Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gramatica


Index » educatie » » literatura » Gramatica
Abordare traditionala a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte


Abordare traditionala a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte


Abordare traditionala a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte

1. In abordare traditionala complementul indirect este definit ca fiind partea secundara de propozitie care desemneaza obiectul caruia i se atribuie o actiune, o insusire sau o caracteristica.

2. Complementul indirect determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie, caracterizandu-se prin cele mai largi posibilitati de determinare, atat

relational, cat si functional.

a) Pe langa un verb sau o locutiune verbala, complementul indirect exprima obiectul la care se refera o actiune; in calitate de termen determinat, verbul poate sa fie tranzitiv sau intranzitiv, la diateza activa, pasiva sau reflexiva, la moduri personale sau nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu, supin).



Ex: ,,Prietenului tau i-a revenit victoria".

,,I-am multumit pentru ajutorul dat".

,,Se gandeste la zilele de vacanta".

,,A plecat suparat pe tine".

Un verb poate fi determinat, in acelasi timp, de doua complemente indirecte, de regula, unul in cazul dativ si altul in acuzativ cu prepozitie: ,,Ti-am facut din flori de camp o coroana"; ,,Sa-i amintesti de mine"; ,,Lui nu-i pasa de nimic".

b) Pe langa un adjectiv sau o locutiune adjectivala, complementul indirect desemneaza obiectul la care se refera o insusire. Adjectivul determinat poate fi parte componenta a predicatului nominal (nume predicativ) sau alta parte secundara a propozitiei: ,,El este bucuros de oaspeti"; ,,A fost un om devotat poporului"; ,,A plecat multunit de toata lumea".

c) Pe langa un adverb sau o locutiune adverbiala complementul indirect desemneaza un obiect sau o actiune la care se refera calitatea exprimata de adverb : ,,E bine de tine, dar rau de mine".

d) Pe langa o interjectie, complementul indirect desemneaza obiectul la care se refera o apreciere sau un indemn: ,,Vai de mine!"; ,,Halal de asa intrebare!"; ,,Bravo tie!".

3. Complementul indirect se exprima printr-un substantiv sau prin orice parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral, adjectiv), prin adjective propriu-zise si prin verbe la moduri nepersonale, fiecare realizand valori specifice in raport cu termenul determinat.

a) Complementul indirect exprimat printr-un substantiv sau un substitut al substantivului poate fi in cazurile genitiv, dativ sau in acuzativ cu prepozitie sau locutiune prepozitionala.

Cu genitivul se construieste complementul indirect exprimat prin substantive sau substitute ale substantivului precedate de prepozitiile asupra, contra, impotriva : "Un vant puternic s-a napustit asupra livezilor de pruni"; "S tefan cel Mare a luptat vitejeste contra cotropitorilor"; "Ei s-au ridicat impotriva nedreptatii".Cand substantivul in genitiv primeste ca determinant un numeral cardinal, constructia complementului indirect se va realiza cu prepozitia a: "Menta se foloseste impotriva a trei afectiuni".

Cu dativul se construieste complementul indirect care desemneaza obiectul caruia i se atribuie nemijlocit o actiune cand determina un verb sau o insusire, cand determina un adjectiv:"Da-ti cezarului ce-i al cezarului"; "Timpul necesar studiului este foarte pretios"; "Lui i-am multumit".

Cu acuzativul se construieste complementul indirect care determina un verb, un adjectiv,un adverb sau o interjectie prin intermediul unei prepozitii:a, cu, de, despre,

din, dupa, in, la, pe, pentru si spre : ,,Miroase a primavara"; "S-a certat cu toata lumea"; "Sigur de victorie"; "Vai de el"; "Am auzit lucruri bune despre el"; "Traieste din munca lui"; "Se gandeste la ziua de maine"; "Este pregatit pentru viata".

In vorbirea populara constructia complementului indirect cu dativul este inlocuita cu o constructie cu acuzativul, dupa verbe care exprima un act de atribuire sau de adresare, in prezenta obiectului direct : "Dau apa calului" ;"Dau apa la cal"; "Le-a dat copiilor bomboane"; " A dat la copii bomboane".

Cand substantivul cu functiune de complement este insotit de un numeral sau de adjectivul nehotarat tot, toata, constructia cu prepozitia la este cea recomandabila: "S-au dat premii la patru elevi "; "A adresat multumiri la toata lumea".

b) Complementul indirect exprimat printr-un adjectiv se construieste totdeauna cu acuzativul prepozitional si determina verbe care prin continutul lor exprima ,,schimbarea", ,,devenirea" (a deveni, a ajunge, a se face, a se pregati) corelandu-se cu un nume predicativ sau cu un nume predicativ secundar : ,,Din vesel a devenit trist" ; ,,Din sarac a ajuns bogat".

c) Complementul indirect exprimat prin verbe la moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, supin) desemneaza actiunea la care se refera actiunea sau insusirea determinata : ,,Era incapabil de a spune ceva"; ,,Nu se incumeta a pleca" ; ,,M-am saturat de stat acasa".

4. Sub aspectul continutului, complementul indirect se caracterizeaza prin posibilitatea de a exprima numeroase valori, ca urmare, pe de o parte, a naturii diverse a termenului determinat (verb, adjectiv, adverb, interjectie), iar, pe de alta parte, a varietatii mijloacelor de exprimare si de constructie.

a) Cea mai obisnuita este destinatia, complementul indirect exprimand obiectul catre care se indreapta actiunea : ,,I-am dat colegei mele o carte";

,,Nemultumitului i se ia darul". Cu aceasta valoare complementul indirect este construit cu ajutorul cazului dativ si se coreleaza cu subiectul (Imi trebuie o carte), cu complementul direct (Ti-am trimis o scrisoare) sau cu un complement indirect prepozitional : ,,I-am vorbit despre tine".

In stransa legatura cu valoarea posesiva si emfatica a pronumelui personal, se realizeaza, indeosebi in limba romana, asa-zisul dativ etic : ,,Unde mi-ai fost?"

b) Complementul indirect poate sa indice obiectul cu care intra iin opozitie subiectul sau un alt obiect; aceasta valoare este marcata prin prezenta prepozitiilor asupra, contra, impotriva urmate de un substantiv sau un substitut al substantivului in cazul genitv : ,,Poporul nostru a luptat totdeauna contra asupritorilor"; ,,El s-a pronuntat impotriva propunerilor facute"; ,,Asupra colegului sau a indreptat toate criticile".

c) Pe langa verbe care , prin continutul lor , exprima,,,provenienta", ,,devenirea", complementul indirect desemneaza obiectul de origine. Acestei valori ii este specifica constructia cu prepozitiile din, dintru : "Ce naste din pisica soareci mananca"; ,,Dintr-un singur lemn nu se face bucium".

d) Complementul indirect indica obiectul ca expresie a intregului la care se raporteaza o parte: valoarea partitiva este marcata prin prepozitiile din, dintre:

,,Din treizeci au venit numai zece".

,,Dintre succesele obtinute amintesc doar doua".

e) Substantivul cu functiune de complement indirect poate fi prezentat ca obiect destinat schimbului; aceasta valoare se realizeaza totdeauna in prezenta obiectului direct cu care se face sau care mijloceste schimbul, caracteristice fiind prepozitiile contra,cu,pe si locutiunea prepozitionala in schimbul:

,,Schimb apartament contra garsoniera".

,,Pe aceasta carte am dat multi bani".

,,In schimbul zilelor muncite a primit un televizor".

f) Pe langa constructii de tipul mi-e foame, mi-e dor, mi-e bine, imi sade bine, imi merge rau, imi vine, complementul indirect exprima persoana la care se refera o stare:

,,Mi-e dor de tine".

,,Calatorului ii sade bine cu drumul".

5. Complementul indirect poate cumula anumite nuante circumstantiale: de loc: ,,Se uita la tine"; de cauza: ,,Era bucuros de reusita"; de scop: ,,Ma pregatesc pentru plecare", conditional: ,,M-as bucura de alegerea ta". Complementul indirect si subiectul pot aparea ca expresie a aceluiasi continut dar distincte sub raport structural: Imi place Maria(subiect), fata de: ,,Imi place de Maria"(complement indirect). Alteori, variatia se produce intre complementul indirect si cel direct: ,,Il iert de datorie" si ,,Ii iert datoria".

6. La nivelul frazei complementului indirect ii corespunde propozitia subordonata completiva indirecta. Ca si complementul indirect, propozitia completiva indirecta determina un verb, un adjectiv,un adverb si o interjectie, aratand cui i se atribuie sau la cine, la ce se refera o actiune, o insusire sau o caracteristica: ,,I-am multumit cui m-a ajutat"; ,,A plecat convins ca toti l-au inteles"; ,,ei sunt in stare sa faca totul"; ,,Vai de cine nu-i cuminte".

7. Propozitia completiva indirecta se introduce printr-o mare varietate de elemente de relatie, in functie de natura termenului determinat din regenta sau de continutul subordonatei insesi.

a) Prin conjunctiile si locutiunile conjunctionale: ca, cum ca, sa, casa, daca, de, pentru ca se introduc propozitiile completive indirecte enuntiative: ,,Se gandeste ca peste cateva zile se incheie anul"; ,,Era convins ca va reusi"; Ma voi bucura de vei veni".

b) Propozitiile completive indirecte interogative se introduc prin pronume sau adjective relative - interogative si nehotarate: cine, care, ce, ceea ce, cat, oricine, orice in cazurile genitiv, dativ sau acuzativ, in functie de regimul cazual al

prepozitiilor care le preceda sau de pozitia sintactica a pronumelui relativ fata de termenul determinat.

- In cazul genitiv se folosesc prenumele relative-interogative(care, cine, oricine, oricare) cand sunt precedate de prepozitiile asupra, contra, impotriva: ,,Sa luptam impotriva cui ne strica linistea", ,,Dintre toate faptele expuse s-a oprit asupra caruia i s-a parut mai interesant".

- In cazul dativ, se intrebuinteaza ca elemente de relatie pronumele cine, care, oricine , oricare dupa verbe care, in planul propozitiei, sunt determinate de

complemente indirecte in dativ: ,,Cui nu-i convine nu-i cer nimic", ,,S-o spui oricui va dori".

- In cazul acuzativ, pronumele relative si nehotarate cunosc o larga intrebuitare datorita diverselor prepozitii sau locutiuni prepozitionale care le preceda, realizand o gama variata de valori: ,,A plecat multumit de ce-a vazut"; ,, De ce te temi nu scapi" ; ,, Se entuziasma de orice ii spuneai".

c) Prin adverbele relative ( unde, cand, cum) se introduc, ca si in cazul pronumelor relative, propozitiile completive indirecte interogative, cand determina verbe care, prin continutul lor, exprima o ,,indoiala" sau transmit o informatie : ,,El s-a interesat de unde poate obtine un ajutor mai bun"; ,,Ma mir cum ai ajuns asa de repede".

8. Completivele indirecte pot fi reluate printr-un corelativ, atunci cand se intentioneaza sublinierea ideii exprimate: ,,De cine ti-e drag, de acela sa te apropii"; ,,Ca nu va veni, de asta ma tem".

9. Sub aspectul continutului, completivele indirecte ca si complementul indirect, realizeaza mai multe valori, fiecareia corespunzandu-i modalitati proprii de constructie.

a) Destinatia isi gaseste expresia in propozitii completive indirecte construite cu pronumele relative-interogative in cazul dativ: ,,I-am raspuns cui mi-a scris"; ,,Cui ii dai sa-i ceri".

b) Referinta caracterizeaza completivele indirecte care determina un adjectiv sau un verb al carui continut il constituie ,,relatarea": ,,Era convins ca a reusit"; ,,Despre ce ai facut, nu s-a vorbit nimic".

c) Valoarea partitiva este remarcata de pronumele relative cat, ce, ceea ce precedate de prepozitiile din, in : ,,Din cati au venit, au ramas numai trei"; ,,Din ce i-ai spus n-a inteles nimic".

d) Propozitia completiva indirecta poate desemna obiectul destinat schimbului si se construieste cu ajutorul pronumelui relativ ce sau ceea ce, precedat de prepozitia pe : ,,Capra a dat-o pe ce i-a iesit in cale".

e) In unele situatii, completivele indirecte pot avea nuante sau valori circumstantiale: ,,Se pregateste sa dea examen la Drept" (finala); ,,Ar fi fericit sa reuseasca" (conditionala); ,,El era bucuros ca a reusit" (cauzala).





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Gramatica


Carti
Gramatica






termeni
contact

adauga