FLEXIUNEA SUBSTANTIVELOR COMUNE

FLEXIUNEA SUBSTANTIVELOR COMUNE

Categoriile gramaticale ale substantivului sunt genul, numarul, cazul si determinarea.Dintre acestea, conform Gramaticii Limbii Romane[1], categorii flexionare sunt numarul, cazul si partial determinarea.Genul, trasatura inerenta si fixa a substantivului, nu constituie un criteriu de flexiune pentru substantiv, care nu are forme destincte opozabile pentru marcarea genului.

Pe de alta parte, conform Gramatiii Actuale a Limbii Romane este inclus si genul in categoriile flexionale.Astfel, in cadrul categoriei . genului se disting urmatoarele delimitari: genul natural, gramatical si personal.

1.1 Genul natural se refera la configuratia obiectelor din natura, aflate in corespondenta cu structura genului gramatical.In natura obiectele sunt animate si inanimate.Dintre acestea numai animatele sunt inzestrate cu genus (posibilitatea de a se genera, creand o natie, o specie).Inanimatele care in natura nu sunt nici de sex masculin, nici feminin, in gramatica sunt neutre.

1.2 Genul gramatical este de trei feluri: masculin, fminin s neutru.

1.2.1. Genul masculin se intalneste la substantivele care au la nominativ singular urmatoarele desinente:

- 0: elev, student, ochi, arici;

- u vocalic: astru, codru, ministru;

- e: soare, munte, rege;

- a: tata, papa, popa, voda;

- i, u semivocale: erou, pui, leu, barcagiu;

La plural, au dsinenta -i, realizata ca -i asilabic (pui, lupi, studenti), ca -i vocalic (astri, ministri, codri) sau ca 0 (copaci, raci, rugi).

1.2.2 Genul feminin are urmatoarele desinente:

- a: casa, fata, masina, seara, scoala

- e: carte, invatatoare, statie, alee;

- ie: baie, odaie, femeie;

- ea: cafea, perdea, masea;

- a: basma, casma, ciulama;

- i: zi, luni,marti;

Acestea fac pluralul in -e (case, fete), -uri (vremuri)

Obs.completare gen.

Incadrarea in clase de gen a unora dintre substantivele animate nu corespunde distinctiilor semantice privitoare la sex, genul gramatical nefiind motivat de genul natural.Acestea sunt substantivele epicene care care sunt incadrate intr-o singura clasa de gen (feminin, masculin, neutru), denumind nediferentiat animate de ambele sexe.Clasa substantivelor epicene cuprinde:

a) nume de animate personale de ambele sexe incadrate in genul masculin: fat, sugar, parinte, rector, decan, etc.;

b) nume de animate personale de ambele sexe incadrate in genul feminin: calauza, persoana, ruda, victima, etc.;

c) nume de animate personale de ambele sexe incadrate in genul neutru: star, vip, etc.;

d) nume de animate nonpersonale de ambele sexe incadrate in genul masculin reprezentand urmatoarele clase semantice: nume de animale (salbatice): hipopotam, jder, mistret, ras, etc.; nume de pasari: pescarus, soim, vultur, etc.; nume de pesti: crap, pastrav, somn, etc.; nume de insecte: licurici, paianjan, gandac, etc.

e) nume de animate nonpersonale de ambele sexe incadrate in genul feminin apartinand urmatoarelor clase semantice: nume de animale: balena, camila, hiena, nutrie, vidra, etc.; nume de pasari: ciocarlie, dropie, privighetoare, dropie, etc.; nume de pesti: cega, pastruga, stiuca, etc.; nume de insecte: albina, furnica, libelula, musca, viespe, etc.

f) nume de animate nonpersonale de ambele sexe incadrate la genul neutru: animal, dobitoc, macrou, etc.