorda cu substantivul determinat ) :

Trei elevi au luat nota zece .

g ) complement direct : Eu ii ajut pe cinci dintre ei .

h) complement indirect : D. Tu ai dat la patru nota zece .

G . S-au napustit asupra celor trei .

Ac . Am discutat cu trei dintre ei .

i) complement de agent : Ac . Tema e corectata numai de cei sase .

j ) complement circumstantial de loc : Ac . Am fost pe la trei dintre ei .

G . La dreapta celor doi a stat profesorul .

k) complement circumstantial de timp : Ac . Odata cu trei pot pleca si patru .

G . Pe vremea celor doi , nu erau taxiuri .

l) complement circumstantial de mod : Ac . Zece e mai bun decat opt .

D. Noi vom proceda conform celor patru .

m ) complement circumstantial de cauza : Ac . Ai fost sanctionat pentru cei doi .

G. Din cauza a doi , n-am plecat .

D. Datorita celor trei , am prins trenul .

n ) complement circumstantial de scop : Ac. In vederea a trei dintre ele , ne-am pregatit si noi .

G. In favoarea celor doi se face recapitularea .

o) complement circumstantial conditional : G . In locul celor trei , eu ti-as fi luat apararea.

p ) complement circumstantial concesiv : In pofida celor doi , ei tot au plecat .

q) element predicativ suplimentar : Ac . I-am ales pe doi dintre ei consilieri.

G . Nu va stiam impotriva celor sase .

D . Va credeam aidoma celor doi .

VI. VERBUL

FUNCTIILE SINTACTICE :

a) Verbele la moduri predicative , personale au numai functie de predicat verbal sau de predicat nominal .

- El invata . - El pare serios .

b )Verbele la moduri nepredicative , nepersonale -infinitivul ,supinul , gerunziul , participiul - pot avea , in general , aceleasi functii sintactice ca ale substantivului .

B. PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE

I. ADVERBUL

a) predicat nominal : Evident ca veti invata cu placere .

b ) predicat verbal : Bineinteles ca vor veni .

c ) atribut adverbial : Colegul din spate vorbeste .

d ) complement direct ( ezprimat prin adverb substantivizat ) : Ea stie greceste .

e ) complement circumstantial de loc : S-au dus acolo /departe /peste mari si tari .

f ) complement circumstantial de timp : Au sosit din cand in cand musafiri .

g ) complement circumstantial de mod : I-a spus pe indelete ce simte .

h) complement circumstantial de cauza : De aceea ai pierdut trenul , deoarece n.ai auzit ceasul .

i ) complement circumstantial de scop : De aceea a venit , ca sa inteleaga bine .

j ) complement circumstantial conditional : Invatati , ca altfel nu veti reusi.

k ) complement circumstantial concesiv : Desi s-a tratat , totusi nu se simte bine .

l )complement circumstantial consecutiv : Acum , invata de speriat .

m ) element predicativ suplimentar : Cum l-ati botezat ?

II PREPOZITIA

FUNCTIA SINTACTICA : Prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica de parte de propozitie ; de aceea , cand se face analiza , se va spune sau se va scrie fara functie sintactica de parte de propozitie .

III. CONJUNCTIA

FUNCTIA SINTACTICA : Nicio conjunctie sau locutiune conjunctionala n-are functie sintactica de parte de propozitie .

IV . INTERJECTIA

Interjectia indeplineste urmatoarele functii sintactice :

a) subiect : Se aude cip-cirip la geam .

b) predicat verbal : Iata cartea mult dorita si indelung asteptata !

c) nume predicativ : E of si vai in casa lor !

d ) atribut interjectional : Mi-a iesit o mincare tut !

e ) complement direct : Am auzit buf ! pe asfalt !

f ) complement de mod : Si deodata pleosc ! il plezni peste fata .

g ) element predicativ suplimentar : L-a lasat paf !